180 matches
-
où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i/un păianjen " (" une araignée s'agite dans să soie ") " Une araignée s'agite/Dans să toile dentelée " (Visătorul/La rêveuse) (Romanescu, 1998 : 32) ; " sub ocrotirea limpede a zării " (" sous la protection clăire de l'horizon ") " protégé par leș plis de lumière " (Noapte/La nuit) (Romanescu, 1998 : 33) ; " alunec în amintire " (" je glisse dans le souvenir ") " Le souvenir m'habille. " (Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " Ochi atotînțelegător era iezerul sfânt. " (" L'étang béni
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mirton, Timișoara, 1999. LUNGU-BADEA, Georgiana, " La problématique du transfert culturel ", în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, Litterae Perennis, Universitatea " 1 Decembrie " din Alba-Iulia, 2004, p. 177-180, consulté le 12 avril 2011, URL: www.uab.ro/reviste recunoscute/philologica//27.doc. MALROUX, Clăire, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în Sillages critiques, no. 12, 2011, consulté le 2 avril 2011, URL : http://sillagescritiques.revues.org/2324. MAUROIS, André, " De la traduction des poèmes ", în Opéra, no. 153, 1948. MAVRODIN, Irina, " Retraduire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
193 V. Hans-Georg Gadamer, Vérité et méthode. Leș grandes lignes d'une herméneutique philosophique, op. cît., p. 233-234: " L'exemple du traducteur qui a pour tache de franchir l'abîme qui sépare leș langues fait apparaître d'une façon particulièrement clăire leș rapports mutuels qui existent entre l'interprète et le texte, et qui correspondent à la réciprocité de l'entente dans la conversation. Car tout traducteur est un interprète. " C'est nous qui soulignons. 194 V. Domenico Jervolino, Ricœur. Herméneutique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
reviste...2002/41 c petrescu.doc. 541 Fernand Verhesen, À la lisière des mots : sur la traduction poétique, op. cît., p. 8 : " Toute traduction se présente, par nature, comme une interrogation sur l'activité poétique. " C'est nous qui soulignons. 542 V. Clăire Malroux, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în Sillages critiques, no. 12, 2011, p. 7, consulté le 2 avril 2011, URL : http://sillagescritiques.revues.org/2324: " Je voudrais mettre un point final à ces réflexions confiant combien
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît. 543 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, p. 9-11. C'est nous qui soulignons. 544 Clăire Malroux, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în op. cît., p. 2. 545 V. Inês Oseki-Dépré, Traduction & poésie, op. cît., p. 129 : " leș critères, quels qu'ils soient, selon lesquels un poème ou une traduction est évaluée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous qui soulignons. 593 Nous présentons la problématique de la " voix du texte " dans la Section 2. 5. 2. de ce chapitre, section destinée à la traduction du rythme. 594 Présentant leș difficultés de traduction engendrées par la poésie d'Emily Dickinson, Clăire Malroux la caractérise comme " un langage écrit parlé ". V. Clăire Malroux, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în op. cît., p. 5. 595 V. Paul Ricœur, " Défi et bonheur de la traduction ", în Sur la traduction, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du texte " dans la Section 2. 5. 2. de ce chapitre, section destinée à la traduction du rythme. 594 Présentant leș difficultés de traduction engendrées par la poésie d'Emily Dickinson, Clăire Malroux la caractérise comme " un langage écrit parlé ". V. Clăire Malroux, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în op. cît., p. 5. 595 V. Paul Ricœur, " Défi et bonheur de la traduction ", în Sur la traduction, op. cît., p. 10-11 et 15. 596 Jean-René Ladmiral, Traduire : théorèmes pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Imperialism, the Highest Stage of Capitalism. Traduc)tor neprecizat. New York: Internațional Publishers, 1939. (Pentru ediția în limba român), vezi Lenin V. I., Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului, Editura Politic), București, 1968). Lévi-Strauss, Claude (1963). Structural Anthropology. Traducere de Clăire Jacobson și Brooke Grundfest Schoepf. New York: Basic Books. (Pentru ediția în limba român), vezi Lévi-Strauss, Claude, Antropologie structural), Editura Politic), București, 1978). Levy, Marion J. (1966). Modernization and the Structure of Societies, vol. 2. Princeton: Princeton University Press. Licklider, Roy
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
