86 matches
-
mai puțin de enunțarea directă, frustă, austeră. Debutul volumului e relevant: „Zidit / în epiderma unei singure femei, / spune Klein și se privește în oglindă. [...] Klein se privește în vitrina cu ea trecând și cu manechine care-i iau chipul, suplețea, clipitul. Dar ea-i deja în mâine. Se topește-n mulțime ca ploaia-ntr-un zid. Klein pipăie suprafața aspră, dar nu poate să prindă între degete decât firul parfumului ei vesperal.” De altfel, Klein dispare după acest început, discursul refăcându
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
răndurile unei cărți ăn care faptele sănt jalnice (nici măcar umilințele și situațiile penibile pe care le suportă personajul nu sănt ămplinite), iar "construcția" și stilul seamănă ăn multe privințe cu cele ale obsedantelor compuneri din primii ani de școală. Singur, clipitul complice din ochi al autorului transformă acest text deloc literar ăn literatură. Tinerețile lui Daniel Abagiu este versiunea ănceputului de mileniu III a Amintirilor din copilărie. Este posibil, ba chiar probabil, ca faptele lipsite de glorie și ăn multe momente
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
Cosmin Ciotloș Există, la Augustin Cupșa, un personaj care, din pricina imaginii de geniu steril, e gratificat de studenții lui cu porecla Mersulpejos. O contragere, de fapt, a unui titlu universitar ceva mai complex. „Inventatorul mersului pe jos și al clipitului.” Dacă profesorul Bumb a obținut un astfel de patent, Cupșa nu stă nici el cu mâinile-n sân. Vrea să treacă în ochii cititorilor drept inventatorul prozei. Nu e glumă, e tristul adevăr. Așa cum se prezintă, Profesorul Bumb și macii
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
plăcere. Și alte plăceri postmoderne, în vremea cînd nu mai sînt așa de noi. De pildă, teoria rolurilor inversate. Cititorii consumă ficțiune, dar și personajele gustă lumea noastră. Alice în țara lucrurilor obișnuite: "Și ca cel ce se deșteaptă cu clipit te uiți în jur:/ O bucătărie mică prinde-n ochiul tău contur./ Ceașca de cafea pe masă, vase multe în chiuvetă/ Și, privind în ochii-ți negri, un bărbat cu verighetă/ Ce își odihnește palma p-o claviatură gri./ Ai
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
specifică din recreații. Și tot peste drum un bloculeț cu electrice la parter, clădire străveche cu ficuși și cu lemnul câinelui aclimatizate în balcoanele înguste, cu locatari care au îmbătrânit de zeci de ani împreună primind de jos în sus clipitul perpetuu roș-albastru de zi și noapte, fără să se defecteze vreodată în 50 de ani, al firmei fluorescente... Și iată cum, fără să bag de seamă, textul meu riscă să se integreze patetic și inofensiv în realitate. A sunat între
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
Bădoiu Raluca Există multe remedii simple și naturale pentru multe boli, iar problemele de vedere nu fac nicio excepție, scrie 1. Clipitul voluntar este un mod natural prin care îți poți îmbunătăți vederea. Tot ceea ce trebuie să faci este să clipești voluntar timp de 2-3 minute zilnic. Iată care sunt pașii: prima dată trebuie să închizi ochii și să îi strângi cât
Top 3 modalități pentru îmbunătățirea vederii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64715_a_66040]
-
timp și multă apă pe sub podurile râului Manzanares; dar parcă și acuma Îl văd pe Diego Alatriste, slab și nebărbierit, oprindu-se În prag, cu imensa poartă neagră și bătută În piroane Închizându-se În urma lui. Îmi amintesc perfect de clipitul lui des din cauza luminii orbitoare a zilei, de mustața aceea groasă a lui care Îi acoperea buza de sus, de silueta-i subțire Învăluită În capă și de pălăria-i cu boruri largi de sub care Își mijea ochii deschiși la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
metalul rece pe fruntea Ancăi și am defrișat o primă fâșie până în creștet. Bucla a căzut înfășurată grațios, art-nouveau, în poala fetei, doar câteva fire de păr i-au rămas atârnate de geană, de unde și le-a scuturat cu un clipit. Am continuat, urmând atent bosele țestei, împrăștiind pe jos zulufii moi, până ce întreaga frunte s-a prelungit până la fontanelă. Am defrișat apoi zona din jurul urechiușei stângi (acum am observat cerceii înduioșători de fetiță: trei bobițe rubinii ca de zmeură prinse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lipsesc șapte sute kile cartofi. Unde i-ai pus ? - Să n-am parte... - Haide, hai ! Leonteanu avea o mutră bleagă care implora caritate iar ochii