353 matches
-
urmări însă pentru participanți, pe când Oliver Hirschbiegel l-a dus până la ultimele consecințe dezvoltând orizontul de posibilitate pe care premisele lui le-au creat. Unghiul camerelor și montajul alert, gros-planurile și filmările în obscuritate, precum și spațiul carceral creează efecte de claustrofobie, de anxietate maximă. Potențialul dramatic al scenelor, decorul minimalist și limitarea în spațiu pot conduce și la realizarea unei piese de teatru, poate că acesta este unul dintre motivele pentru care regizorul a oferit intermezzourile unei povești de dragoste menite
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
orice peliculă semnată Bergman, incomunicarea joacă rolul principal. În paranteză fie spus merită să vezi un Bergman numai ca să te convingi că există varietăți nelimitate de tăcere. Aici mesajul e că monogamia de lungă durată eșuează ireversibil și degenerează în claustrofobie, în "iadul e celălalt": atunci când e vorba de o relație deschisă (ca cea dintre Elis și Eva Vergerus), dar și atunci când e vorba de una comodă, al cărei scop este să îi mai întremeze pe protagoniștii marcați de traume, pe
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
lui Kubrick să beneficieze de revers, mai ales de unul bine făcut. Pe de altă parte, și atmosfera anacronică de studio are două tăișuri: decorurile stas și luminația artificială menținută la un nivel constant plictisesc ochiul până la urmă, cu toate că sugerează claustrofobia celor implicați în conflict. Partea bună e că, prinzându-ți urechile în atmosfera paranoică de atunci, ai și experiența unui program de televiziune în totală contradicție cu pastilele light livrate actualmente pe micile ecrane.
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
cap un roman; o să încep să scriu, mai ales că stau într-un loc liniștit, la Sigulda, o localitate la câțiva kilometri de Riga. Apropo de Letonia, Inga mi-a mai spus ceva interesant: țara ei trăiește un sentiment de claustrofobie - de o parte sunt rușii, de cealaltă Marea Baltică. Estonienii sunt apropiați de Finlanda, lituanienii de Polonia, noi suntem la mijloc, conchide ea. Întâlnirea cu Inga Abele m-a apropiat și mai mult de fibra acestui popor, un popor profund și
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
mai puțin însingurată decât aceea cu care te crestasem, nerăbdător, tandru, deznădăjnuit/ între coapse." (pag. 30). Concluzionând, un poet cu alunecări de teren, interesant (de promițător). La drum de seară... Poezia (dacă e) Floricăi Madritsch Marin induce o senzație de claustrofobie în propriul corp - firesc, de altfel, căci face o economie aproape avară de cuvinte, care revin, mereu cu alte nuanțe, în diferite aranjamente sufocante. Debordează de atâta tensiune încât s-ar zice că e un jurnal de război: miza e
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
de simplu ca acela de a-și deschide șlițul, fiind obligat să urineze în pantaloni, părea că-l transportase brusc într-o lume foarte diferită, unde devenise pe deplin conștient de vulnerabilitatea lui de neconceput. Anumite persoane sunt afectate de claustrofobie și vertij până la limite aproape iraționale, ajungând chiar în pragul isteriei, iar în zilele acelea, Pino Ferrara descoperise că a fi legat îi producea o senzație asemănătoare cu aceea pe care ar fi încercat-o dacă s-ar fi aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
citire, Atelier...nu știu când au trecut două ore. Mihaela Băbușanu a citit din volumul nou, de la Editura Ateneul scriitorilor, a cărui lansare va fi în curând, Atena Ivanovici ne-a delectat cu poezia sa directa, clară ca lumina zilei, claustrofobie și dragostea are uneori claustrofobie nu suportă nicio îngrădire te uiți în ochii ei și vezi infinitul fără pauze de publicitate săruți mâna timpului nu ai nevoie de zile nopțile sunt nesfârșite să te strângă pereții sufletului asta înseamnă iubire
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
au trecut două ore. Mihaela Băbușanu a citit din volumul nou, de la Editura Ateneul scriitorilor, a cărui lansare va fi în curând, Atena Ivanovici ne-a delectat cu poezia sa directa, clară ca lumina zilei, claustrofobie și dragostea are uneori claustrofobie nu suportă nicio îngrădire te uiți în ochii ei și vezi infinitul fără pauze de publicitate săruți mâna timpului nu ai nevoie de zile nopțile sunt nesfârșite să te strângă pereții sufletului asta înseamnă iubire iar Mara Paraschiv a citit
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
