205 matches
-
structură mai mică, sponsorizată de către Arhiepiscopul Kajetan Sołtyk. Intrarea în turn este păzită de o pereche de lei sculptați din piatră, operă care datează de la începutul secolului al XIX-lea. Ele au fost aduse la Cracovia de la Palatul în stil clasicist al familiei Morstin din Pławowice în timpul renovărilor din 1961-1965, în care ferestrele de la etajul al doilea al turnului au fost incorect reconstruite de o personalitate de la televiziune local, arhitectul Wiktor Zin. Deasupra intrării este portalul original, gotic, cu blazonul orașului
Turnul Primăriei din Cracovia () [Corola-website/Science/329238_a_330567]
-
(Bulev. Eroilor nr.2) este o clădire lipită de vechea primărie a orașului. După terminarea construcției primăriei, sub influența noii clădiri, a fost construită și casa Kendeffy, în stil clasicist. Planul casei a fost realizat probabil de Kagerbauer Antal, deoarece aspectul fațadei este specific proiectelor sale, cu 3 axe proeminente și cu cea din mijloc mai puțin proeminentă. Balconul îngust, situat deasupra porții de intrare, este elegant, asemeni casa scărilor
Casa Kendeffy din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/322547_a_323876]
-
a clădirii corespunde în mare măsură stadiul final de dezvoltare; aripa de sud a clădirii datează din 1889, iar cea principală din 1893. Partea dreaptă are detașată un rezalit cu o cupolă centrală și turnuri de colț. Decorațiile în stil clasicist ale fațadei au fost simplificate parțial în 1922. Cele mai multe statui din nișe s-au pierdut, doar două statui din gresie (funcționari de stat) și un bust de gresie au rămas pe fațada vestică. Sculpturile au fost realizate de artiștii Hans
Primăria din Graz () [Corola-website/Science/328015_a_329344]
-
la inițiativa Academiei de Științe. Se afla la intersecția străzilor Ismail și 31 August 1989. Clădirea data din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1940, era în proprietatea aristocratei Pelaghia Ciorbă. Arhitectura clădirii era soluționată în stil clasicist. Casa era amplasată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter pe un demisol înalt în direcția căderii reliefului, cu fațadele aliniate la liniile roșii ale străzilor. Fațada orientată spre strada 31 August avea cinci axe, fațada
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
31 August avea cinci axe, fațada orientată spre strada Ismail - trei axe, toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule friză netedă, ancadramente c-plintă la ferestrele rectangulare. La fațada posterioară era o galerie deschisă. Sub casă se afla un demisol înalt. Clădirea, împreună cu beciurile, a fost demolată ilegal în primăvara anului 2014 de către proprietarii
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
(n. 9 noiembrie 1911, Coțofenii din Față - d. 5 iunie 1971, Lisabona, Portugalia) a fost un filolog clasicist, traducător și poet român. S-a stabilit din anul 1943 în Portugalia, unde a fost numit lector de limba română la Universitatea din Lisabona, continuând să predea acolo până la sfârșitul vieții. S-a născut într-un sat oltenesc în familia
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
ci individualități. Se pune accent pe individualitatea creatoare, afirmarea originalității și a sensibilității. Temele predilecte romanticilor sunt: iubirea, natura, istoria, folclorul autohton, condiția omului de geniu, moartea, singurătatea, revolta împotriva condiției umane. Romanticii resping convenții în opera literară impuse de clasiciști, cum ar fi regula celor trei unități: de loc, de timp, de acțiune, resping tipologia umană, alegerea personajelor din înalta pătură a societății. Romanticii sunt pasionați de mister, de exotic, au gust pentru macabru, creează personaje și situații excepționale. Motive
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
d. 5 iulie 1936, Brăila) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent al Academiei Române. El a fost fratele istoricului Victor Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea. a fost un traducător clasicist care s-a născut în familia de învățători aromâni Gușu (Papacostea - Goga) și Theophana-Flora Papacostea (născută Tonu). Aceasta a avut trei frați: Victor (istoric și profesor de studii balcanice la Universitatea din București), Petre (jurist) și Alexandru (profesor de economie
