102 matches
-
că nemurirea e adevărată iar, dacă ceremonialul nu era respectat, primejdii grozave se abăteau asupra celui care le încălcase. Nerăbdător, peste două zile l-am căutat iar pe acest bătrîn paradoxal. Era tot în livadă: într un fel pictorul se claustra în răzeșia sa. Înconjurată de acareturi care fuseseră odinioară odăi pentru slugi, grajduri, fînării, șuri și cuhnii, casa avea în jur numai copaci. Sub pomi, bătrînii lui Goilav stăviliseră un izvor, tocmind rîmnic înconjurat cu sălcii. Primăvara erau năimiți niște
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o primejdie în plus ! Apoi, o domnișoară la promenadă, neînsoțită ! Și încă pe bicicletă ! Nu s-a răsturnat lumea chiar cu capul în jos, oricât am fi toți oameni cu concepții moderne ! Astfel că i-am anunțat pedeapsa : două zile claustrată în odaia ei, ceea ce îi displace cât se poate, nefiind pregătită sufletește pentru a suporta singurătatea. Pe seară, vizita d-lui Ioachim, fostul meu student, om timid și devotat, lăsat deocamdată încă la vatră din cauza periculoasei sale miopii. Lucrează la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
eram încă pionieri. Nu mă grăbesc să dau un verdict. Și cine mi-ar da dreptul acesta mie, care am încercat 20 de ani să public un roman de analiză lucidă a dramei omului înșelat de o ideologie utopică și claustrat într-o umilință satanică? Și iată că revoluția a deschis porțile cuvântului. Dar ce folos? Nu te știe nimeni, n-ai publicat nimic, n-ai un cerc de prieteni care să garanteze pentru tine, ești un nimeni! Ai refuzat să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Întoarcerea ei, nu i-o va spune la telefon. Delphine va avea surpriza să descopere pe masa din bucătărie o fotocopie a manuscrisului, ascunsă sub un buchet de trandafiri. Cartea fiind gata, nu va mai avea nici un motiv să rămînă claustrat În apartament și se vor duce să ia cina Într-un restaurant din celălalt capăt al Parisului. Vor căuta unul cu terasă, ar putea merge la Pré Catelan, vor mînca În grădină. Lui Delphine Îi plăceau scrumbiile pregătite cu vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
iversăm rolurile? Au trecut o mie șase sute de zile de când sunt ținut în mocirlă ca o insectă puturoasă și acum îmi pretinzi să fiu cuviincios și recunoscător, și de ce nu, chiar servil față de tine și față de cel ce m-a claustrat în această monstruoasă singurătate? Vă sunt de folos viu? De ce nu m-ați înlăturat definitiv? Campanella, ești un om imposibil. Nu te-au data gata patru ani de temniță și pretinzi explicații de la cei care ar trebui și trebuie să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu utilul, așa cum stipulaseră autorii antici, îndrăgiți și imitați de scriitorii medievali și renascentiști. Cartea devine refugiu și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt introductiv al Decameronului imaginea femeii care guvernează universul intim al autorului: ea știe să trezească sentimente copleșitoare, dureroase, dar stârnește și compasiunea și admirația, ei îi este închinată capodopera boccaccescă. Femeia joacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu este un discurs feminin.334 Poate de aceea uneori pledoaria femeii este fie pro fie anti-feministă, sunt unele dihotomii în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în argumentația femeii, în cele din urmă este învinsă de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de-a cincea povestiri din ziua a șaptea: „orișice bărbat gelos întinde zeci de curse nevestei lui și zi de zi nu face altceva decât să-i pregătească cu multă râvnă moartea.” 877, ea compătimindu-le pe femeile ce sunt claustrate forțat în case, obligate doar să muncească, fiind private de libertate și de bucurii. Un negustor bogat din Arminio, protagonist în nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât îi interzicea soției participarea la petreceri, la slujbele religioase, ba
