149 matches
-
fel de simulare a mlaștinilor din ținuturile Vietnamului. Cum în Europa nu era niciun conflict armat, iar noi nu simțeam nevoia să trecem aceste probe, le priveam cu ochii spectatorului distrat și făceam glume pe seama „hipopotamilor” ce se bălăceau în clisa mizerabilă, ca apoi să se târască prin nisipul fierbinte până li se zvântau hainele, și iar să transpire făcând eforturi până la epuizare ca să scotă cel mai bun barem al umilinței. Când am ajuns noi, câteva batalioane de vietnamezi, pe care
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
pag.64) ISTORIA ROMÂNILOR: „În toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în formă hibridă strămoșească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o”. Demnitatea noastră constă în a ridica mereu gura zvântată iar ei reîncepeau: ne zvântam gura la Călugăreni, ne-o
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
-și că poate și o pană de înger sau două ar fi de ajuns ca să o poată purta în piept ca pe un nobil însemn ca pe o frunză norocoasă de trifoi ca pe o prețuire a destinului ce din clisă pepita a ales și iată-i așadar cum încordați exasperați își tot ciulesc urechile precum ogarii sperând să fie primii ce vor auzi foșnetul moale al primei pene căzute din cer însă nimic ah,îngerii ăștia - oftează vreunul - chiar dacă-s
SĂ PORNIM VÂNĂTOAREA DE ÎNGERI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340467_a_341796]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE Despre Verdunel Clisă se putea spune, fără nici o exagerare, că era un tip simpatic, descurcăreț, cu umor, puțin șmecheraș, adică tipic pentru un oltean. Făcuse școală, cam așa cum facem toți, fără grija că ne curge sânge din nas de efort, iar la terminarea
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
eu și să intru în jocul lor că altfel m-am ars. Nu mai văd în viața mea Fâlfaniul natal! - Cum te numești și cine ești slugă nevrednică? Scârțâi din nou, destul de sinistru, vocea oii. - Maiestate, numele meu este Verdunel Clisă și sunt profesor-doctor la noi în Băilești. Po-runcă! - Mmm, verdun, verdun, asta nu-i o așezare din marea noastră împărăție, cârâi vocea, iar papagalii din jurul ei începură se dea ochii peste cap și să aplaude părând că au auzit o
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
un ou, când mănâncă doar foi de ceapă cu mămăligă și sare, doar un cartof fiert sau copt în spuză, doar gorgoaze...și, uneori, chiar nimic!...doar apă! apă din budăi sau direct din izvorul căruia îi facem produșcă din clisă și țeavă de cucută! sau din ulciorul adus de acasă! sau direct din ploaia care, iată, vine ca din senin, aversă și torențială, făcătoare de minuni...și pleacă!...Desigur , mănânc și eu! mătușa cea mare mă ține lângă ea, dar
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Sevillia”), fără a spera nici măcar la o reabilitare postumă, calomniatorul (persoana, instituția, anonimul) jubilând astfel pentru efemera victorie a josniciei sale. Așadar, tot ce-am rostuit năzuind în a dura temelii, temeiuri parcă pe vecie, s-a acoperit cu o clisă neîndurătoare. Strigăt de deznădejde, strigăt de spaimă al pietrelor cu care am fost loviți... chiar cu pietrele templului nostru...căci nu mai contează cât de sfioasă e mâna care a lovit... Viața merge pe contrasens... suntem decapitați, dezmembrați... pretutindeni cad
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un culcuș de fecioară două romburi de lumină pe parchet și dincolo, doar dincolo apusul se filtra desuet. Odaia e goală, eu prins într-o clisă pe umeri se leagă din clipă o umbră și răsăreau din unghere clipe doar unda se pierdea peste undă. Atunci ca și acum, ca și o liră muzica se auzea cu nedumerire ca un alean de dor peste a tânguirii
SAU DORUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344056_a_345385]
-
Crăciun după tăierea porcului, din osânză și de la jumări. În Dobrogea nu se lăsa șunca așa cum era pe porc, ci se separă stratul doi de stratul mai compact de sub șorici. În Ardeal și în alte zone ale țării se prepară clisa din toată șunca, indiferent cât este ea de groasă. Cum își luase alt vas nou pentru untură, acesta fiind mai mic, îl utiliza la depozitatul leșiei de la săpun. În ziua respectivă își scosese din garniță într-o cană din faianță
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
cu vremea, mezinul dă semne că vlaga-i e dusă, abia se mai ține deasupra... E cu totul slăbit, cântărește ursoaica atunci când micuțul se-agață de blana ei a disperare. Aruncă arare suflări prin botic! Mișcările-i sunt prinse în clisa deznădejdii mute. Viața i se duce... După o zbatere ultimă, plutește pentru puține clipe, apoi cade lin înspre adânc, neluat în seamă de peștii ce n-aveau să-i fie pradă nicicând. Ce caznă mai mare poate să ducă ursoaica
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Poezie > Imagini > IN ANO MML Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului Se sparg peste Carpați toți norii dinspre adânc coboară toți cocorii, albastrul se întrece peste clipă ispita se amestecă cu clisă. În anul anilor ce trec doar visul se adoarme peste întreg, și din dorința ce se înscrie se naște poate altă Românie. Nu omorâți credința și speranța în anul anilor, rămâne prea curata iluzia omului că este om atomul ce
