149 matches
-
luând instantaneu drumul găleții de gunoi. De ce m-am chinuit? Nu reușeam să fac coca aia să nu mai fie înfiorător de megaultrasuperlipicioasă. De ce a fost dezastruos rezultatul? Fiindcă, odată fierte, găluștele aveau un gust oribil și arătau ca o clisă necomestibilă, beah... Motivul pentru care s-au întâmplat toate astea? Am lucrat cu făină integrală, în loc de făină albă. Asta cred eu, dacă nu e așa, rog experții să mă contrazică. Iată și imagini extrem de sugestive de la locul și momentul dezastrului
Cum n-am făcut găluşte cu prune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21236_a_22561]
-
de Stat clasa ÎI General Maior ÎI. Personalul principal 4. Consilier juridic șef Colonel 5. Consilier juridic principal Locotenent colonel 6. Consilier juridic Maior III. Personalul inferior 7. Jurist clasa I. Căpitan 8. Jurist clasa ÎI. Locotenent major 9. Jurist clisa III. Locotenent 10. Jurist clasa IV. Sublocotenent. ----------------------------------------------------------------------------------- Articolul 25 Personalul operativ al Procuraturii Republicii Populare Române cu grade profesionale, poartă, în exercițiul funcțiunii, uniformă și semne distinctive. Articolul 26 Descrierea uniformelor și portul lor de către personalul operativ al Procuraturii Republicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152470_a_153799]
-
de Stat clasa ÎI General Maior ÎI. Personalul principal 4. Consilier juridic șef Colonel 5. Consilier juridic principal Locotenent colonel 6. Consilier juridic Maior III. Personalul inferior 7. Jurist clasa I. Căpitan 8. Jurist clasa ÎI. Locotenent major 9. Jurist clisa III. Locotenent 10. Jurist clasa IV. Sublocotenent. ----------------------------------------------------------------------------------- Articolul 25 Personalul operativ al Procuraturii Republicii Populare Române cu grade profesionale, poartă, în exercițiul funcțiunii, uniformă și semne distinctive. Articolul 26 Descrierea uniformelor și portul lor de către personalul operativ al Procuraturii Republicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152462_a_153791]
-
lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe ori. Nu se pune nici cloșcă pe ouă ,în ivit” întrucât puii nu vor avea putere să iasă din ouă. De asemenea nu se ,face clisă”- nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iernatic de sat colinar, în mari și tensionate uleiuri pe pânză. Impresia pregnanta a șederilor artistei în satul Radești, spre Câmpulung, se traduce plastic printr-o reducție expresionista a scenei unei ulițe și prin exaltarea ritmurilor materice ale jgheaburilor de clisa amestecata cu zăpadă. Personaje, coline, scheletul arborilor, cartușele heraldice și toate arătările de sub desenul Anei Ruxandra conțin o materie dura, anguloasa, armata cu rețea de sârmă. Carnea coloristica tentează de predilecție oxidările acide, dar această desfășurare expoziționala răsună adânc în
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
ale focului/ amestec de neguri și murmure." (pag. 85) Poezia lui Aurel Pântea nu reprezintă atât o supraviețuire într-un infern terestru, cât o etichetă elocventa lipită pe geamul unui terariu. Să nu ne lăsăm amăgiți de puzderia de maluri, clise, bolboroseli vulcanice, ape infecțioase și flăcări gazoase din Negru pe negru. Aleg, la întâmplare, un poem din secțiunea secundă, cea mai puternică în fond, a cărții: "Să te distrugi, și-așa, cu părți ale tale,/ scurgându-se, cine mai știe
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
și și-a zis că dacă tot pleacă să-mi trimită mie porția lui de la popotă, adică de la cazanul comun al soldaților. Dacă ați ști ce mânca un colonel în armata sovietică! O pâine neagră, făcută la tavă, era precum clisa: necrescută și neagră, ca niște cărămizi. Dar mâncarea ce era? Era o supă cu sfeclă, cu varză, cu cartofi, cu toate zarzavaturile posibile și deasupra era grăsimea de două degete, cu bulion cu tot, de-ți venea să vomiți. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dănești și din Râșcani, așa că nu-mi făceam griji că nu aveam însoțitori până acasă. Dacă dimineață când plecasem vremea era mocirloasă ca după o toamnă ploioasă târzie și peste care se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ei. Pantofii soră-mei de la carei împrumutasem îmi îngreunau mersul pentru că-mi erau largi, iar cele două sacoșe pe care le aveam mi se părea că au tone... După ce am traversat șesul aveam de urcat un deal. Obosisem, lunecam mereu pe clisa înghețată de sub zăpadă și pantofii mereu îi pierdeam rămânând în urma cârdului. Un timp l-am mai văzut pe ultimul din grup, Costache Luță din Dănești, apoi a dispărut și el în întuneric. în surdină le mai auzeam glasurile care au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n cauciucuri/ Și broboade, de cu joi/ Apretate peste ciucuri." (Cursă) sau "Și m-am simțit dintr-o dată mai bine./ Am molfăit clisă, măsline,/ Mai dându-i și zeului din când în când,/ Doar-doar ne va trece peste rând/ Și peste sârmă ghimpată" (Proiecții). Se creează astfel aparența unui limbaj sau a unor asocieri lingvistice absurde, în care se amestecă elemente ale fabulosului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