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu utilul, așa cum stipulaseră autorii antici, îndrăgiți și imitați de scriitorii medievali și renascentiști. Cartea devine refugiu și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt introductiv al Decameronului imaginea femeii care guvernează universul intim al autorului: ea știe să trezească sentimente copleșitoare, dureroase, dar stârnește și compasiunea și admirația, ei îi este închinată capodopera boccaccescă. Femeia joacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu este un discurs feminin.334 Poate de aceea uneori pledoaria femeii este fie pro fie anti-feministă, sunt unele dihotomii în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în argumentația femeii, în cele din urmă este învinsă de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de-a cincea povestiri din ziua a șaptea: „orișice bărbat gelos întinde zeci de curse nevestei lui și zi de zi nu face altceva decât să-i pregătească cu multă râvnă moartea.” 877, ea compătimindu-le pe femeile ce sunt claustrate forțat în case, obligate doar să muncească, fiind private de libertate și de bucurii. Un negustor bogat din Arminio, protagonist în nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât îi interzicea soției participarea la petreceri, la slujbele religioase, ba
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este Mumia, soția Colonelului, o femeie din cale-afară de bizară: nu iese niciodată din casă, refuză cu încăpățânare să-și părăsească locuința. Amestec de rătăcire a minții și de fascinație a morții, Mumia a ales, ca să zicem așa, să se claustreze în singurătate, să se îngroape de vie în întunericul morții, închizându-se într-un dulap-cavou unde nu pătrunde nici un fir de lumină. În nebunia ei, se crede papagal. Indiciu simptomatic: papagalul, pasărea imitatoare a graiului omenesc, evocă în chip straniu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a produs: "Tot așa odată, iar/ La un sfânt prin Făurar, / Ori la Sfinții Mucenici,/ Târla noastră de pitici/ Odihnea pe creastă, sus...": Relatarea are în prim-plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin simțuri. Pentru a lua legătura cu melcul, copilul apelează la magie, la descântecul cu efecte surprinzătoare: "Melc, melc,/ Cotobelc,/ Ghem vărgat/ Și ferecat; Lasă noaptea din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
învinețite de duritate...281. Fără îndoială, Emanuel este un personaj a cărui inima s-a cicatrizat în urma experienței pe care o trăiește. Imobilitatea sa, benefică scriiturii pe de o parte, este potrivnică iubirii, personajul ajungând să se autoizoleze, să se claustreze în singurătate. Relația cu Solange suferă din cauza incapacității personajului de a iubi. Analizând proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Nicolae Manolescu distingea, în Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură, între ,,sufletul senzorial" și ,,sufletul sentimental": ,,În afara senzației imediate (sângele în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care o va experimenta Emanuel, efect al nevoii unei alte identități, este părăsirea sanatoriului. Emanuel, la fel ca cei care vor părăsi acest sanatoriu, în viață Ernest și Tonio, va simți dureros efectele spațiului în care au dorit să se claustreze. Influența sanatoriului lasă urme și asupra celor sănătoși, nu numai asupra celor bolnavi. Aproape că cei sănătoși devin mai bolnavi decât bolnavii adevărați. În acest sens, Solange va experimenta viața după Emanuel metamorfozându-se într-un bolnav autentic. Inima sa
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
doi autori nu ne-o dă lumea în care aceștia se situează, ci dimpotrivă, ,,lumile" pe care le creează odată cu traversarea propiilor limite, ,,nivelurile de realitate" și de ,,percepție" în care aceștia se situează. Literatura universală abundă în personaje damnate, claustrate în spațiul îngust al celulei din care pot evada doar prin crearea unor lumi imaginare. Și E. A. Poe, în una dintre narațiunile sale, Hruba și pendulul, prezintă situația unui condamnat la moarte, în timpul Inchiziției care creează astfel de lumi onirice
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
naratorul intuiește ceva tainic, nemărturisit. Iată însă că hazardul (un telefon primit de nepot din partea Societății Elene de Matematică și care, de fapt, îl caută pe domnul profesor Petros Papachristos) intervine în elucidarea enigmei unchiului Petros, nu altul decât savantul claustrat în casa de la periferia Atenei. Din acest moment liceanul narator află din gura tatălui său, fratele lui Petros, o versiune generică a biografiei matematicianului grec, începând cu copilul supradotat și cariera sa fulminantă în Germania și terminând cu impasul maturității
