16,985 matches
-
pe care țara noastră le remite sunt foarte departe de adevăr. În acest context am putea pierde o finanțare de 3 miliarde de euro, pentru că nu aplicăm normele de ecologizare internaționale. Î - Domnule Profesor, mai sunt încălzirea globală și schimbările climatice o problemă discutabilă din punct de vedere științific și al realității efectelor lor? R: Evident că nu. Există dovezi științifice incontestabile care atestă fenomenul de global warming și cu o certitudine de peste 90% că el este strâns legat de activitățile
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
punct de vedere științific și al realității efectelor lor? R: Evident că nu. Există dovezi științifice incontestabile care atestă fenomenul de global warming și cu o certitudine de peste 90% că el este strâns legat de activitățile umane, precum și realitatea schimbărilor climatice aferente. Mai mult decât atât evaluările din ultimii ani au confirmat inevitabilitatea lor și ca singure obiective posibile atenuarea intensității și a efectelor acestora și prioritatea adaptării la noile condiții ecoclimatice de mediu astfel rezultate. Este (aproape) unanim acceptat, deopotrivă
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
au confirmat inevitabilitatea lor și ca singure obiective posibile atenuarea intensității și a efectelor acestora și prioritatea adaptării la noile condiții ecoclimatice de mediu astfel rezultate. Este (aproape) unanim acceptat, deopotrivă în lumea științifică și cea politico-economică, faptul că schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante provocări ale secolului al XXI-lea și ale viitorului. Î - Din perspectiva realităților climatice, care sunt noile date care vor fi prezentate și avute în vedere de Conferința de la Durban ? R - Pe lângă datele existente
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
condiții ecoclimatice de mediu astfel rezultate. Este (aproape) unanim acceptat, deopotrivă în lumea științifică și cea politico-economică, faptul că schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante provocări ale secolului al XXI-lea și ale viitorului. Î - Din perspectiva realităților climatice, care sunt noile date care vor fi prezentate și avute în vedere de Conferința de la Durban ? R - Pe lângă datele existente, COP - 17 beneficiază de concluziile publicate la 18 noiembrie a.c., în urma reuniunii de la Kampala (Uganda), de Grupul Interguvernamental privind Evoluția
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
beneficiază de concluziile publicate la 18 noiembrie a.c., în urma reuniunii de la Kampala (Uganda), de Grupul Interguvernamental privind Evoluția Climei (IPCC) și exprimate în Raportul special privind gestiunea riscurilor de catastrofe și de fenomene extreme pentru nevoile de adaptare la schimbare climatică. În consens cu precizările anterioare, documentul elaborat de-a lungul a trei ani, de peste 200 de specialiști și aprobat de reprezentanții a 194 de state, constată că schimbările climatice au amplificat deja evenimentele extreme, precum seceta, ploile torențiale ori valurile
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
catastrofe și de fenomene extreme pentru nevoile de adaptare la schimbare climatică. În consens cu precizările anterioare, documentul elaborat de-a lungul a trei ani, de peste 200 de specialiști și aprobat de reprezentanții a 194 de state, constată că schimbările climatice au amplificat deja evenimentele extreme, precum seceta, ploile torențiale ori valurile de caldură, dar impactul lor uman și economic va depinde în viitor atât de intensitatea acestora, cât și de măsurile de protecție care vor fi adoptate și aplicate. În
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
de miliarde de euro) în 2010. O atare situație validează, din păcate, o ipoteză a creșterii temperaturilor medii mai apropiată de +4°C până în 2100, decât de +2°C promovată de IPCC ca limită pentru a evita riscul unei dereglări climatice majore, ireversibile. Î - Care este acum, înainte de începerea Conferinței de la Durban, situația negocierilor și care sunt pozițiile principalilor actori? R - Principala divergență poartă asupra prelungirii sau nu după 2012 a aplicării sistemului Protocolului de la Kyoto; astfel, o serie de țări
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
Î - Cum se configurează poziția Uniunii Europene față de Conferință? R - Poziția Uniunii Europene a fost clar exprimată în pregătirea COP-17, prin documente oficiale precum Rezoluția Comitetului Regiunilor „Drumul către Durban: spre a 17-a Conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice”, din 12 octombrie și, mai ales, Rezoluția Parlamentului European din 16 noiembrie 2011 referitoare la Conferința privind schimbările climatice. Ea constă, în principal, în dorința încheierii unui acord internațional post - 2012, cuprinzător, echitabil, ambițios și cu caracter juridic, care însă
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
COP-17, prin documente oficiale precum Rezoluția Comitetului Regiunilor „Drumul către Durban: spre a 17-a Conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice”, din 12 octombrie și, mai ales, Rezoluția Parlamentului European din 16 noiembrie 2011 referitoare la Conferința privind schimbările climatice. Ea constă, în principal, în dorința încheierii unui acord internațional post - 2012, cuprinzător, echitabil, ambițios și cu caracter juridic, care însă să aibe la bază sistemul de norme internaționale din Protocolul de la Kyoto, să fie în conformitate cu obiectivul de 2°C
