151 matches
-
să prindă peretele posterior al arterei pentru a o ocluziona. Acest accident va duce fără nici un dubiu la infarctizarea teritoriului miocardic irigat de această arteră. Anastomozele proximale sunt efectuate cel mai frecvent pe o porțiune a aortei ascendente delimitată prin clampare laterală. Existența unor plăci de aterom la acest nivel poate crea probleme serioase în identificarea unei zone adecvate pentru plasarea lor. De aceea, înainte de plasarea bursei pentru canula aortică este bine să se palpeze peretele aortic și să se identifice
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
hipotermie profundă sau oprire circulatorie cu sau fără perfuzie cerebrală retrogradă. Mortalitatea asociată acestui tip de accident este de circa 15% (3). Pentru prevenirea disecției acute de aortă iatrogenă se impun următoarele măsuri: incizia completă a intimei în momentul canulării; clamparea și declamparea să fie asociate cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei anestezii generale adecvate reprezintă o măsură protectivă deosebit de importantă împotriva apariției ischemiei miocardice și a IMP. Pacienții trebuie să primească o analgezie și o sedare suficientă pentru a minimaliza stresul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei bune protecții miocardice pe durata clampării aortei am introdus în 1995 în practică la noi în țară administrarea antero- și retrogradă a cardioplegiei cu sânge cu ajutorul unei pompe roller atașate aparatului de circulație extracorporeală (inclusiv hot shot și reperfuzie caldă controlată), comunicând totodată și primele rezultate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Tinică, Dr. Eugen Săndică, As. Alina Șovan, As. Dorina Baston; echipa anestezică: Dr. Victor Diaconescu, Dr. Sânziana Patrulea, Dr. Dan Dăscălescu, As. Irina Ciudin; perfuzioniști: As. Adrian Bujor, As. Marius Ciudin, As. Dan Eșanu) protecția miocardică se realizează pe durata clampării aortei prin administrarea de soluție cardioplegică cu sânge (soluție St. Thomas II, raport 1:1) cu pompa roller, monitorizându-se temperatura de administrare, debitul de perfuzie și presiunile în bulbul aortic și sinusul coronarian. De rutină se administrează hot shot pe cale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație mai avansată, leziunile tricoronariene și de left main mai severe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a arcului aortic, o atenție deosebită acordând peretelui posterior al aortei ascendente (mai ușor de abordat după disecția aortei ascendente de trunchiul arterei pulmonare) care în unele cazuri reprezintă singura localizare a unei plăci ateromatoase importante, ușor de lezat în timpul clampării aortei. Această metodă extrem de utilă și ușor de aplicat nu este lipsită însă de riscul mobilizării unei plăci instabile. Pe de altă parte, ecografia epivasculară intraoperatorie s-a dovedit a avea un risc mai mic și o mai mare acuratețe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
schimbarea strategiei operatorii pentru prevenirea mobilizării plăcilor de aterom. Dacă grosimea peretelui aortic nu depășește 3 mm se poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei ascendente, identificate prin palpare, se pot realiza atât anastomozele distale, cât și cele proximale folosind tehnica clampării unice (single cross-clamp technique). Există fără îndoială situații în care ateroscleroza aortică este foarte avansată, iar riscul operator foarte mare, ceea ce pune sub semnul întrebării beneficiul by-pass-ului aortocoronarian clasic la această categorie de bolnavi. Cu toate acestea, dacă riscul de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu material aterogen, lipide sau aer. Obiectivarea acestor microembolii a fost realizată în timp real prin examenul Doppler transcranial al arterei cerebrale mijlocii (171, 172, 173). Principalele momente asociate cu descărcarea în circulație a microemboliilor sunt reprezentate de canularea și clamparea aortei ascendente. S-a constatat totodată reducerea frecvenței microemboliilor în cazul utilizării unui filtru arterial de 40-µm și a renunțării la folosirea oxigenatoarelor cu bule (deși mai ieftine) în favoarea celor cu membrană (145, 174, 175). Monitorizarea electroencefalografică intraoperatorie este în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
posibilități: fie se realizează pe cord bătând, fie este instituit by-pass-ul cardiopulmonar prin tehnica Port-Access (51) și anastomoza se face pe cordul oprit cu soluție cardioplegică. Tehnica Port-Access presupune canularea arterei și a venei femurale pentru stabilirea circulației extracorporeale, iar clamparea aortei se realizează prin ocluzia intraluminală a acesteia prin umflarea unui balon atașat de un cateter ce este introdus retrograd prin artera femurală până la nivelul aortei ascendente. După ce balonul este umflat, prin lumenul central al cateterului se administrează soluția cardioplegică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și tactica operatorie în chirurgia coronariană pe cord bătând By-pass-ul aortocoronarian pe cord bătând necesită elaborarea unui plan al revascularizării diferit de cel folosit curent în metoda clasică. ̨ n cazul utilizării circulației extracorporeale, efectele ischemiei miocardice globale produse prin clamparea aortei sunt minimalizate prin tehnicile de protecție miocardică. Chirurgia coronariană pe cord bătând se confruntă însă cu ischemia regională în normotermie, modalitatea de evitare a efectelor adverse ale acesteia fiind limitarea ariei afectate. Din acest motiv este esențială stabilirea unei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