IN ANO MML de PETRU JIPA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374844_a_376173]
-
ploilor de luni. Simt miros de algă și de mentă în oglinda timpului pervers. Luna a îmbătrânit într-o latentă galaxie cu un singur vers. Inimi ferecate în sclavia curcubeului cu trupuri languroase, Bat tic-tacuri bete-n simfonia broaștelor de clisă savuroase. M-a izbit o singură secundă într-un orologiu ce la nouă, M-a trezit și-a vrut încă o rundă să mă lupt cu brațele-amândouă, Cu cocoșii dinspre miazănoapte. Cei din răsărit au evadat. Să-mi vestească c-
ZORI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373907_a_375236]
-
dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
64 4 - DESPRE ISTORIA ROMANILOR „Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat românii pe daci in forma hibrida strămoșească, ne-au luat în urina slavii: se cheama ca ne-am plămadit din aceasta clisa daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecam, așa de temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvântată iar ei reîncepeau: ne zvântam gura la Călugăreni, ne-
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
pag. 64 DESPRE ISTORIA ROMANIEI: “Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoșească, ne-au luat in urina slavii: se cheamă ca ne-am plămădit din aceasta clisa, daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne înecăm așa temeinic au făcut-o ... Apoi ne-au luat la urina rușii, care timp de un secol și-au încrucișat jetul cu turcii ...” - pag
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului plouă, plouă prin boscheți uscați în ciocolatiu iarba, trist îngălbenită de săgeți de soare ofilită și plăpândă a-ncetat să plângă. numai scaieții pătați își capătă firea, stropii ploii răcorește din câmp, uscăciunea. clisa, devenită stâncă rochie nouă înveșmăntă. când dau stropii-n potolit zarea miroase-a floare, ochii uscăciunilor privesc cu mirare . Referință Bibliografică: Ploua / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 516, Anul II, 30 mai 2012. Drepturi de Autor
PLOUA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371143_a_372472]
-
vindece de ploi. De iubire-n mentă creață. Hai pe-oceane și pe mări. Tu pe-un umăr, eu pe glezne. Să plutim fără urmări, Să ne intre focu-n bezne. Tu să te preschimbi în lin. Eu în porumbel de clisă. Tu în creangă de măslin, Eu în oaza cea promisă. Să-l găsim iar pe Neptun într-un paradis idilic. Și s-o ștergem pe Saturn, Să-ntregim păcatul biblic. Referință Bibliografică: POTOP BIBLIC / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POTOP BIBLIC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375916_a_377245]
-
a Zeilor ambrozie. Își scot puța pețiolii Din zăpada mieilor, Lapții-s goi, caliciul gol li-i Încă, ghioceilor. Soldățeilor de iarbă Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În gând pustiul se ivește prin mii de pori se adâncește, se plimbă iarna peste noi vara tot trece, iar nevoi. Tot omul alergat prin clisă viața și moartea o repriză, oamenii fug, un joc, război, libertate-n tărăboi. Se strigă catalogul, iar e toamnă soarele freamătă a iarnă, evenimentele ne schimbă... în politică și mămăligă. Citesc ziarul, citesc pe blog neliniștea se vede ca un
SE SCHIMBĂ LUMEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374673_a_376002]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ADINA DUMITRESCU - POEME DE SFÂRȘIT DE AN Autor: Adina Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CE CAUTĂ Oare ce caută zâmbetul de gloată, circ sau bun simț lipsă în clisa pâinii coapte din casa florilor? Printr-o pată îmi pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
doarsucubus zburând pe crupa lycornei sunândgoarna ... VII. ADINA DUMITRESCU - POEME DE SFÂRȘIT DE AN, de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. CE CAUTĂ Oare ce caută zâmbetul de gloată, circ sau bun simț lipsă în clisa pâinii coapte din casa florilor? Printr-o pată îmi pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
perfecte, tăiate impulsuri, prea multe dări la o parte, tăiate ca la cartea de etică. Bulboana mi se face vârtej, mă înec în ea, mă înghite, ... Citește mai mult CE CAUTĂOare ce caută zâmbetul degloată, circ sau bun simț lipsăîn clisa pâinii coapte din casaflorilor? Printr-o pată îmi potșterge imaginea de alb, verdelecânepii la dospit fuiorulîntregitor, al fiorului risipitde viață. Îmi fac dorință dintr-opoză voalată, tocmai în clipa cubătaia gongului, osana ființelorbune, perfecționiste,ale malului stâng.Cabiria, cântă șanțul de
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de crima unui chiabur Înnebunit de ură, Eftimie care-l Înjunghie pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași sursă aflăm că În nr. 3 al colecției, a apărut nuvela Cifrul de Petre Iosif, iar În nr. 4, Moartea lui Iosif Clisei de Al. Jar. Alți nuveliști editați În Cartea Poporului: Geo Bogza, (Sfârșitul lui lacob Onisia), N. Jianu (Ucenicul Năsturaș descoperă viața), N. Mărgeanu (Focul din pădure), Valentin Silvestru (Trenul regal), ș.a. Revirimentul nuvelei, Înțeles ca o cucerire a noii literaturi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]