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
caz trebuie evitată orice perioadă de absență a angajamentelor stipulate de Protocol și continuarea uniformă a procesului și sistemului consacrat de document pentru un răstimp cât mai îndelungat. Indiferent de rezultatele negocierilor internaționale, UE își propune un obiectiv de protecție climatică de peste 20% (până la 30%). Nu în ultimul rând, o atenție deosebită trebuie acordată, având în vedere și așteptările de la COP - 17, încheierii a cât mai multor acorduri parțiale, în domenii precum: știința, transferul tehnologic și asistență științifică, pentru a menține
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
de la COP - 17, încheierii a cât mai multor acorduri parțiale, în domenii precum: știința, transferul tehnologic și asistență științifică, pentru a menține evoluția globală pozitivă a negocierilor și pentru a oferi certitudini cu privire la viitoarele politici și negocieri legate de schimbările climatice. Rezoluția Parlamentului European solicită UE și statelor membre să instituie un principiu de „justiție climatică”, insistând asupra faptului că cea mai mare nedreptate s-ar produce în situația în care nu s-ar combate schimbările climatice, pentru că cel mai mult
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
tehnologic și asistență științifică, pentru a menține evoluția globală pozitivă a negocierilor și pentru a oferi certitudini cu privire la viitoarele politici și negocieri legate de schimbările climatice. Rezoluția Parlamentului European solicită UE și statelor membre să instituie un principiu de „justiție climatică”, insistând asupra faptului că cea mai mare nedreptate s-ar produce în situația în care nu s-ar combate schimbările climatice, pentru că cel mai mult ar avea de suferit populația săracă. Î - Care este situația țării noastre în acest context
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
negocieri legate de schimbările climatice. Rezoluția Parlamentului European solicită UE și statelor membre să instituie un principiu de „justiție climatică”, insistând asupra faptului că cea mai mare nedreptate s-ar produce în situația în care nu s-ar combate schimbările climatice, pentru că cel mai mult ar avea de suferit populația săracă. Î - Care este situația țării noastre în acest context internațional? R - România rămâne, din păcate , un actor minor în abordarea problemelor ecoclimatice. Nu s-au întreprins evaluările necesare pentru elaborarea
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
Î - Care este situația țării noastre în acest context internațional? R - România rămâne, din păcate , un actor minor în abordarea problemelor ecoclimatice. Nu s-au întreprins evaluările necesare pentru elaborarea unei strategii naționale credibile și eficiente de adaptare la schimbările climatice, blocarea tranzacționării certificatelor de CO2 în privința surplusului de 300 de milioane de unități de emisii carbon (AAU-ri), dispusă în august de Comitetul de conformare al Protocolului de la Kyoto, nu numai că riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro, dar
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
și a rlansat procesul de renegociere grație adoptării Acordurilor de la Cancun. Acest „pachet”de decizii prevedea crearea mai multor entități, respectiv Cadrul de la Cancun pentru adoptare cu Comitetul său privind adaptarea, Comitetului executiv privind tehnologia și Centrul și rețeaua tehnologiilor climatice, precum și Fondul verde pentru climă, instrument esențial pentru a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. Î - Concluzionând, la ce să ne așteptăm de la Conferința de la Durban? R - Teoretic principala miză a reuniunii o constituie adoptarea
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
decizii prevedea crearea mai multor entități, respectiv Cadrul de la Cancun pentru adoptare cu Comitetul său privind adaptarea, Comitetului executiv privind tehnologia și Centrul și rețeaua tehnologiilor climatice, precum și Fondul verde pentru climă, instrument esențial pentru a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. Î - Concluzionând, la ce să ne așteptăm de la Conferința de la Durban? R - Teoretic principala miză a reuniunii o constituie adoptarea unui acord care să permită evitarea unui „vid juridic” între două perioade de angajamente
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
la ce să ne așteptăm de la Conferința de la Durban? R - Teoretic principala miză a reuniunii o constituie adoptarea unui acord care să permită evitarea unui „vid juridic” între două perioade de angajamente pentru statele - părți la Convenția - cadru privind schimbările climatice. Totuși, conjunctura actuală - economică și diplomatică - face să rămânem rezervați în privința șanselor de atingere a acestui obiectiv. În fața lipsei consensului între „marile puteri ecoclimatice” asupra reconducțiunii Protocolului de la Kyoto și pentru perioada post-2012, ar trebui să ne mulțumim cu soluții
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
în iunie 2012, va avea loc summitul RIO+20, care ar putea să revitalizeze preocupările ecologice la nivel internațional. Să nu ne așteptăm, așadar la rezultate spectaculoase de la conferința de la Durban, dar nici să nu uităm că neglijarea problemelor schimbărilor climatice se va repercuta dramatic asupra vieții noastre și, mai ales, celei a copiilor noștri.