celor două personaje malefice ale ultimului război. Unul, „răspopitul georgian”, cu „mustața pe oală”, se conducea după principiul potrivit căruia „Rusia n-a lepădat niciodată bucata înghițită, chiar dacă i s-a aplecat!”. Celălalt, cu mustața „în furculiță”, care „suferea de claustrofobie prusacă și infecție declarată de naționalism”, avea ca deviză ideea că „noi nu avem nevoie de prieteni, ci de supuși!”. În fața celor două pericole, prin calitatea sa oficială, Babeel Bubuuia a încercat să salveze bogățiile subsolului („ Am salvat petrol și
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
fiică-mea. Am ajuns și la primul tunel din cele 9 câte vom întâlni în total până la Svolvaer, unul lung de 6,3 km. Nu știu de ce îi este teamă și rău fiicei mele în tuneluri. Poate că suferă de claustrofobie. Și eu sufăr de aceasta. Să-i fi transmis genele? A închis ochii și s-a adâncit în scaunul ei de copilot. Dacă înainte de a intra în tunel ningea și era vremea întunecată, când am ieșit pe partea cealaltă nu
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
mea pe scara rulantă, nimeni, niciodată, nu m-a susținut. Vă aștept data viitoare să îmi fiți alături, să fim și noi europeni. Ați remarcat probabil ce spații mari, unele chiar megalomanice, are metroul din București. În Londra, senzația de claustrofobie încearcă pe oricine, pentru că acolo se merge la propriu, nu doar la figurat, prin tuburi. La noi spațiile nu sunt doar înalte, ci și late. Am auzit voci care spun că metroul nostru nu a fost proiectat pentru 3 milioane
Da, Metrorex e iresponsabil, dar și noi suntem nesimțiți. În zece ani, n-am auzit pe nimeni să strige împreună cu mine: „Pardon, se merge pe stânga, se staționează pe dreapta!” () [Corola-blog/BlogPost/338389_a_339718]
-
organism, bolnav și infecțios care nu face decât să transmită mai departe germenii servilismului și să mutileze iremediabil conștiința individului, suprimându-i acea componentă esențială pentru producerea schimbării: revolta. În aceeași măsură, însă, în România postcomunistă avem aceeași senzație de claustrofobie care amenința să sufoce spiritul critic și să elimine filtrul gândirii prin absurditatea politicului și a vieții cotidiene. Vorbim, de fapt, despre o societate în care nu există intimitate, întocmai precum o toaletă publică fără ușă. De la evenimente mărunte, precum
Despre Gaudeamus, „Viaţa şi opera” lui Cristian Tudor Popescu şi farfuriile cele bune () [Corola-blog/BlogPost/338666_a_339995]
-
banii. Nu mai spun că mi-a dispărut cartea de credit, mi s-a defectat televizorul, mi-au apărut furnici în bucătărie, liftul nu funcționează, am început să chelesc, mi-au tăiat gazul, am două procese pe rol, sufăr de claustrofobie și plouă... Plouă! - Da, domnule, spun eu solidar. Te înțeleg foarte bine... Trebuie să sperăm însă că ploaia va înceta, cerul se va însenina și temperatura medie va crește. - Și până atunci, vrea el să știe... Ce mă fac eu
SCHIŢE UMORISTICE (45) – APĂ DE PLOAIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377373_a_378702]
-
fiică-mea. Am ajuns și la primul tunel din cele 9 câte vom întâlni în total până la Svolvaer, unul lung de 6,3 km. Nu știu de ce îi este teamă și rău fiicei mele în tuneluri. Poate că suferă de claustrofobie. Și eu sufăr de aceasta. Să-i fi transmis genele? A închis ochii și s-a adâncit în scaunul ei de copilot. Dacă înainte de a intra în tunel ningea și era vremea întunecată, când am ieșit pe partea cealaltă nu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
un frig Și vara o iarnă - grea, frigidă... Acela va pleca din inima mea cîntătoare Acela va pleca din inima mea cîntătoare Pleca-va acela din inima mea cîntătoare La fereastră, eu însămi Voi arunca în înalt Cîntecul lui Fals. CLAUSTROFOBIE ...și ai plecat Plângînd, Cu urme lungi Pe nisipul fierbinte... Am făcut căuș palmele Și le-am cules Una câte una... Luna A fulgerat scurt Pe cerul roșu De-nserare. O Lună și un Soare, Pe aceeași cărare Șerpuind În
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
ziua-ntreagă în arșița verii să te strig cu glas de câmpie verde cu tăcerea desei păduri a cărei taină doar mierla o știe n-ai să vii până la asfințit seceră luna coboară printre vise coapte zadarnic merele suferă de claustrofobie pământeană în brațele mele de lut arzând ți-am rămas amforă Referință Bibliografică: amforă / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1628, Anul V, 16 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate
AMFORĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374805_a_376134]
-
mult! o îndemnă bărbatul nedumerit. - Da, da, sigur! bolborosi Celeste, luptându-se cu greutatea inexplicabilă a picioarelor, ce refuzau să facă pasul necesar pentru a intra în ascensor. - Te simți bine? întrebă el, ușor amuzat de fâstâceala ei. Suferi de claustrofobie? - Nu, nu, nici vorbă! Căldura e de vină! A fost azi o zăpușeală în birou!... - Cum așa? Nu mi-a semnalat nimeni că aerul condiționat nu funcționează! ,, Încă o gafă! se apostrofă ea. De ce mă simt atât de slabă și
