69 matches
-
creier contribuie la apariția unor trăiri mistice. Ceea ce pune problema unei contextualizări a trăirilor religioase în funcție de chimismul cerebral, ridicând întrebarea legăturii acestei zone cu transcendența. * Una din modalitățile posibile de a argumenta utilitatea unui anumit tip de cercetare o constituie clamarea faptului că problema în discuție încă nu a reușit să fie rezolvată, ceea ce ar deschide terenul liber pentru întreaga construcție teoretică ce și-a găsit în această pretenție începutul. Lucrul acesta este cu atât mai evident în teoriile privind filosofia
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în perioada postcomunistă, când intelectualii par să replice politica ideologică a "taberelor", recreînd în permanență "frontiere interne" între "noi", cei buni, deținători ai adevărului și "ei", cei răi, prizonieri ai erorii și proiectând, astfel, o cultură a monologului bazat pe clamarea supremației morale. Date fiind aceste constatări, am considerat că este interesant să aduc în atenție și un alt tip, non-maniheist, integrator, de raportare intelectuală la ideologie, și în acest sens am invocat parcursul ideilor susținute de Adrian Marino. În subtext
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aici și ceva din atmosfera bacoviană, din estetica urâtului argheziană, din infuzia de neologisme a avangardei, dar nota de originalitate e puternică. Se produce o distanțare a eului, o extindere a granițelor sufletești într-o tentativă de obiectivare sau de clamare a unei emoții colective. Tragismul devenind tot mai pregnant în acest context. E aproape o formulă consacrată a primelor volume: un eu multiplu, prezent prin revenirea cu insistență asupra persoanei întâi, plural. E un discurs în numele unei generații care își
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dispărut între timp și scena, acum se preferă cubul negru în care sunt introduși, la grămadă, actorii și spectatorii), să cauți o ieșire logică din situație și să ți-o iei. Cea mai bună reacție e să intri în această clamare a unui drept, estetic cel puțin, la diferență. Adică să o iei de la viață așa cum o fac Petr în Povestiri despre nebunia... (la Piatra Neamț), Hans în And Bjork, of course... (la Ploiești) și Petronel în De mână (la Sfântu Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
socială feudală. Epoca medievală s-a impus în conștiința oamenilor prin consolidarea credinței într-un Atotputernic care le rânduiește pe toate în lume, în natură, în societate, în sufletele oamenilor. Formularea manifestării oricărei legități sau principiu era un pretext pentru clamarea voinței acestui Atotputernic, căreia au trebuit să-i fie subordonate toate inițiativele investigative. Mai mult, teoreticienii acestei perioade au făcut eforturi importante de convertire la această ordine inclusiv a contribuțiilor gânditorilor Antichității, mai ales cele ale lui Aristotel. Din întreaga
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
populației, distrugerea economiei naționale, sabotarea instituțiilor statului, distrugerea justiției și implicit a ideii de dreptate pentru oameni și transformarea României într-o republică bananieră. în mintea politrucului crescut la școala lui Stalin, ,,idealurile socialismului” înseamnă mințirea cu nerușinare a populației, clamarea unor lozinci perfide pentru amăgirea oamenilor, și tot felul de ticăloșii mergînd pînă la crimă, pentru a apăra poziția unor neisprăviți în frunte cu politrucul-șef, pentru a trăi mai departe viață de huzur pe spinarea altora . Acolo unde s-
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
premiul Nobel.” (Papini, Gog, p.204) Knut Hamsun este prezentat aici de Papini cu dezinvoltura pe care doar passepartout-ul unui personaj cam nebun, i-l îngăduie. De la un astfel de personaj cum e Gog, te aștepți la orice, inclusiv la clamarea unor dureroase adevăruri. Bufonilor sau excentricilor de tipul lui Gog le este îngăduit a spune verde, fără supărare, dar și fără menajamente, părerea lor publicului larg. De altfel, acest tip de analiză, este unul dintre cele mai incitante, și așa
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dl Breban nu exagera spunând că pentru opera sa face orice. Eroarea teribilă a dlui Breban este că, în sinea sa, persistă să reproșeze românilor că nu au făcut front comun în jurul Domniei sale în 1971. Asta este ceea ce-l roade. Clamarea zgomotoasă a meritelor - reale și mai ales imaginare - trădează tocmai această nefericită incapacitate de a accepta că nu mai poate schimba nimic din ceea ce s-a întâmplat. În loc să accepte că a calculat greșit, dl Breban continuă să creadă că restul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
opera, iar nu persoana (autorului), dar implicarea sa intensă în politică și pasiunea pentru funcții nu l-au putut ajuta ca el însuși să respecte acest precept. Mulți dintre criticii români de mai tîrziu au uzat de acest model al clamării obiectivității și, în același timp, al implicării în politică și înscrierii în diferite cercuri de interese, dar mai ales al vînării de funcții bine retribuite, deși erau mult sub nivelul maiestrului din punctul de vedere al pregătirii cultural-filozofice și al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
p. 70). Cel mai adesea, Petronius comentează evenimentele petrecute sub ochii lui și le anticipează consecințele. Îi lămurește astfel lui Quintus semnificația strigătelor plebei drept ecoul politic, măsura popularității (I, p. 42) și atrage atenția spectatorilor asupra primejdiei ascunse sub clamarea numelui lui Brutus (posteritate, tu știi că așa se scandează numele marilor călăi... - III, p. 79). După executarea tinerilor complotiști, meditează asupra sfârșitului lor decis de muritori sau de cei de sus : Oamenii, substituindu-se zeilor, spun că s-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