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce provenea din Iudeea s-a răspîndit mai întîi în Asia Mică, apoi de o parte și de cealaltă a Mediteranei, ajungînd abia foarte tîrziu în Europa. Cucerirea arabă, care islamizase Orientul și Africa de Nord, va res-trînge și va izola, va claustra vreme de secole creștinismul în interiorul Europei. De aceea, putem spune că, într-o primă etapă, Islamul este cel care creează Europa, prin închiderea creștinismului între granițele acesteia (secolul al VII-lea), și că, într-o a doua etapă, Europa se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a textului. Infinitul sufletesc este asociat de către scriitor cu spațiul marin; marea devine un simbol al întregului roman. Cu toate acestea nici peisajul Cavarnei, nici marea infinit schimbătoare nu pot șterge impresia de spațiu închis, în care personajele s-au claustrat conștient, încercând ulterior o evadare imposibilă. Captivitatea decorului reflectă situația fără ieșire în care se află personajele: a rămâne înseamnă a prelungi agonia, a pleca este echivalent cu o recunoaștere a eșecului. „Captivitatea e asumată ca o fatalitate” și, prin
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dispară, nu înainte de a fi făcut 1 361 de victime. Cu prilejul flagelului, au fost aplicate măsuri riguroase de carantină asupra persoanelor aflate în deplasare, alimentelor, mijloacelor de transport, mărfurilor, corespondenței. Populația Timișoarei a trăit aproape trei luni de groază, claustrată în case, viața orașului fiind moartă, pe străzi circulând numai carele mortuare și auzindu-se peste tot doar dangătul funebru al clopotelor de la biserici. În lupta aprigă dată împotriva holerei s-a distins corpul sanitar al Spitalului civil, unde au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sine ? Supliciul o adusese aproape de abandon și demență, o apropiase - să admitem -, chiar dacă doar temporar, nu numai de propriile încă nedeslușite obsesii, ci și de predispoziția inițială a jocului, în care se afla șansa ei de fericită infirmă, precum Piero claustrat în unica sa menire. Cartea acestui fiu ar fi un lung interogatoriu asupra mamei, dar și despre Cosimo, ca și despre sine ? Pe cine să întreb dacă atunci când, peste mai mulți ani, Sia se grăbea să-și organizeze o expoziție
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
stație sînt preocupați. Absorbiți de gînduri, obsedați de griji. Am părăsit ideea de a localiza scena, imaginea Într o simplă stație de autobuz și m-am gîndit că refugiul (de tramvai) ilustrează mai bine faptul că oamenii sînt izolați și claustrați pe o insulă În mijlocul traficului. La Început, eram tentat să mă ocup de un singur personaj, pe urmă mi s-a părut mai profitabil să adun și să Înghesui pe refugiu mai multe persoane, iar În final să ticsesc refugiul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai e veselul maestru de dans care stă În fruntea tuturor În subsolul căptușit cu covoare de la Royal Keller. Nu mai pleacă, nu, din strada Parera. Uitat, telescopul ruginește pe terasa solitară; zadarnic așteaptă noapte de noapte in-foliile lui Flammarion; claustrat În bibliotecă, Loomis Întoarce foile Istoriei filosofiilor și religiilor de Gregorovius; le bombardează cu Întrebări, marginalii și note; noi discipolii, am dori să le publicăm, dar asta ar presupune să renegăm doctrina și spiritul glosatorului. Păcat, dar ce să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dar fără asta se mai poate trăi. Am pierdut orice putere de alăturare și nu concep că poate cineva să supraviețuiască, nu fără dragoste, ci fără puterea de a iubi. E ca și cum s-ar restrînge însuși spațiul și m-ar claustra. Ce să-mi mai pot dori? Căci orice pasiune se stinge dacă-n lăuntrul tău nu arde un centru, o demnitate ce-ți permite să ridici fruntea, o semnificație care speră...” De aici din spital îl compătimesc pe tînărul V.
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
putea să fie melancolia. Fața cratilistă a existentului și a creatului îl molipsește pe Antipa de neliniște (o neliniște mascată câteodată de maliție, de ironie, de umorul negru). Între lumea care se iscă din golul amețitor al oglinzii și cea claustrată între fortificațiile domestice ale gravurii lui Janssens, Antipa caută o soluție de echilibru. Pe un perete al casei sale se află semnul balanței 6. Ceea ce poate constata încă de la prima lectură este faptul că universul romanului este invadat de această
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]