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
București. 6. Dumitru Micu (n. 1928), istoric și critic literar, prozator și memorialist. Profesor la Facultatea de Litere din București. 7. Eugen Todoran (1918-1997), istoric literar și eseist. Profesor la Facultatea de Litere din Timișoara. 8. Traian Diaconescu (n. 1939), clasicist, istoric literar și traducător. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 9. Ionel Oprișan (n. 1940), istoric și critic literar, folclorist și editor. Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. 10. De plano - De la
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
Cicerone George D. Poghirc (n. 20 martie 1928, Pogana, județul Vaslui - d. 15 aprilie 2009) a fost un clasicist român, specialist în lingvistică generală, indo-europenistică, indianistică și istoria religiilor, profesor universitar și membru marcant al exilului românesc. s-a născut la 20 martie 1928, în com. Măscurei (astăzi com. Pogana, Vaslui), într-o familie de învățători. Și-a făcut
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
a rămas mereu în legătură și după plecarea din țară, sprijinindu-l constant, și care i-a călcat în mod strălucit pe urme, a fost Dan Slușanschi. Numai o moarte - din nou prematură - a făcut ca faima acestui alt mare clasicist al nostru, a cărui stea era în plină ascensiune, să nu o egaleze și depășească pe cea a maestrului, așa cum "dom' Poghirc" îi profețea cu ani în urmă. Cicerone Poghirc a fost un eminent dascăl, încă de foarte tânăr. Se
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
care au avut-o Roma și Atena în antichitate. Cultura bizantină reprezintă, fără nici o îndoială, una dintre cele mai importante culturi ale lumii. Datorită poziției sale unice de continuatoare a valorilor Imperiului Roman, există tendința de a fi ignorată de clasiciști dar și de medievaliștii occidentali. Este frecventă tendința acestora de a atribui continuitatea culturii romane (în Europa) doar vestului (Sf. Imp. Roman) deși organizatoric, statal, Occidentul a avut într sec. V și IX o situație ingrată, politic confuză. De aceea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
mare număr de alți artiști, printre care și Nicolae Grigorescu. Ca rezultat al operelor lor, peisajul francez se înnobilează. La influența peisagiștilor olandezi și englezi, artiștii barbizonieni situează în prim-plan pictura de atmosferă, renunțând în mare parte la stlul clasicist. Termenul a apărut pentru prima dată în istoria picturii în anul 1890 datorită lucrării criticului de artă scoțian David Croal Thomson intitulată ""The Barbizon School of Painters"". De atunci termenul a fost pus sub semnul întrebării de mulți critici de
Școala de la Barbizon () [Corola-website/Science/315067_a_316396]
-
literaturii latine". Prin vastitatea operei sale, publicată la cele mai mari edituri din străinătate, se înscrie în rândul celor mai mari profesori români de Limbi Clasice (Latină cu precădere) din perioada postbelică. De altfel, Eugen Cizek este unul dintre puținii clasiciști români de reputație internațională. Eugen Cizek s-a născut la data de 24 februarie 1932 la București cu numele de Eugen Antoniu. În 1955 absolvă Facultatea de Litere specializarea filologie clasică la Universitatea din București. În 1968 devine doctor în
Eugen Cizek () [Corola-website/Science/307654_a_308983]
-
(n. 15 aprilie 1906, Galați - d. 15 decembrie 1994, București) a fost un traducător și clasicist român, specialist în limba și literatura latină, conferențiar universitar. A redactat și a publicat, între altele, un cuprinzător dicționar latin-român, considerat cel mai important dicționar de acest gen apărut în România. A tradus din mari clasici ai literaturii sau istoriografiei
Gheorghe Guțu () [Corola-website/Science/299296_a_300625]
-
(n. 24 august 1941, Caila, județul Bistrița-Năsăud) este un lingvist, clasicist și profesor universitar român. s-a născut la 24 august 1941, în satul Caila (jud. Bistrița Năsăud), părinții săi fiind Ludovica și Vasile Felecan, țărani înstăriți. A urmat studiile Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița (1955-1959). Între 1959 și 1964 a
