481 matches
-
pentru clavecin, vioară, violă și violoncel” de Johann Christian Bach - în care rolul solistic al clavecinului, virtuozitatea tratării și strălucirea concepției în sine, îl anticipează pe Mozart în viitoarele sale concerte - și, „Sonata în do major pentru flaut, vioară și clavecin” de Johann Christoph Friedrich Bach, toate excelent interpretate de tânăra pe atunci și foarte dedicată formație camerale „Concertino”. Ce bine ar fi dacă și astăzi am mai avea formații camerale de calitatea celei tocmai menționate! Compusă din cinci muzicieni de
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
mai avea formații camerale de calitatea celei tocmai menționate! Compusă din cinci muzicieni de valoare și vocație, toți membrii ai Filarmonicii George Enescu, respectiv, Virgil Frâncu - flaut, Adrian Semo - vioară, George Otto Roth - violă, Tiberiu Ungureanu - violoncel și Nicolae Licateț - clavecin, formația „Concertino” atrage atenția prin curățenia sonoră, respectarea strictă a stilului, a tempoului și virtuozitatea deosebită (mai ales în partitura clavecinului), într-un cuvânt prin modul excepțional în care au pus la punct programul pentru imprimare. Îmi vine greu să
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
George Enescu, respectiv, Virgil Frâncu - flaut, Adrian Semo - vioară, George Otto Roth - violă, Tiberiu Ungureanu - violoncel și Nicolae Licateț - clavecin, formația „Concertino” atrage atenția prin curățenia sonoră, respectarea strictă a stilului, a tempoului și virtuozitatea deosebită (mai ales în partitura clavecinului), într-un cuvânt prin modul excepțional în care au pus la punct programul pentru imprimare. Îmi vine greu să cred că a fost vorba doar de un debut discografic. Oricum, numele lor este foarte bine cunoscut și azi, fiecare dezvoltându
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
Astfel că am avut plăcerea de a audia în interpretarea Orchestrei de Cameră Radio (la pupitru Cristian Brâncuși) un program al cărui traseu stilistic pleca de la barocul târziu, ajungând la clasicimul vienez. În prima parte, Concertul în la major pentru clavecin de Giuseppe Sammartini și Concertul în re major pentru clavecin și orchestră de coarde Wq 18 de Carl Philipp Emanuel Bach au avut-o ca solistă pe Cipriana Smărăndescu. Artista stabilită în Italia este absolventă a conservatorului din București și
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
Orchestrei de Cameră Radio (la pupitru Cristian Brâncuși) un program al cărui traseu stilistic pleca de la barocul târziu, ajungând la clasicimul vienez. În prima parte, Concertul în la major pentru clavecin de Giuseppe Sammartini și Concertul în re major pentru clavecin și orchestră de coarde Wq 18 de Carl Philipp Emanuel Bach au avut-o ca solistă pe Cipriana Smărăndescu. Artista stabilită în Italia este absolventă a conservatorului din București și a celui din Vicenza, perfecționându-se în arta interpretării muzicii
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
Koopman, Patrick Ayrton, Pierre Hantai, Andreas Staier. Laureată a mai multor concursuri de gen, Cipriana Smărăndescu susține concerte și recitaluri în Europa și a realizat înregistrări pentru Radio România, Radio Vaticana, RAI-Radio 3 și SarxRecords. În cele două concerte pentru clavecin, Cipriana Smărăndescu a încântat audiența prin rafinamentul ornamentației, cascadele și improvizațiile realizate toate la un înalt nivel tehnic. Având pe rând rol de continuo și solist, instrumentul a dăruit timbrul său special sub tușeul experimentatei interprete. Pentru bis, Cipriana Smărăndescu
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
piața pentru muzică veche nu este nici pe departe satisfăcută, existând un singur festival anual în București și câteva concerte ocazionale, reprezentația din 29 ianuarie a constituit un eveniment, dar și o problemă pentru instituția organizatoare, care nu deține un clavecin, instrumentul fiind adus de la Biserica Evanghelică. În cea de a doua parte a serii, Orchestrei de Cameră Radio i s-a adăugat Corul Academic (dirijor Dan Mihai Goia) pentru Missa Nr. 10 In tempore belli (Missa în timp de război
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
