601 matches
-
ținutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinți... ca apoi să le oferiți în dar, ca un prinos de recunoștință, melodia "Oameni buni din toată țara", despre care doresc să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
decat cuvântul. Ați văzut că a avut efect pe 16 noiembrie, în turul 2? O completare azi ar fi cu expresia „dacă nu foloseai telefonul mobil, nu erai ascultat (de SRI) și nu erai învinuit (de DNA)”! 12. Vorbe de clacă Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
expresia „dacă nu foloseai telefonul mobil, nu erai ascultat (de SRI) și nu erai învinuit (de DNA)”! 12. Vorbe de clacă Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat. Nu existau încă partide. Acum acolo se bârfește. Munca era
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat. Nu existau încă partide. Acum acolo se bârfește. Munca era reală, nu virtuală! Nu existau facebook, tweeter, Linked in sau chat! Și campania electorală conține „vorbe de clacă”? Dacă da, atunci suntem în România „lucrului bine făcut” și...... „Să trăiți bineeeeee!! Constantin NIȚU Rețeaua Literară http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/1971741:BlogPost:2258669 4 decembrie 2014 București Referință Bibliografică: Constantin NIȚU - 12 EXPRESII ROMÂNEȘTI APROAPE COMENTATE / Constantin
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prima_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
toate greutățile întâmpinate în perioada ministeriatului lui M. Vlădescu 86, școlile de adulți au continuat să funcționeze și în perioada următoare, diversificându-se conținutul lor. * 197 Concepute dintr-o altă perspectivă, șezătorile populare continuau, într-un fel, vechea tradiție a clăcilor și șezătorilor românești. Școală a tradiției 87 -șezătorile au constituit poate cea mai rapidă și eficientă cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a regulilor vetrei, și a tinerelor fete care se pregăteau
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și eliberarea țăranilor de servitutea clăcii sau “boierescului” 22.Tot ei erau de acord să se recunoască țăranilor (foști clăcași) drept de proprietate deplină asupra locurilor de casă, iar unii chiar asupra sădirilor (vii, livezi de pomi, grădini de legume etc.). Aceste opțiuni erau de fapt
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
urmând a li se recunoaște dreptul de proprietate deplină asupra loturilor deja lucrate sau sădite de ei, precum și a locurilor de casă și a celor pentru pășunatul și hrana vitelor, urmând să-i despăgubească pe proprietari (prin intermediul statului) de valoarea clăcii pe un număr de ani ce urma a se stabili (în general 20 de ani) 24/. Se invoca practica anterioară din Europa și chiar recentul exemplu rusesc (Așezământul agrar al Țarului Alexandru al II-lea - comentat pozitiv de boierii olteni
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
și-a început cariera de profesoară. Astfel, Grupul folcloric „Muguri de dorˮ, al elevilor din Poieni, condus de înv. Dorina Hidiș-Pop și prof. Ionel Pop, a prezentat un frumos program de muzică și dans. A urmat momentul folcloric al formației „Claca de dorˮ din Valea Drăganului, condus de prof. Doina Melinte și dr. Zamfir Dejeu, fiu al satului, care au fost însoțiți de primarul comunei, dl. Gheorghe Constantin Boca. Cele două formații au evoluat în aplauzele frenetice ale numeroasei asistențe. Lucrările
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411800357.html [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
Când cerul era albastru în lumina soarelui, Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu... Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c-
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1484333350.html [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
de lângă noi) și ne doare în cot de țară când abuzăm de numele ei și ne lingușim până nu se mai poate, o plimbăm în gură cu vorbe mieroase, patetice și expresii sforăitoare, amăgitoare și patriotarde, de „anturaj festivist” și „clacă solemnă”, de show-uri plesnind de prețiozități și agramate, cu ceva damf de perversitate fățișă, existente în toată media audio-vizuală. Cel mai adesea invocăm trecutul ca pe o marotă intangibilă, îl prezentăm machiat când e să l avem de partea
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_ii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
tata din lemn, să se usuce uniform. Șirurile, după uscare, se păstrau în podul grajdului. Urma păpușitul care se făcea destul de târziu, toamna spre iarnă și aranjatul în baloți pentru predare la stat. La toate aceste lucrări părinții mei făceau clacă, adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
târziu, toamna spre iarnă și aranjatul în baloți pentru predare la stat. La toate aceste lucrări părinții mei făceau clacă, adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși, plăcinte. La țară, toate anotimpurile au fost frumoase iar oamenii erau onești și gospodari, sfințeau locul pe unde călcau. Acum, la
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