des compagnies privées șont responsables devant leș actionnaires, le fonctionnaire public est responsable devant la direction politique, le parlement, le public et devant certaines composantes du système juridique. Bien que la responsabilisation soit un problème partout, cependant, elle est moins clăire et plus irrégulière dans le secteur public. Le manager du service public doit faire face à un agenda imposé de l'extérieur par leș dirigeants politiques. Le fait que l'agenda politique doit être respecté et réalisé peut conduire à
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
plenar în scenariile și politica organizării spectacolului. Teatralitatea ordonează funcțiile personajelor în sisteme articulate. Dezvoltând diferite abordări textuale și dramaturgice, Pariziana joacă, de regulă, rolul de vedetă (Michèle de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori, pe cel de marionetă (Renée, Clăire Fromont, doamna și domnișoara Walter). Importantă femeii pariziene depinde de rolul pe care îl joacă pe langă personajul principal masculin cel de adjuvant (Caroline Hédouin, Denise Boudu / Octave Mouret; Caroline Hamaline / Saccard), de opozant (Clorinde Balbi / Eugène Rougon) sau de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Sidonie Risler actrița, Delobelle o încurajează 188. Eliberată de mască să de mondenă, ea accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca o actriță de calitate proastă într-un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului, cănd Risler o descoperă într-un cafeconcert 191. Nana însă, în mod paradoxal, este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul monden în toate detaliile: "Elle ne dit pas que ces mercredis de madame Fromont lui ont beaucoup servi, qu'ils șont pour elle comme un journal de modes hebdomadaire, un de ces petites publications composites où îl y
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pariziana este mai mult preocupată de spiritul aventurii, decât de persoana celuia care o răpește 329. Pariziana matură este în stare ea însăși să răpească bărbați, cum face Michèle de Brune sau cum îi sugerează Sidonie Risler onestei sale cumnate Clăire Fromont. Scenă căsătoriei Scenariul marital cu toate accesoriile este o scenă frecvență în românul secolului al XIX-lea. Căsătoriile din lumea Parisului monden sunt întotdeauna un eveniment și constituie în român descrieri cu detalii mai mult sau mai putin relevante
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
atenția, o școală "țipătoare" (una ostentativa și șocantă, care bate la ochi) și o școală misterioasă (mai rafinată, care captivează privirea pentru a intrigă și a atrage)401. De regulă, din a doua categorie fac parte aristocratele, cum ar fi Clăire Fromont, iar din prima burghezele de tipul lui Sidonie Risler, ambele din românul lui Alphonse Daudet Fromont jeune et Risler aîné. În perioada în discuție, tendința a doua pare a se generaliză 402. Fenomenul modei se extinde asupra multor domenii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
son profil se dessinait nettement sur la tenture du salon, Mariolle remarqua la finesse de la taille et la minceur des hanches, sous leș épaules larges et la gorge pleine qu'il avait admirées tout à l'heure. Comme la robe clăire traînait enroulée derrière elle et semblait allonger sur le tapis un corps sans fin, îl pensa crûment: "Tiens! Une sirène. Elle n'a que ce qui promet"" [Maupassant, Notre cœur, p.75]. Și Sidonie este comparată ironic cu o "sirène
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui mélangeaient là, dans un monde en raccourci, leș modes de tous leș peuples, leș fantaisies du român et du théâtre" [Zola, Une page d'amour, p.146
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.29,120]. 276 "Pendant ces cinq années, jetant l'or à plaines mains, elle avait fondé, à la Villette, la Crèche Sainte-Marie, avec des berceaux blancs pour leș tout-petits, des lits bleus pour leș plus grands, une vaste et clăire installation que fréquentaient déjà trois cents enfants; un orphelinat à Saint-Mandé, l'Orphelinat Saint-Joseph, où cent garçons et cent filles recevaient une éducation et une instruction, telles qu'on leș donne dans leș familles bourgeoises; enfin, un asile pour leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
large chapeau de paille, avec des rubans roses, qui palpitaient au vent, derrière elle. Șes bandeaux noirs, contournant la pointe de șes grands sourcils, descendaient très baș et semblaient presser amoureusement l'ovale de șa figure. Să robe de mousseline clăire, tachetée de petits pois, se répandait à plis nombreux" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.40]. Această întâlnire are toate simptomele unei întâlniri fatale, cu disperarea și singularitatea ei: "Leurs yeux se rencontrèrent. Plus îl la contemplait, plus îl sentait entre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