Nicolae Felecan () [Corola-website/Science/314172_a_315501]
-
în manuscris). Întâia tălmăcire, pusă de A.H. la îndemâna clerului și, deopotrivă, a elevilor din Academia Domnească de la Iași e, previzibil, catehismul sau Gramatica teologhicească, redând (după o versiune în latină) Teologia (Bogoslovia) arhiepiscopului Platon Levșin, mitropolit al Moscovei, ilustru clasicist, o personalitate carismatică a lumii culturale ortodoxe, dar și, nu mai puțin adevărat, ireductibil adversar, critic acerb al Revoluției franceze și al influențelor carteziene. Contextul pune în valoare, prin contrast, discernământul, moderația cu care procedează la emanciparea școlii ierarhii moldoveni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
părerea de rău că nu sunt pictor!...” Când Floricica se ivește, decorativ, în cerdacul casei de țară, „în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu). „Opera lui Hogaș, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporană și nici măcar specific națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează de cel puțin trei mii de ani, din epoca poemelor homerice și, prin violența lirică cu care sunt adorate forțele naturii, de mai demult, din epoca marilor epopei indiene.” Aspectul clasicist l-a impresionat, la rându-i, pe Tudor Vianu: „Calistrat Hogaș este un clasicist, un academizant”, dar, în același timp, se exprimă observația că scriitorul trage „din știința sa clasică o semnificație de amor propriu pe care avem dreptul s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
mii de ani, din epoca poemelor homerice și, prin violența lirică cu care sunt adorate forțele naturii, de mai demult, din epoca marilor epopei indiene.” Aspectul clasicist l-a impresionat, la rându-i, pe Tudor Vianu: „Calistrat Hogaș este un clasicist, un academizant”, dar, în același timp, se exprimă observația că scriitorul trage „din știința sa clasică o semnificație de amor propriu pe care avem dreptul s-o declarăm prefăcută”. Aliajul dintre arhaic și modern, colorând și lexicul, conferă textelor un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină și elină - ilustrată, pe vremuri, de clasiciști celebri - a editat un volum închinat profesorului Mihai Nichita. Coordonator a fost actualul șef de catedră, Liviu Franga. O serie de studii pe care cei care clamează criza culturii clasice le pot considera drept bune exemple. Aceste Nova Studia Classica
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
rural săsesc din regiune, pentru care ar trebui găsite formele cele mai adecvate de punere în valoare. În mijlocul satului, pe un mic promontoriu, se înalță biserica parohială, astăzi parohie ortodoxă, construită după mijlocul secolului al XIX-lea (1858-1861) în stil clasicist. Dacă în preajma celui de-al Doilea Război Mondial sașii mai formau peste 50% din locuitorii comunei, valurile de emigrări din toamna lui 1944 și apoi din anii 1970 au condus la dispariția aproape integrală a acestei populații din comună. Populația
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
fiind îngrijită și prefațată de eminentul istoric literar I. Oprișan, din comentariile căruia am preluat unele date documentare. Autorul acestei lucrări cu caracter enciclopedic, Theofil Simenschy, a fost profesor la Universitatea din Iași, printre discipolii săi numărându-se și prestigiosul clasicist Cicerone Poghirc. Din păcate, nu se știe când a început să elaboreze această vastă sinteză. Cert este că, în trecutele vremuri, până la stingerea sa din viață, la 15 decembrie 1968, strădania sa nu s-a putut bucura de lumina tiparului
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
îngrijită de Gh. Drăgan/, Editura "Meridianul 28" a Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1995. Se pare că Theofil Simenschy și-a pregătit pentru tipar această imensă lucrare, dar dactilograma s-a pierdut. S-a păstrat însă manuscrisul original de către un alt eminent clasicist, Traian Diaconescu, care, ne spune I. Oprișan, "îl păstrează cu sfințenie, ca pe un obiect sacru, dăruit de autor". Pe baza acestui manuscris, I. Oprișan a izbutit să reconstituie integral . Istoric literar, de riguroasă metodologie științifică, a alcătuit o ediție
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]