lui mici, adunați la rădăcina nasului, priveau fix biroul cu hârtii. Uneori se trezeau într-un clipit ager și rece, cu care-l străpungea pe anchetator. Având deplină încredere în metodele sale, încăpățânarea inculpatului nu-l irita pe plutonier. După o lungă și minuțioasă anchetă însă totul dăduse greș iar șeful fu nevoit să trimită mai departe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în camera plină de liniște și de căldură. Am senzația că mă strânge ceva în ceafă. Țin ochii mijiți ca un om care se deplasează rapid în întuneric și se teme să nu se lovească de ceva ascuțit. Dar nici clipitul din ochi, nici limpezirea imaginii obiectelor nu-mi aduc vreo ușurare. Închid ochii, însă pleoapele preiau încordarea lor: devin imobile de parcă ar aștepta o lovitură. Stau la masă. Cu cât stau mai mult, cu atât sunt mai rigid, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că celălalt îmi citește adevărul pe buze. Totuși, va insista amicul, să fie adevărat că Brătianu pregătește guvern de uniune națională, nu doar cu Take Ionescu, ci și cu Marghiloman ? Simțindu-mă presat, voi recurge la o strâmbătură și un clipit de ochi complice, intrând astfel și eu în categoria tot mai largă a domnilor informați, ce apasă pe anumite cuvinte, te bat cu subînțeles pe umăr. Un gest neelegant, în plus, călcarea consemnului de tăcere absolută al cercurilor liberale, ceea ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la Societatea de Protecție a Grădinilor, ca și la Crucea Roșie, damele discută, în acest moment, politică la fel de așarnat ca și domnii. Profesorul își sprijină ceafa de spătarul scaunului și își desprinde de pe nas rama tăioasă a ochelarilor ca să ascundă clipitul repede care îi antrenează jumătate de obraz într-o strâmbătură. Semnul unei nervozități stăpânite. Există asemenea momente când ți-ar veni să crezi că într-o cameră cu lume multă te plimbi printre curenți psicho-electrici. De aici n-ar fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de nepotri vită ? ! Dar cum, dar cum, derularea înceată a fiecărui fapt, sunetul îndoielnic al fiecărei vorbe, Profesorul duce la gură o pastilă dulce-acrișoară, unul dintre acești inoffensifs antiseptiques de l’intestin, ca să ascundă faptul că, de câteva secunde, un clipit repede-repede îi antrenează jumătate de obraz într-o strâmbătură. Semnul, totuși, al unei nervozități stăpânite. încă își mai chinuie mintea cu acei stropi de noroi pe o manșetă de pantaloni, umilit de gândul care nu se poate desprinde, provocându-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
durere. Orizontul funebru al culorilor, al sunetelor și al gândurilor ne scaldă într-un infinit zilnic. În lumina lui solemnă, plină de un sfârșit vast, orice am face la suprafața noastră se adâncește într-o gravitate incurabilă, într-atît că și clipitul din ochi devine un reflex al Absolutului. Și nu noi ne deschidem privirile spre lume, ci ea se deschide în privirile noastre. Nostalgia morții ridică întreg universul la rangul muzicii. Isus a fost prea puțin poet ca să cunoască voluptatea morții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de un bărbat ca Victor. La bună vedere, surioară !" * * * Din nou timpul nu are nici o măsură pentru Dora. Este noapte ? Este zi ? Monitoarele nu încetează să își facă datoria în sala abia iluminată, animată doar de sufluri ciudate și de clipitul lămpilor de semnalizare. La scurte intervale, o umbră albă se apleacă spre corpul care decide cu greu să revină din nou la viață. Infirmiera ridică cu delicatețe pleoapele căzute și fascicolul unei mici lanterne cercetează fundul ochilor. Sclipirea vieții începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
În brațele sale. Se lipi de pieptul său de parcă ar fi vrut să se Îngroape În el. Și zise: Am să-ți povestesc. Începu să vorbească limpede, cu o voce joasă și egală, fără să mai suspine, ba chiar și clipitul din ochi se mai domolise, fără să se oprească măcar o dată pentru a-și căuta cuvintele, spunându-i cum găsiseră câinele zăcând În murdărie printre lăzile de gunoi. Un câine scârbos, cu spinarea cheală, cu răni și muște pe unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a spus, a îngăimat pe tonul actorului de film deja amintit: „Acuma gata e. Nu mai mișcați în vas. E, mă rog frumos, tocmai bună de tăiat pentru domniile lor invitate la masa.“ După a nu știu câta pauză și clipit repetat, el părea să aibă viitorul pe limbă: „Nici o grijă, o să placă la noi la mic dejun mai încolo, când o să fie totu’ mai bine și de cumpărat porc destul peste tot.“ Din tot ceea ce s-a pierdut, lipsa caietelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