for the EU from gas crisis", 0401.2006. BBC, "Ukraine 'stealing' Europe's gas", 02.01.2006. BBC, "Gas row sends shiver through EU", 02.01.2006. Béhar Pierre, "De la Moscovie à l'Empire", Géopolitique, no. 86, aprilie-iunie 2004. Bigg Clăire, "Financial Crisis în Russia Holds Threat of Social Unrest", Radio Free Europe, 23.12.2008, data consultării: 26.12.2008, http:// www. rferl. org/content/Financial Crisis In Russia Holds Threat Of Social Unrest/ 1362714.html. Bonin Hubert, Geopolitics versus business interests: the case of the Siberian
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
l'égard de la Russie (1997-2003)", în Matériaux pour l'Histoire de notre temps, no 76/ octombrie-decembrie 2004. Gomart Thomas, "L'adolescence des relations russo-européennes", Le Figaro, 24.11.2004, http://www.ifri.org/files/Russie/NG 23 24 nov 2004.pdf Gordadze Thornike și Clăire Mouradian, "Etats-nations en Transcaucasie", Problèmes politiques et sociaux, nr. 827, 17 septembrie 1999, La Documentation Française. Gordon Richard G., "Russian Oil Futures", în The Energy Dimension în Russian Global Strategy, The James A. Baker III Institute for Public Policy of
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Rusia-Statele Unite, Ed. Științelor Sociale și Politice, București, 2002. 77 Andrei Tsygankov, "If Not by Tanks, then by Banks? The Role of Soft Power în Putin's Foreign Policy", Europe-Asia Studies, vol. 58, no. 7, noiembrie 2006, pp. 1079-1099. 78 Clăire Bigg, "Financial Crisis în Russia Holds Threat of Social Unrest", Radio Free Europe, 23.12.2008, data consultării: 26.12.2008, http://www.rferl. org/ content/Financial Crisis In Russia Holds Threat Of Social Unrest/1362714.html. 79 Clară Ferreira-Marques, "DAVOS-Top Kremlin official Medvedev woos world forum", Reuters
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
6240473.stm. 101 BBC, "Russia-Belarus oil blokade ends", 11.01.2007, data consultării: 12.01.2009, http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/6248251.stm. 102 François Thual, Le Caucase, Flammarion, Paris, 2001, pp. 69-75. 103 Thornike Gordadze și Clăire Mouradian, "Etats-nations en Transcaucasie", Problèmes politiques et sociaux, nr. 827, 17.09.1999, La Docummentation Française, p. 7. 104 Mariam Dekanozishvili, The EU în the South Caucasus: By What Means, to What Ends ?, Georgian Foundation for Strategic and Internațional Studies
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
leș auteurs de ces ouvrages ont faites (et pour lesquelles ils șont méritoires), mais leș explications qu'ils ont offertes. Nous allons aussi démontrer que quelques-unes des recommandations pour la bonne pratique dans le domaine gagnent une signification beaucoup plus clăire și elles șont interprétées par la grille sociologique, étant, en même temps, dégrevées des sous-entendus que nous considérons comme nuisibles à la conscience professionnelle des spécialistes dans leș RP. Au fond, ce qui nous semble important, c'est de prouver
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
by this document (customs authorization No...*1) declares that, except where otherwise clearly indicated, these products are of .... preferențial origin*2). Versiunea franceză: L'exportateur des produits couverts par le present document (autorisation douaniere no...*1) declare que, sauf indication clăire du contraire, ces produits ont l'origine preferentielle ..... *2). Versiunea ungară: A jelen okmanyban szereplo aruk exportore (vamfelhatalmazasi szam: ....*1)) kijelentem, hogy eltero jelzes hianyaban az-aruk kedvezmenyes ........*(2) szarmazasuak. Versiunea poloneză: Eksporter prdduktow objetych tym dokumentem (upowaznenie wladz celnych nr.
PROTOCOL nr. 7 din 16 noiembrie 2001 privind definirea noţiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139191_a_140520]
-
by this document (customs authorization No. ... *1)) declares that, except where otherwise clearly indicated, these products are of......*2c) preferențial origin. Versiunea franceză L'exportateur des produits couverts par le present document (autorisation douaniere no....*1)) declare que, sauf indication clăire du contraire, ces produits ont l'origine preferentielle .... *2d)). Versiunea germană Der Ausfuhrer (Ermachtigter Ausfuhrer: Bewilligungs-Nr. .... (*1) der Waren, auf die sich dieses Handelspapier bezieht, erklart, dass diese Waren, soweit nicht anderes angegeben, praferenzbegunstigte ... Ursprungswaren sind *2e). .......................*3) (Locul și
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]