420 matches
-
primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică. Cu inflexiuni lirice sunt și Din scrisorile unei prietene, Revedere, Mihăiță ori Mărțișorul, care aduc tabloul, trasat
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Asachi și Gh. Panaiteanu, București, 1967; Ist. lit., II, 354-372; Gh. Ungureanu, Figuri de arhiviști români: Gheorghe Asachi (1788-1869), București, 1969; George Sorescu, Gh. Asachi, București, 1970; Anghelescu, Preromant. rom., 143-144, 155, 189, 200, 210-211, 214-215, 219-220, 222, 257; Păcurariu, Clas. rom., 59-63; Zamfir, Proza poetică, 102-103, 126-127; Cornea, Originile, 320-343; Piru, Varia, I, 52-60; [Acte, documente], DCM, I, 68-82; Al. Bistrițeanu, Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977, 107-153; Marin Beșteliu, Imaginația scriitorilor romantici, Craiova, 1978
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
lumea, e o școală, Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială; La aceste academii de științi a zânei Vineri Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri, Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, Până când din școala toată o ruină a rămas. Vai! tot mai gândești la anii, când visam în academii, Ascultând pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stând s-adune Și-n a lucrurilor peteci căutând
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
trebuiau banii pentru gazdă pe octombrie. Pe-o lună îmi plăti moșul meu, pe altă lună un văr al meu, pe a treia mătușa mea. În curând căpătai o lecție de 15 franci (de la 6-7 jum. dimineața; preparam înainte de începerea clasului, pe un fel de gorilla de pes-te drum). Pe urmă își luă însărcinarea mătușă-mea și moșul meu Trancu. Fără ei, poate aș fi părăsit școala - și azi aș fi cu totul altceva, în alt mediu - probabil un slujbaș
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
învățătorul din Șipote servește de ajutor de perceptor și nu are domiciliul fix, ci locuiește mai mult la d-l primar. Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clas, am găsit-o zidită și deschisă în păretele din nord o altă ușă, încît de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează defel. În clas d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clas, am găsit-o zidită și deschisă în păretele din nord o altă ușă, încît de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează defel. În clas d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub ochii d-lui primar. Spre a constata purtarea învățătorilor am rânduit o comisiune compusă din trei învățători din plasa Turia, iar calificarea purtării neauzite a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nici nu mi s-au prezentat. Jumătate din localul școalei împreună cu tinda le-am găsit cedate ca locuință privată notariului comunei, carele au închis cu părete ușa de la clasă și au spart o alta care de-afară dă drept în clas. Aicea n-am 141 {EminescuOpXVI 142} aflat nici copii, nici învățătorii, ci clasa servea notarului drept cămară, pentru păstrarea proviziilor sale de iarnă. // Am aflat că învățătoriul A. Lefteriu. e totodată și perceptor în comună și că de mai multe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsa de lemne școala stă pustie. Localul, clădit în 870 anume pentru școală și având două camere și o tindă, au fost împărțit, rămînîd tinda și o cameră pentru locuința notarului, iar ușa clasului s-au făcut spre păretele de nord neavând nici o tindă, așa încît intrarea e de-afară de-a dreptul în clas. În acest clas se păstrează curechiul notariului. Daca în decurs de 48 ore nu se va rehabilita învățătoriul în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
având două camere și o tindă, au fost împărțit, rămînîd tinda și o cameră pentru locuința notarului, iar ușa clasului s-au făcut spre păretele de nord neavând nici o tindă, așa încît intrarea e de-afară de-a dreptul în clas. În acest clas se păstrează curechiul notariului. Daca în decurs de 48 ore nu se va rehabilita învățătoriul în locuința sa firească și nu se va aproviziona școala cu lemne îndestule, ca să poată funcționa în toată regula, domnul învățător va
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și o tindă, au fost împărțit, rămînîd tinda și o cameră pentru locuința notarului, iar ușa clasului s-au făcut spre păretele de nord neavând nici o tindă, așa încît intrarea e de-afară de-a dreptul în clas. În acest clas se păstrează curechiul notariului. Daca în decurs de 48 ore nu se va rehabilita învățătoriul în locuința sa firească și nu se va aproviziona școala cu lemne îndestule, ca să poată funcționa în toată regula, domnul învățător va raporta revizoratului școlar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