văzut și-a înfipt ochii în mine și nu mă mai slăbea...S-a oprit din molfăit. „Acum se repede la mine!!!” mi-am zis eu îngrozit, tremurând ca varga. Ursul însă...m-a privit un răstimp, apoi, cu un clipit de ochi care putea să însemne: „Stai liniștit, vere. Nu-i bai. Este loc pentru toată lumea”, s-a apucat din nou să cotrobăie prin tufele de zmeură, fără să mă mai bage în seamă. În timp ce eu abia mai răsuflam de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bine Ochiul normal rămâne destins când clipește normal, regulat. Când, dintr-un motiv sau altul un ochi capabil să vadă bine se fixează pe un obiect, imaginea se încețoșează. Spre deosebire de aparatul fotografic, ochiul nu vede distinct decât în clipa de după clipitul relaxant. Gosseyn se gândea că, dacă s-ar putea, stând închis în corpul lui Ashargin, să descopere o metodă automată de relaxare pentru creierul său secund, ar obține fotografii mai rapide și mai precise în scopul similarizării. Cum să "destinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
bine Ochiul normal rămâne destins când clipește normal, regulat. Când, dintr-un motiv sau altul un ochi capabil să vadă bine se fixează pe un obiect, imaginea se încețoșează. Spre deosebire de aparatul fotografic, ochiul nu vede distinct decât în clipa de după clipitul relaxant. Gosseyn se gândea că, dacă s-ar putea, stând închis în corpul lui Ashargin, să descopere o metodă automată de relaxare pentru creierul său secund, ar obține fotografii mai rapide și mai precise în scopul similarizării. Cum să "destinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cu mult peste limita de viteză, trecând nepăsător pe lângă o mașină de poliție care patrula din celălalt sens. Șoferul acesteia îi făcu semn cu farurile, ezitând doar când văzu cârpa roșie, ca pătată de sânge, din părul lui Seagrave și clipitul insistent al farurilor mele venind din urmă. Am părăsit pasajul superior și am înaintat pe o stradă de ciment ce traversa zona vestică a Northolt, o suburbie rezidențială a aeroportului. Case cu un singur etaj stăteau în mici grădini despărțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sară din piept, cu ochii strălucind de lacrimi Încă stăvilite. - Nu pleca, murmură ea. El Își apropie degetul de butonul de comandă al liftului fără să-și ia ochii de la ea. - Vino cu mine. Acum. Imediat. Ezitarea fu scurtă - un clipit din gene -, dar suficientă. Lucas zîmbi amar. - Eu știu ce vreau, Marie. E rîndul tău să știi ce vrei, spuse el apăsînd pe buton. Ușile ascensorului se Închiseră Încet În urma lui. Își Înghiți lacrimile, se Întoarse și se izbi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Apoi închideți ochii, întoarceți-vă capul dinspre soare și faceți o pauză pentru a vă odihni puțin. Înclinați capul din nou spre soare, cu ochii închiși, de data aceasta cu ochii îndreptați la 10-15 grade sub soare. Repetați secvența de clipit, uitați-vă în altă parte și repetați exercițiul uitându-vă la stânga și la dreapta față de soare. Această metodă asigură expunerea uniformă a retinelor la razele ultraviolete benefice, fără a concentra ochii direct spre soare. Puteți face acest exercițiu o dată sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
neagră, nici scoica sonoră, ci un obiect care astăzi pare aproape simbolic - un toc din spumă de mare cu un minuscul cristal incastrat În partea sa ornamentală. Îl țineai aproape de un ochi, Îl Închideai pe celălalt și, după ce scăpai de clipitul genelor, vedeai Înăuntru o miraculoasă panoramă fotografică a golfului și a șirului de stânci care se termina la far. În acest moment se petrece un lucru Încântător. Procesul de reconstituire a tocului și a microcosmosului din ochiul lui magic Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
al iluziilor.” 9. 12 Noiembrie ’80. Din nou la cimitir. Iov: „Omul născut din femeie, în timpul scurt cât trăiește, este plin de necazuri care, ca și floarea, răsare și se trece și dispare ca umbra.” În altă ordine de idei, clipitul des al ochilor s-ar putea datora nu tocmai insuficienței renale, ci și a uneia ideologice. Dar cearcănele? Ideea care mă domina cândva, mă stăpânește și acum, când recitesc paginile astea de jurnal scris în cel mai mare galop. Ideea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]