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
un al domeniu care aduce o mulțime de provocări. Pe de-o parte este nevoie de specialiști care să aibă competențele specifice. Pe de altă parte, expertul trebuie să aibă și abilități de management, leadership și o vastă experiență”. Schimbările climatice oferă mai multe posibilități pentru oamenii specializați în energia verde care este în continuă dezvoltare. Un sondaj realizat de Brookfield a arătat că țările care angajează cel mai mult personal străin calificat sunt China, Brazilia și India. Companiile care angajează
Exodul creierelor - un fenomen în continuă creştere () [Corola-journal/Journalistic/24091_a_25416]
-
sit un lucru pe care toată lumea îl consideră ipotetic, cel puțin pe teritoriul României, și anume prima fază, cea mai veche fază, cel mai vechi moment în care au apărut purtătorii tehnologiilor neoliticului, adică momentul în care, în urma unei schimbări climatice majore, oamenii din Orient, din Anatolia, cel mai aproape de noi, au început să colonizeze această zonă, peste o populație de vânători și pescari...", a afirmat Sabin Luca. El a adăugat că, pentru "fundarea rituală" a acestei așezări, a fost realizat
Unde se află cea mai veche așezare neolitică din România by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21607_a_22932]
-
a abătut iarna trecută asupra unei mari părți a Americii de Nord, vor fi mai intense, același lucru fiind valabil și pentru valurile de căldură și perioadele de secetă, adaugă cercetătorul american. Provocarea pentru meteorologi este includerea "forței suplimentare" create de încălzirea climatică în modele de previziuni tot mai complexe, încheie Wang, scrie Agerpres. Încălzirea planetei va avea nenumărate consecințe pentru viața oamenilor. Drata zborurilor va crește foarte mult, a estimat un meteorolog la universitatea britanică Reading, Paul Williams. Cu ajutorul unui calculator superperformant
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
consecințe pentru viața oamenilor. Drata zborurilor va crește foarte mult, a estimat un meteorolog la universitatea britanică Reading, Paul Williams. Cu ajutorul unui calculator superperformant de la Universitatea americană Princeton, unul din cele mai puternice din lume, el a studiat impactul încălzirii climatice asupra curenților de aer de mare altitudine și viteză de la o altitudine de circa 10 km, acolo unde zboară avioanele de linie. După câteva săptămâni de calcul, verdictul său este clar: "Schimbarea climei duce la curenți de aer mai puternici
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
maritim urmează să facă față tot mai des unor valuri uriașe', dintre care unele de 40 de metri înălțime, în contextul în care cele de 20 de metri sunt considerate acum excepționale, afirmă Simon Wang. Nu este decât începutul schimbării climatice, pentru că oceanele vor avea un impact mult mai mare, emanând mai multă căldură și mai mulți vapori", avertizează el. În contextul unui număr atât de mare de schimbări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că trebuie luate măsuri
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
s-a trecut fugitiv. Ele cuprind taina unei curioase transformări: acum autorul Plumbului devine un om trist într-o lume veselă, față de care evoluează à rebours. Pentru a explica această situație, am luat în calcul numeroase cauze: fiziologice, psihologice, intelectuale, climatice, sociale etc.". Poate că nici nu e nevoie de un asemenea asediu, în spiritul lui Taine, al problemei. Deoarece Bacovia e un nativ al inadaptării, "singur și pieziș", care nu doar că n-a aspirat a fi un herald al
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
împăduriri directe. De la șeful biroului Regenerarea pădurilor, dl ing. Aurel Popovici, am aflat că, în acest scop, de săptămâna viitoare ocoalele silvice vor începe pregătirile, puieții fiind produși (95%) în serele proprii. Se vor planta specii de arbori adaptate condițiilor climatice și de sol din zonă, respectiv: stejar, gorun, paltin, cireș, brad, molid etc. OCTAVIAN NICA Obiective economice prioritare l În cadrul Euroregiunii D.K.M.T. Miercuri, 29 ianuarie, a avut loc la Timișoara „Forumul președinților Camerelor de Comerț din Euroregiunea D. K. M.T.
Agenda2003-5-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280633_a_281962]