pe care dorește să și le depășească. Dacă ar fi să personalizez fiecare dintre cele trei zile cât a durat festivalul, aș spune că prima zi a stat sub semnul spațio-temporalității - poate și datorită asocierii mediului electronic cu sunetele specifice clavecinului, în recitalul inaugural susținut de către organistul și clavecinistul Michael Quinn și compozitorul Fergal Dowling - totodată inițiatori, în 2008, ai grupului de muzică electroacustică Dublin Sound Lab. Deși timbralitatea clavecinului și-a păstrat mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată a sunetelor
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
semnul spațio-temporalității - poate și datorită asocierii mediului electronic cu sunetele specifice clavecinului, în recitalul inaugural susținut de către organistul și clavecinistul Michael Quinn și compozitorul Fergal Dowling - totodată inițiatori, în 2008, ai grupului de muzică electroacustică Dublin Sound Lab. Deși timbralitatea clavecinului și-a păstrat mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată a sunetelor a permis multiplicarea și amplificarea lor, generând spectre și halouri cu efecte spectaculoase uneori. În lucrarea intitulată Grădina secretă II, pentru clavecin și 4 canale de bandă, a compozitoarei
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
muzică electroacustică Dublin Sound Lab. Deși timbralitatea clavecinului și-a păstrat mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată a sunetelor a permis multiplicarea și amplificarea lor, generând spectre și halouri cu efecte spectaculoase uneori. În lucrarea intitulată Grădina secretă II, pentru clavecin și 4 canale de bandă, a compozitoarei finlandeze Kaija Saariaho, sunetul concret, armonia, timbralitatea au interferat ori s-au suprapus, prin intermediul procesărilor electroacustice, de tipul celor practicate în cadrul IRCAM (Institutul de Cercetări și Coordonări Acustice/Muzicale), a cărui absolventă este
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
contrapunctice și porțiuni liniare, muzica a părut a se naște în conformitate cu procesul construcție/deconstrucție, tipic evoluției Universului. Era ca și cum s-ar fi confruntat două epoci diametral opuse, întâlnite însă pe axa spațio-temporalității într-o simultaneitate amiabilă: preclasicismul - reprezentat de timbrul clavecinului - și era cosmicității prin excelență, reprezentată de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
timbrul clavecinului - și era cosmicității prin excelență, reprezentată de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a irlandezului Gerald Barry, considerat drept un „compozitor cu invenții stranii și rare”, a avut alura unui intermezzo liric, a cărui puritate a constat în simplitatea ritmico-melodică a motivului tematic, amintind de ritmul copiilor din folclorul universal. A fost un
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
folclorul universal. A fost un insert, asemănător unei teme cu variațiuni, bazate pe o combinatorie intervalică la fel de simplă, cu unele conglomerări acordice sporadice. Mai complexă decât primele două - deși doar o schiță! -, piesa lui Fergal Dowling, Sketch, pentru violă, voce, clavecin și computer e clădită, așa cum o spune și titlul, pe un tipar teatral-dramaturgic, sau ca să cităm viziunea autorului asupra actului componistic, sub forma unui „act sculptural, ce include implicarea obiectelor sonore și a prezenței spațiale.” Așadar, vocea ar avea semnificația
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
recitalul celor doi irlandezi rămâne, indubitabil, lucrarea Pentacle, semnată Jean-Claude Risset - un autor binecunoscut publicului nostru, din programele diferitelor ediții ale Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi - și dedicată uneia dintre virtuozele claveciniste, Elisabeth Chojnacka - cea căreia i se datorează impunerea clavecinului modern în viața de concert, construit special pentru ea de către Anthony Sidey. Concepută pe cinci niveluri: primul, asemănător unui portic prin care se pătrundea în templele din antichitatea greacă, cel de-al doilea, ca un joc de intensități acordice, al
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