romantice. Motivul liric al zborului sau cel al alergării („galopului“), mult frecventate, ca și acela al luminii, vorbesc despre pasionalitate, despre ardența unui suflet. Taciturnul, măsuratul, „recele“ Cezar Baltag din viața cea de toate zilele nu-și cenzura, în poezie, clamările patetice: Cu o prăpastie în loc de suflet mă voi ridica și voi începe să alerg tot mai repede, prăbușind o amiază, spulberând cu copitele orele, desfrânat nechezându-le norilor, galopând,galopând, galopând, până tac amintirile... Debutul convențional cu placheta Comuna de aur
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
degrabă să nu se exprime decât să se exprime „imperfect“, impropriu, ceea ce ar fi un adevărat „sacrilegiu“. Astfel interpretez eu poezia Incantație, cu mereu invocatul vers „nu vreau să las urme, nu vreau să las“, care, mai mult decât o clamare a umilității (a umilinței filozofice), mie îmi pare să exprime refuzul de-a „răni“ visul de perfecțiune, de a-l macula prin exprimare trudnică, împiedicată în „amănunte“. Iată: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las. / E-un sacrilegiu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
inițiativa ministrului de Externe de atunci, Vasile Boerescu, pentru ob ținerea independenței definitive, cu ajutorul Germaniei, Austro-Ungariei și Rusiei, prin capitalizarea tributului datorat Porții Otomane, tribut considerat singurul vestigiu de dependență față de imperiul de peste Dunăre (v. O acțiune diplomatică pentru pro clamarea Independenței în 1873, în: Apostol Stan, Grupări și curente, pp. 384-390). Tratativele purtate atunci - nefiind sprijinite de marile puteri menționate - nu s-au mai finalizat. Dar, la începutul anului 1876, trimisul nostru la Viena, Gh. Costa-Foru menționa într-un raport
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care s-a discutat aceeași problemă, iar la 28 aprilie/10 mai 1877 parlamentarii liberali-radicali au hotărât discutarea chestiunii independenței țării în Adunarea Deputaților („În Cameră se pregătește o moțiune prin care se cere dezlipirea României de Turcia și pro clamarea Independenței“, - Memoriile, vol. IX, p. 75). A doua zi, la 29 aprilie/11 mai 1877, unul dintre cei mai activi parlamentari liberali-radicali, craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contextul strict al deschiderii, cît și după aceea, în intervalul de vizitare. Iar acest fapt nu se datora doar împrejurărilor exterioare amintite deja, ci și, dacă nu chiar în primul rînd, organizatorilor înșiși, a căror miză nu a fost ofensiva, clamarea stridentă a propriei lor prezențe, ci integrarea discretă, poate chiar puțin prea sfioasă, în oferta culturală a momentului și în geografia mai largă a fenomenului. În pofida acestei surdine, atît de puțin obișnuite în asemenea situații, expoziția avea toate calitățile unui
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
di Mauro, Valerio Magrelli, Gregorio Scalise, Cesare Viviani ș.a.m.d. Asimilându-i din mers și în răspăr cu aceștia, Marin Mincu este pe cale de a-si recuceri propria matrice stilistica, cordial-polemică față cu inflația argotica, intimismul suprasexuat și trufaș, clamarea exhibiționista a evidentei ce bântuie azi prin fel de fel de volume, periodice sau festivaluri. Poezia lui Marin Mincu nu se vrea ostentativ-provocatoare ci "doar te-mbie pur la act". Este o poezie virila, a preludiului textual, buna conducătoare de
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
părintesc tânărului șef Vercingetorix” („Fierul și aurul” p. 59). Realizatorului nu-i mai rămâne decât să reconstituie, ambițios, ample scene de bătălie, dar nu elocvența săbiei, ci gestul emfatic dă miezul acestei hazardate restituiri, o distribuție de aur rămânând captivă clamării, în ton tragic, a textelor jurnalistice. N-a mai rămas nimic din noblețea, firescul și omenescul dialogului reușit de Titus Popovici în filmele sale istorice. În plus, ca și în Zodia Fecioarei, rapsodul timpurilor istovite e obsedat de crearea unei
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
fatalități (Fugit ireparabile tempus), al implacabilului: Nu pot să-ntunec taina vânătorii/ La care trupul meu este supus și constituie esența acestei selecții. Timpul curge nezăgăzuit și sentimentele se adâncesc dar ele au o haină metaforizată, nu sunt o simplă clamare (Și dacă e târziu înspre colină/Armuri și toamnă auzi cum cad). Mereu țărâna cade peste alb, mereu realitatea copleșește visul și puritatea lui într-o/Frumusețe dominând suferința/ Unui timp schimbat și împlinit, unde timpul schimbat este cel al
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
aliatul și partenerul strategic al SUA, ceea ce poate pune la îndoială sinceritatea SUA în parteneriatul strategic cu România. SUA susțin propaganda sovietică și rusă pentru crearea unei identități artificiale a românilor din Republica Moldova, prin negarea românismului populației din Republica Moldova și clamarea artificială a unui "popor moldovenesc" cu o altă istorie decât a românilor și cu o altă limbă, "limba moldovenească". SUA au decis împărțirea Republicii Moldova prin recunoașterea unui statut special al regiunii transnistrene. SUA desconsideră interesele naționale ale României și Republicii Moldova
SCRISOARE DESCHISĂ adresată lui John Kerry, după declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104236_a_105528]