521 matches
-
1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești, fixând claca la 12 zile pe an, repartizate astfel: 4 zile primăvara, 4 vara și 4 toamna. Clăcașii erau datori stăpânilor proprietari cu zeciuiala din toate, inclusiv din grădinile de legume, dacă produceau pentru piață. Acest așezământ al lui Grigore Ghica al II-lea a fost completat de un altul, dat de Grigore Ion Calimah în 28 mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada 1742-1828, lasă să se întrevadă situația de degradare morală și fizică a locuitorului satelor: „Călcat și smerit în fiecare zi, obișnuit să fie lungit la pământ spre a-și simți carnea sfâșiată cu biciul din porunca celui de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului Organică până la reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de marile puteri drept lege fundamentală pentru Principatele Unite, numită Statutul dezvoltator, ca pe 14 august 1864 să se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în paralel cu eliberarea țăranilor din servituțile datorate proprietarilor, este desființată claca și toate datoriile cuprinse în noțiunea de boieresc, comunele în care locuiescă devin unități libere într-o nouă organizare administrativ teritorială. IV. 2 încercșri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teritorială. IV. 2 încercșri de rezolvare a „chestiunii țșrșnești”. De la reforma agrarș din 1864 la primul rșzboi mondial. Aplicarea reformei agrare din 1864 în satele comunei Filipeni Reforma agrară înfăptuită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a eliberat pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de clacă, al căror număr a crescut de la 6 la 12 și de la 12 la 22-24 zile de muncă pe an, la care s-a introdus norma de lucru „nartal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poată învăța carte și o meserie înafara celei de plugar. în comuna Filipeni reforma agrară din 1864 s-a aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă (boi de tracțiune sau cai): a) fruntași, cu 4 boi, b) mijlocași, cu 2 boi și c) pălmași, fără animale de tracțiune. De asemenea, legea inea seama și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă a învățătorului Gh. Postoiu. Legislația veche, care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ridicarea în plan a limitării de la hotară” constată că lucrările au fost efectuate de comisia ad-hocă (pentru aceasta) și verificând măsurătorile întărește separarea terenurilor destinate împroprietăririi de cele care rămân proprietarilor. Suprafața supusă exproprierii reprezintă pământurile aflate în folosința ranilor clăcași și, potrivit legii, ar fi trebuit să cuprindă din moșie, așa cum se statornicise prin alte legi de reglementare a raporturilor dintre țărani și proprietari. [vezi supra]. Chiar în anul plecării bejenarilor bucovineni spre locurile unde s-au așezat definitiv, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și departe de alte așezări). S-a cerut de către organele în drept (prefectură, comisia județeană ad-hoc) grăbirea aplicării reformei, deoarece tabelele fuseseră întocmite și verificate încă din toamna anului 1864. Din tabelele cu cei îndreptățiți la împroprietărire cunoaștem numai 15 clăcași cu 4 boi, toți din Lunca. 1. Pavăl Tabarcea 2. Vasile Pușcu 3. Dumitru V. Pintilescu 4. Gheorghe Nuțu 5. Costan Boca 6. Miron Pâțu 7. Gavril Știrbu 8. Gheorghe Știrbu 9. Iosif Drăgan 10. Artene Drăgan 11. Gavril Rusu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru V. Pintilescu 4. Gheorghe Nuțu 5. Costan Boca 6. Miron Pâțu 7. Gavril Știrbu 8. Gheorghe Știrbu 9. Iosif Drăgan 10. Artene Drăgan 11. Gavril Rusu 12. Ștefan Boca 13. Iordachi Dobrani 14. Gheorghe Trandafir 15. Constantin Pintilescu 157 Clăcași cu 2 boi 1. Pricop Rusu 2. Gheorghe Hodoroab 3. Constantin Trandafir 4. Vasile Trandafir 5. Petrea Tabarcea 6. Chireacă Tabarcea 7. Ion Tabarcea 8. Vasile Călinescu 9. Toader Ignătescu 10. Costache Mârza 11. Gavril Pușcu 12. Toader Bârgăoanu 13
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Anton 42. Dumitru Turcu 43. Ilisei Chireacă 44. Ion Băișan Turcan 45. Ion Stan 46. Dănilă Dobrian 47. Gh. Tănase 48. Vasile Sandu 49. Ion Dobrian 50. N. Grămad Reforma agrară din 1864 s-a făcut prin despăgubirea proprietarilor; împroprietăriții clăcași din comuna Filipeni având de plătit importante sume de bani, în condițiile în care banii erau puțini și greu de făcut. Ceea ce surprinde pe trăitorul și cititorul de astăzi este grija legislatorului de a indica, în mod expres, locul pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constatăm că nu s-a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tip feudal, de exploatare a proprietății moșierești prin folosirea muncii țăranilor cu pământ insuficient sau lipsiți de pământ cărora li se impuneau condiții împovărătoare. Într+o țară preponderent agrară, cum era România la începutul secolului al XX-lea, ranul, fostul clăcaș, nu putea să-și agonisească hrana pentru un an întreg, de la o recoltă la alta. În plină iarnă rămânea fără alimentul de bază - mămăliga -, fiind nevoit să se adreseze boierului, administratorului și, pentru a ieși din iarnă, își angaja munca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, în vârstă de 90 de ani în 1970, absolvent al școlii de agricultură de la Trifești - Roman, se dovedește a fi un foarte atent cunoscător al raporturilor dintre țăranii luncași și boierii Rosetti și Sterian, precum și a raporturilor dintre luncașii clăcași și locuitorii satelor răzășești din jur. Pe aceeași linie se înscrie și mărturia lui Constantin Boca și Vasile Boca, ambii domiciliați în București, care în timpul primului război mondial aveau 13, respectiv 15 ani și erau duși cu forța să lucreze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietărite cu 2 ha școlile din Lunca și Slobozia. A mai fost atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]