joc de intensități acordice, al treilea, schițând volute în jurul diferitelor înălțimi sonore, al patrulea, bazat pe rezonanțe și filigrane clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura lui Risset evoluează strâns, de la impetuozitatea dramatică a sonorităților clavecinului și mediului electronic împletite, la agresivitatea ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea mediului electronic. Ambele sunt intersectate de arpegieri multiple, ce fluidizează spontan discursul muzical. Penultima secțiune introduce elementul
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura lui Risset evoluează strâns, de la impetuozitatea dramatică a sonorităților clavecinului și mediului electronic împletite, la agresivitatea ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea mediului electronic. Ambele sunt intersectate de arpegieri multiple, ce fluidizează spontan discursul muzical. Penultima secțiune introduce elementul de mister, grație acelor volute ample, învăluitoare, aproape cantabile, de o bogăție coloristică plină de farmec. La un moment
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
îi conferă ceva unic, dincolo de talent și de temperament. Colaborarea ei cu clavecinistul Ottavio Dantone a fost perfectă, iar dialogul celor 2 instrumente din BWV 1060 provine dintr-o transcripție făcută chiar de O. Dantone după un concert pentru 2 clavecine de Bach și care este mai cunoscut în varianta vioară - oboi. Bach și Vivaldi, cei care au stimulat apariția concertului instrumental perfecționat de Mozart, ce ore pline de har în care toți acești artiști au oficiat pe altarul darului divin
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
să obțină performanțe nebănuite în crearea sonoră a repertoriului uriaș compus pentru el, mai are puține lucruri în comun cu acel hibrid de la începuturi. Să ne gândim cel puțin la faptul că sunetul primelor pianoforti semăna mai degrabă cu sunetul clavecinului decât cu al pianului din vremea noastră. Dar în ce împrejurări culturale s-a născut și a parcurs primii ani de viață? La cumpăna dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea Europa trăia febra căutării unor noi echilibre
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită la Florența. Fapt este că în voluminoasa corespondență a principelui apare o scrisoare adresată de Cristofori, din Florența, pentru angajarea unui
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită la Florența. Fapt este că în voluminoasa corespondență a principelui apare o scrisoare adresată de Cristofori, din Florența, pentru angajarea unui cântăreț, în anul 1693. Iar în 1709, când omul de
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
invenție a constructorului. În volumul V al acestei lucrări, publicat în anul 1711, el atestă că Bartolomeo Cristofori construise deja patru „gravicembali col piano e forte”. Maffei descrie aceste instrumente, trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele respective genialul padovan realizase schimbarea epocală: coardele, în loc să fie ciupite ca la clavecin, sunt lovite de un ciocănel articulat - o mică piesă acoperită
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele respective genialul padovan realizase schimbarea epocală: coardele, în loc să fie ciupite ca la clavecin, sunt lovite de un ciocănel articulat - o mică piesă acoperită cu piele de porc. Acest ciocănel cade la loc, în poziția inițială, după ce a lovit coarda, care vibrează liber și apoi este oprită din vibrație de către o surdină. Ciocănelul se
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o curiozitate, fără să se bucure de succes comercial, iar meșterul s-a întors curând la fabricarea de clavecine, din a căror vânzare a trăit tot restul vieții, până la 27 ianuarie 1731, când s-a stins la Florența. Din moștenirea sa, doar trei pianoforti au înfruntat timpul, ajungând până în zilele noastre. Cel mai vechi, datat 1720, se păstrează la
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
cu cât, după moartea prințului în anul 1713, el a continuat să lucreze în slujba Marelui Duce, cu misiunea de custode, având în sarcină întreținerea și acordajul celor 84 de instrumente muzicale lăsate de principe. Cam jumătate dintre acestea erau clavecine și spinete, iar șapte exemplare purtau chiar semnătura meșterului: „Bartholomaeus de Cristoforis Patavinus Inventor faciebat Florentiae anno...”. Nu se știe care ar fi fost soarta pianofortelui florentin, dacă marchizul Francesco Scipione de Maffei nu ar fi descris „minunea” admirată de
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]