se realizează prin ocluzia arterei coronare, cu ajutorul unor dispozitive de spălare (87), a șunturilor intracoronariene (88) sau a unei canule pentru perfuzie distală (89). În cazul folosirii circulației extracorporeale pentru revascularizarea miocardică, vizualizarea adecvată în timpul efectuării anastomozei se realizează prin clamparea aortei, ceea ce oprește curgerea sângelui prin arterele coronare. În chirurgia coronariană pe cord bătând se realizează ocluzia secvențială a arterelor ce urmează a fi graftate. În general, este necesară doar ocluzia proximală a arterei, ocluzia distală fiind rezervată cazurilor în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
toleranță bună la ischemie a rinichilor uneori mici . S-a utilizat preparatul Trophycardil R. al laboratoarelor Innothera (2 g de inozină în 80 ml de ser fiziologic, injectați intravenos cu 10 minute înainte de clampajul pediculului). Durata de ischemie caldă (prin clamparea pediculului) până la care nu se produc leziuni ireversibile, a fost cercetată experimental pe: a) câine care tolerează 1-2 ore de ischemie la - după care leziunile renale produse sunt reversibile în 3-6 săptămâni (Gettler și Berman, 1966); b) pe iepure de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
triadă letală. Ea începe cu pierderea de sânge, cu hipotermia, cu tulburările de coagulare și toate duc la acidoză, acidoza care îl omoară pe pacient. Leziunile pe care le căutăm și care dau această severitate sunt leziunile toracice, se recomandă clamparea hilului pulmonar pentru a face o oprire a pierderilor de sânge. Leziunile vasculare - majoritatea vaselor pot fi ligaturate pentru că natura a fost în general bună cu noi și ne-a dat circulații colaterale, dar atenție, avem și segmente anatomice cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin. Arterele coronare devin mai tortuoase, iar cavitățile ventriculare se îngustează progresiv. În peste 60% dintre cazuri, intima aortei prezintă calcificări, ceea ce poate determina ruperea și embolizarea în timpul clampării aortei ascendente sau manipulării în cursul bypass-ului aortocoronarian (3). Particularitățile structurale ale peretelui coronarian explică incidența crescută a aterosclerozei coronare și a mortalității asociate, boala trivasculară având o inciden ă de 61% la peste 68 de ani, ceea ce justifică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pentru evaluarea comorbidităților sau identificarea unor eventuale contraindicații ale intervenției chirurgicale. În cazul particular al pacienților în etate, evaluarea preoperatorie poate include examinarea computer-tomografică (CT) fără administrare de substanță de contrast pentru evaluarea gradului de calcificare al aortei ascendente în vederea clampării. Cateterismul cardiac este indicat la toți pacienții propuși pentru intervenție chirurgicală care prezintă factori de risc pentru boala coronariană. În cazul decelării de stenoze coro - nariene semnificative (> 70%) acestea pot fi tratate prin angioplastie percutană transluminală (APTL) preoperator sau prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
insuficiență hepatică etc. Implantarea/înlocuirea valvulară aortică transcateter (TAVI/TAVR ) TAVI constituie o alternativă la chirurgia cardiacă deschisă la vârstnici cu disfuncție VS severă, comorbidități multiple cum ar fi calcificări importante ale aortei ascendente („aortă de porțelan”) care fac imposibilă clamparea, afectare radică sau ciroză hepatică. În prezent sunt disponibile două tipuri de proteze, una expandabilă cu balon ( Edwards Sapien XT, Edwards Lifesciences), alta autoexpandabilă (CoreValve, Medtronic). Proteza poate fi implantată pe cale retrogradă (transfemurală sau transaxilară) sau anterogradă (transapicală) (9,10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
spitalizare, recuperare postoperatorie. Intervenția chirurgicală este licită anterior de instalarea simptomatologiei, cu efecte favorabile în termeni de îmbunătățire a statusului funcțional al pacientului, scăderea incidenței complicațiilor, absența reintervențiilor. Experiența noastră relevă o scădere a timpului de CEC, scăderea intervalului de clampare și implicit a mortalității perioperatorii. Supraviețuirea la 5 ani este de 89,4%, bioprotezele fiind considerate elective datorită alterării structurale evidente la pacienții vârstnici și absența necesității tratamentului anticoagulant de lungă durată. Tehnicile de prezervare cordală oferă avantaje adiționale în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
chirurgical, pierderile mari de sânge respectiv transfuziile masive și hipotermia. By-pass-ul cardio-pulmonar activează direct răspunsul inflamator prin următoarele mecanisme: - activarea directă a sistemului „contact” prin expunerea sângelui la suprafața nefiziologică a circuitului extracorporeal, - leziunile de ischemie/ reperfuzie ca rezultat al clampării aortice. Restaurarea perfuziei coronare după declamparea aortei este asociată cu activarea răspunsului inflamator. În plus, endotoxemia sistemică, rezultată din translocarea endotoxinelor prin bariera lezată a mucoasei intestinale datorită hipoperfuziei splanhnice activează indirect cascada inflamatorie. Consecința clinică a acestui răspuns la
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]