i interpretarea. De(i posibilitatea într(rîi observatorului (ntr-un anume context social este condi(ionat( fie de diferen(ele ce se reg(sesc (n cadrul societ((îi, fie de o serie de caracteristici personale ale cercet(torului (vîrst(, sex, etnie, clas( social(), acestea pot fi surmontate dac( exist( dorin(a real( de comunicare (i cunoa(tere reciproc(. Care va fi rezultatul? (ntîlnindu-l pe Cel(lalt (i cunoscîndu-l, ajungem (n cele din urm( s( (tim cine sîntem, s( ne descoperim pe noi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
precizat: vom exclude din acest cîmp toate formele de observa(îi a situa(iilor construite sau provocate de cercet(tor, precum cele din laborator sau întîlnirile organizate (i animate pentru a provoca reacțiile unui grup deja existent (un atelier, o clas(, un serviciu) sau unui grup special format cu aceast( ocazie. (Webb et al., 1970(. Vom l(să deci la o parte observa(iile experimentale de psihologie sau de psihologie social( (i observa(iile de studiu calitativ al marketingului. (n observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
iaz( de toate formele de observa(ie a situa(iilor provocate sau construite de cercet(tor, precum cele de laborator sau cele ale reuniunilor organizate (i animate pentru a face să reac(ioneze un grup deja existent (un atelier, o clas(, un serviciu) sau un grup format pentru aceast( ocazie. Adesea practicat( de psihologia experimental(, de sociologia de interven(ie, de psihologia social( (i de studiile calitative (n materie de marketing, observă(ia de tip experimental examineaz( efectiv comportamentul persoanelor, (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
propria scar( de m(rîmi, iar vîrstă persoanelor observate depinde de condi(iile foarte diferite ale mediilor sociale (i de modurile de via((. (n toate aceste cazuri, observatorul trebuie s( formuleze explicit dup( care indicii a clasat persoanele într-o clas( de vîrst( sau alta, corespunz(toare fiec(rui sex. Observatorul este adesea tentat s( claseze (i s( contabilizeze persoanele (n categorii determinante precum clasele sociale. El nu se refer(, (n general, la o clasificare abstract(, ci la tr(s(turile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a oferit primul exemplu al unui studiu sociologic empiric, punînd accentul asupra rolului localiz(rîi fenomenelor (n spa(iu. El a stabilit mai întîi modele de distribu(ie a populă(iei (n spațiul oră(ului dup( pozi(ia lor de clas(: boga(îi locuiesc (n vestul londonez, s(racii clasei muncitoare (n est. H(r(ile colorate indicau distribu(ia claselor sociale strad( cu strad(: de la clasele de jos, (n negru, pîn( la clasele (nalte, (n galben. Activit(tile industriale (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
priori. Principalele etape ale realiz(rîi unei observa(îi 1. Rela(ia cercet(torului cu mediul supus observa(iei Rela(îi anterioare existente sau nu. Experien(a prealabilă. Caracteristicile proprii cercet(torului (n rela(ie cu mediul: sex, vîrst(, etnie, clas( social(. 2. P(trunderea (intrarea) (n mediu Descoperirea. Cu cine negociezi? Ce promi(i? Ce (ntrebi? Conștientizarea perspectivei adoptate. Introducerea: ierarhie, informatori, formarea unei re(ele proprii (i pericolul cîtorva alian(e ini(iale. 3. Stabilirea (n mediu Ce trebuie
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aici acest rol de tip experimental [Junker, 1980, pp. 35-37; trad. H.P.]. Importan(a caracteristicilor observatorului Diferen(ele care traverseaz( aceea(i societate condi(ioneaz( posibilitatea observatorului de a intra (ntr-un mediu sau altul. Caracteristicile cercet(torului sex, vîrst(, etnie, clas( social( joac( un rol dublu. Pe de o parte, ele contribuie la explicarea interesului acestuia pentru mediul observat; pe de alt( parte, ele determin( par(ial capacit(țile sale de a penetră (n acest mediu, de a fi acceptat (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
vizibilitatea, în sensul poziționării elevilor în bănci și amenajarea sălii de clasă, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei de elevi. 3.1.1. Dispunerea mobilierului în sala de clastc "3.1.1. Dispunerea mobilierului `n sala de clas\" Mobilierul școlar reprezintă o parte importantă a bazei tehnico-materiale a învățământului și, potrivit specialiștilor în domeniu, este compus dintr-o serie de piese de mobilă folosite în mediul școlar ca suporturi conexe, în scopul îndeplinirii unor obiective educaționale. În compoziția