și cizme de cauciuc, mănuși și bonete albe, le crestează ceafa, apoi puii trec printr‑un cuțit care lasă doar ghearele în suport și cad pe un tobogan spre sala de eviscerare. Alt labirint suspendat, la care 18 femei fac clacă: scot viscere, pipote, ficăței, inimi. Urmează zvântarea și răcirea, vreo două ore într‑o sală în care ești ca pe fundul unei piscine, podeaua e albăstruie, lumina cade în raze și peste cap ai doar ciorchini-ciorchini de pui. Apoi, tranșarea
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
puteau să contribuie nemijlocit, să facă tot posibilul pentru implementarea legii respective ce urmează să ne protejeze graiul matern. Or, demult e timpul să demonstreze prin fapte concrete cât de mult își iubesc Limba și Neamul. Mai puțină vorbărie de clacă, laudă, aflare la Strasbourg, și mai multă acțiune până nu e târziu de tot, până când limba română n-a devenit „limbă străină”, ca obiect de studiu, în școlile noastre românești ce treptat sunt ucrainizate. Cum rămâne atunci cu respectarea și
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII by http://uzp.org.ro/atunci-o-natiune-se-apropie-de-moarte-cand-incepe-fi-surda-la-glasul-libertatii/ [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
într-o menghină! Oricum, va ieși prost! La doi ani de la exprimarea voinței naționale, unde e schimbarea promisă? Marile sale realizări se rezumă la mazilirea colegului de echipă și coabitarea cu Demisul național. În rest, strigă prin piață vorbe de clacă sau răspunde minciunilor Demisului cu minciunile sale. Deja m-am obișnuit. Mi-am exprimat punctul de vedere în cazul Felix-Varanul. Unii spun DA este vinovat, alții susțin că NU! Dar, de furat/păcălit/ șmecherit s-a întâmplat. Pedeapsa, însă, mi
TABLETA DE WEEKEND (75): BOLŞEVICI ŞI MENŞEVICI SAU... DUPĂ VOICULESCU, URMEAZĂ BĂSESCU? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1408419769.html [Corola-blog/BlogPost/352264_a_353593]
-
limba după normele graiului țăranului care își petrecea viața de la asfințitul și până la apusul soarelui, de la semănatul și până la recoltatul roadelor pământului ca urmare a muncii sale neobocite și de la horele din zilele de sărbătoare ale verii, până la șezătorile sau clăcile unde oamenii satului se întâlneau, sporind priceperea într-un altfel de muncă, descoperindu-și și apreciindu-și talentul artistic al fiecăruia dintre cei ce erau dăruiți cu har creativ și interpretativ. Acolo, în mediul acela al întovărășirii sufletelor, se nășteau
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
creația, izbânda, înălțarea, azurul. La fel, Cuvântul trebuie asumat în lumină doar pentru exprimare, pentru grăirea frumoasă, înmiresmată de expresii, metafore, stihuri, aforisme, psalmi, simboluri de credință, jurăminte, legăminte, mărturii, mărturisiri, iertare, în rest sunt vorbe în vânt, vorbe de clacă... Întotdeauna când taci, trebuie permanent să grăiești. Dar când grăiești trebuie să o faci cu toată încărcătura sufletească a inimii și a dorului curat. Dumnezeu-Logosul ne-a dat pentru viață cuvântul și pentru înțelepciune tăcerea celestă. „Am tăcut atâta amar
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; țăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale pentru orice fleac; în sfârșit, încasează biruri ca pe timpul domnilor fanarioți”. (Către Catinca Odobescu, 31/12 iulie 1856, în vol. Al.Odobescu, Pagini regăsite, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
lucrezi fără folos Priviți la băiatul acela cuminte Cum se uită la noi de sfios: El l-a învățat pe Arvinte, Să-și lege pantalonii mai jos Și la urma urmei, dacă Am ajuns de tot povară Numai vorbele de clacă, Nu ne scot din baltă-afară Cine otrăvește mărul Nici nu știe, nici nu-i pare Rău, dacă ne cade părul, Ziua în amiaza mare! Referință Bibliografică: Zâmbiți vă rog / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I
ZÂMBIŢI VĂ ROG de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Zambiti_va_rog.html [Corola-blog/BlogPost/341484_a_342813]
-
ceea ce înseamnă a fi român, copiii să-și învețe istoria, să-și învețe obiceiurile, tradițiile pentru că altfel vor risca să se dizolve ca și nație. Și printr-o contribuție a oamenilor s-a cumpărat un pământ și prin muncă, în clacă au consolidat acest edificiu care este un edificiu foarte important sau poate unul din cele mai importante. Mai ales având în vedere că este un edificiu, să zic așa, dinainte de „epoca industriei sârmei” și spun lucrul acesta pentru că atunci când vorbești
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea nutrețurilor. Iarna, la claca pentru curățatul porumbului de pe știuleți și torsul lânii sau bumbacului, bunica făcea o bunătate de plăcinte crețe umplute unele cu dovleac, altele cu brânză de oaie, peste care turna smântână bătută cu ouă. Foaia de plăcintă, ce constituia specialitatea ei
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
copilăriei sale, evocată cu nostalgică duioșie „Rosturi mai găsim,/ Dar liniște nu-i decât acolo/ Prin locuri străbune,/ De unde venim./ Liniștea cerească,/ Numai acolo/ Poate fi găsită,/ În orice anotimp/. Urmează rotația anotimpurilor, într-o veșnicie ritualică - muncă, sărbători, șezători, clăci, - o bucurie a vieții, amintind de exclamația din Pastelurile lui Alecsandri: „Sfântă muncă de la țară, izvor sacru de rodire/ Tu legi omul cu pământul într-o sfântă înfrățire/”. Și după această fastuoasă enumerație poetică, a muncilor și sărbătorilor și a
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]