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]
-
ziua-ntreagă în arșița verii să te strig cu glas de câmpie verde cu tăcerea desei păduri a cărei taină doar mierla o știe n-ai să vii până la asfințit seceră luna coboară printre vise coapte zadarnic merele suferă de claustrofobie pământeană în brațele mele de lut arzând ți-am rămas amforă ... Citește mai mult în zgomot de pânză albăse topesc munți înzăpeziți cărări printre nămețiîsi croiesc mieicântând evadare alpinăca într-o încleștare sublimăai evadat din mineîn ascunse peșteri cereștinopțile mi
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
din mineîn ascunse peșteri cereștinopțile mi le împreunăca un șirag de mătăniiziua-ntreagăîn arșița verii să te strigcu glas de câmpie verdecu tăcerea desei păduria cărei taină doar mierla o știen-ai să vii până la asfințitseceră luna coboarăprintre vise coaptezadarnic merele suferăde claustrofobie pământeanăîn brațele mele de lut arzândți-am rămas amforă... XXIV. LA MAL, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015. cum eram atât de singur și ea purta porumbei în alai născuți din valuri de mare
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Merg până la capătul scenei cu mâinile legate de orbul găinilor cheală de perspective Poate așa îmi va luci mintea între oase Mă ascund după cortină Claustrofobia îmi încorsetează simțurile oboseala se culcă pe umeri goliți de furie nici visul nu mai are forță Târăsc timpul într-un săcotei de iluzii îl înec în butoiul cu spaime Doare al naibii ce doare parfumul lăsat în urmă de
CHEALĂ DE PERSPECTIVE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375941_a_377270]
-
CHEALĂ DE PERSPECTIVE, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017. Merg până la capătul scenei cu mâinile legate de orbul găinilor cheală de perspective Poate așa îmi va luci mintea între oase Mă ascund după cortină Claustrofobia îmi încorsetează simțurile oboseala se culcă pe umeri goliți de furie nici visul nu mai are forță Târăsc timpul într-un săcotei de iluzii îl înec în butoiul cu spaime Doare al naibii ce doare parfumul lăsat în urmă de
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
dintre ele pentru că un inconștient i-a scos siguranța pentru liniștea sa personală, dar vei gusta și o vorbă de duh precum că liftierii pot vorbi mai lesne cu Dumnezeu. Te vei îngrozi de mai multe ori fiindcă suferi de claustrofobie, pulsul ți se va accelera când, cu un copil în brațe și cu altul de mână, vei coborî în siguranța relativă a unui bunker, vei trăi o normalitate bizară atunci când rachetele își fluieră lugubrul cântec și vei înțelege mai bine
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
copilărie până la bătrânețe și ne influențează enorm de mult comportamentul, personalitatea și relațiile cu lumea din jurul nostru. Cele mai frecvente frici și fobii sunt: teama de vorbit în public, frica de zbor, frica de spații deschise sau de spații închise (claustrofobie), frica de înalțime, fobia de paianjeni, de șerpi, etc. Specialiștii de la Asociația Română de Hipnoză folosesc o metodă eficientă și foarte rapidă de a scăpa de aceste temeri, care sunt foarte dăunătoare pentru dezvoltarea noastră psihică și mentală. Regresia Hipnotică
AI O FOBIE? ŞTII CUM SĂ SCAPI DE EA ÎN 10 MINUNTE? de EUGEN POPA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375092_a_376421]
-
evreică din România și de israeliană, îndrăgostită de cernoziomul negru ca și de pământul roșu, deșertic, bivalența sufletului de poetă-prozatoare, creatoare de imagini cinematografice inedite și cutremurător de adevărate. În acest sens este grăitoare imaginea obsedantă a ascensorului, din unghiul claustrofobiei personale, dar și a israelienilor închiși într-o țărișoară „astfel așezată pe malul Mediteranei încât din fiecare punct situat în interiorul ei poți ajunge într-o jumătate de oră fie la mare, fie într-un prizonierat arab”- citat preluat de autoare
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
de Labirintul din Cnossos : același deplin întuneric, aceeași spaimă a drumurilor necunoscute, aceeași dezorientare provocată de lipsa totală de repere, aceleași irezolvabile dileme în fața nenumăratelor răspântii, aceeași extenuantă rătăcire, același sentiment al monotoniei datorat recluziunii prelungite, aceleași accese inhibante de claustrofobie, aceeași paralizantă spaimă de singurătate și, în final, aceeași pierdere a speranței și aceeași resemnare cu ideea imposibilității de a mai ieși la lumină. Dar spre deosebire de Labirintul arhitectonic, ghemul este un „labirint” care se poate desfășura. De aici și până la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]