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în sala de clasă. Intervențiile noastre anterioare, investite cu puternice accente teoretice, pot prinde contur practic numai în cazul unei întreprinderi manageriale eficiente a cadrului didactic. 3.1.3. Amenajarea sălii de clastc "3.1.3. Amenajarea s\lii de clas\" Cele mai interesante analize de nivel managerial nu exclud variabilele de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi. Cadrul didactic trebuie să respecte din punct de vedere managerial ideea că clasa, ca grup organizat, poate să se identifice la nivelul culturii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o dimensiune aparte, chiar privilegiată, putem spune, a managementului clasei de elevi și, ca atare, va fi tratată într-un spațiu separat, în subcapitolul următor. 3.3.2. Structura informației în grupul-clastc "3.3.2. Structura informa]iei `n grupul‑clas\" Cercetările cele mai interesante la acest nivel sunt consacrate raportului dintre informație, circulația acesteia și dinamica grupului. Yona Friedman este merituosul specialist care a avut curajul de a critica iluzia comunicării globale la nivelul grupului, indiferent cât de sofisticate sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
că rolul de manager al cadrului didactic în situații care solicită un asemenea tip de intervenție poate fi elementul de care depinde echilibrul și sănătatea grupului-clasă. 3.4.2. Convergența norme clasă - cultură școlartc "3.4.2. Convergen]a norme clas\ - cultur\ [colar\" Multiple investigații asupra grupului-clasă încadrează cercetările anterior evocate domeniului de studiu cultura organizațional-grupală (Dijmărescu, 1996). Sistemul normativ al clasei de elevi constituie stratul superficial al culturii grupale. Valorile centrale ale unui grup-clasă performant sunt: preferință pentru acțiune, orientarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin chemarea în conștiința generală a ideilor de solidaritate și unitate pri n cultul tradițiilor strămoșești, prin păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și, în sfârșit, prin educație civică a maselor.” Întocmai cum majoritatea învățaseră de la profesorii lor la „clasul” Codreanu și la Școala normală înființată la Bârlad în 1870. Evocând Paloda de altădată, „vechile ei tradi ții culturale, exemplul fecund al înaintașilor”, inițiatorii revistei „Țara de Jos” spuneau „ să fie pentru toți fără deoseb ire de credință sau culoare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
școală. Era prima mea călătorie în afara Bârl adul ui. Eram băiat mare, la 19 ani”. Sunt emoționante aceste pagini, scrise de un om pentru care și școala a fost un mijloc de supraviețuire, la propriu (dădea meditații unor colegi din clas e ma i mici). Când era adolescent, Maria, prietena lui din Cârțișoara, era personajul cel mai important.. Cititorului acestei cărți îi propun să vadă cu atenție călătoriile autorului... După sfârșitul războiului, paradoxal, lui Alexandru Mânăstireanu i se aduc învinuiri diverse
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
veritabile, se poate spera, nu vor mai întârzia mult. Dacă ne concentrăm exclusiv asupra studiilor lingvistico-literare din România anilor șaizeci, o privire grăbită identifică deja niște elemente de analiză: s-au ridicat mai repede și mai sus tinerii născuți în clas-a mijlocie prin anii 1930-1940, care au cunoscut, copii fiind, privațiunile războiului și stalinismului (nici nu emigraseră "la timp", dar nici nu au trecut prin pușcării, asemeni celor mai vârstnici cu un deceniu sau două); lingvistica teoretică, teoria literară și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
măreau "riscul" emigrării, ca și descoperirea individuală a "Lumii Libere" prin bursele și călătoriile de documentare oferite ori acceptate de statul-partid în faza lui de "liberalizare" de dinaintea închiderii neostaliniste în național-comunism. Născut în 1940 într-o familie bănățeană tipică pentru clas-a mijlocie superioară a zonei adică legată educativ, cultural, social-politic, economic, etno-lingvistic, confesional, matrimonial de creuzetul central-european și atrasă oarecum inevitabil în nucleul tehnocratic din capitala României Mari -, Virgil Nemoianu se încadrează la vârful promoției pe care am descris-o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]