repezit să țină de colțurile ziarului întrucât acesta era boțit și nu stătea perfect întins. Mama a scos din plasă trei pâini și le-a așezat pe ziar. Apoi, din aceeași plasă, a dat la iveală o bucată considerabilă de clisă, pe care a așezat-o lângă cele trei pâini. Din al doilea pachet a scos trei sticle cu apă minerală. Pe fundul plasei a găsit câteva lumânări și o cutie cu chibrituri. Cei din familia Butu se uitau și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pune atîtea probleme din pricina mizeriei, cît din cauză că tălpile mele, nemaifiind susținute de branțurile ortopedice fără care cu greu mă pot deplasa, chiar și pe o suprafață plană, suferă cumplit la fiecare pas. Adăugîndu-se, de data asta, riscul de alunecare pe clisa imundă de pe cale, concluzia a fost că am renunțat la vizita celui de al n-lea templu ce ne sta în față de cînd am pus piciorul încălțat sau desculț pe pămînt hindus. Chiar și fără toate justificările subsemnatei, mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Aici apare punctul critic. Nimeni n-a reușit să determine, în cazul unui subiect care scrie eseuri ciudate, dacă e gay, hetero sau dacă are orientări neîncadrate în tratatele de specialitate: de o fi plantofil sau zoofil sau poate-nfinge... în clisă și o fi nămolofil. În funcție de dispoziție, personale din anturajul profesional se contrazic. Or, fără cineva care să-l poată atinge, nici vorbă să mergem mai departe. Ar mai rămâne ceva... Ce anume? Să trecem peste treapta asta și să atac
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nu am auzit niciodată de dna Lia Roberts până acum vreo trei ani. Când s-a întâmplat să aud de el, numele dnei Roberts a răsunat, din păcate, într-un context care nu încetează să mă amuze - un fel de clisă româno-americană, o lume de învârteli și învârtiți, chilipiruri și grandomanii cu sau fără dublă cetățenie, o lume de întristați că României îi merge așa de prost pentru a nu se da la o parte să stoarcă din această tragedie cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
coboram, ne apropiam de casă când, ajunși la râpele golașe de argilă, pe care de obicei le străbăteam în câteva minte, ne-am pomenit în situația disperat-comică de a nu mai putea înainta. Aversele de ploaie transformaseră solul într-o clisă perfidă, mai lunecoasă decât gheața. Cădeam la fiecare pas aproape. Ne-am descălțat, dar a fost și mai rău: în „ciorapi” de noroi „patinam” într-un chip și mai catastrofal. Așa ceva nu ni se mai întâmplase! Și doar trecusem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
greu, irespirabil; oameni rari se mișcau fantomatic ca prin infern; figurile lor descărnate invocau milă, gesturile lor mecanice nu aveau nici un sens, vocile lor inaudibile păreau că aparțin morților. Am înțeles brusc că ne pierdusem cu toții condiția umană. În acea clisă de murdărie colcăitoare, nu mai eram decât niște cadavre vii, mărșăluind fără sens într-un oraș mort, aflat în prada șobolanilor și a pisicilor. Am conștientizat neputincios starea de degradare cumplită. În mieunatul pisicilor care se împerecheau impudic în piețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Răsărit; pe turci îi târăsc, îi adună și-i fac stivă... Printre copaci, în zornăit de lanțuri, se scurge, abia târșind picioarele, un lung șir de prinși mânați din urmă cu harapnicul. Se apropie vitejii boieri ai Măriei sale clefăind prin clisa mocirloasă, cam sângerați, cam scărmănați, cu platoșele, cu scuturile stâlcite, dar altfel veseli, gălăgioși, bucuroși de izbândă, bucuroși de viață. Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
al școlii, și a păzit cu credință școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
specifică, fiindcă a suferit un proces de atrofiere. Odată îndeplinite condiția veștmintelor și a bidiviului cu funcție magică, mezinul primește de la babă ultima indicație rituală: aflat pe celălalt tărâm, el trebuie să ofere o ofrandă apariției zoomorfe: „să-i frigi clisă și să-i dai de mâncare, c-aceea te poate scoate din toate relele”. Cunoașterea acumulată îl poartă pe neofit către următorul maestru inițiator, căci baba nu pătrunde niciodată în sacru, ea vine doar la frontiera lui, chemată de încercările
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
7); albă(6); afumată(5); bun(5); grăsimi(5); grețos(5); hrană(5); pîine(5); Ardeal(4); brînză(4); cu ceapă(4); purcel(4); sare(4); animal(3); greață(3); gros(3); gustoasă(3); gustos(3); neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2); de porc(2); dezgust(2); greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Presimt o furtună... Pe o foaie de hârtie, sfâșiată, putrezită, dactilografiată pe șest de El. A (Neli Arsenescu) de la Gazeta literară, dau, surpriză, de o poezie personală, în stil parnasian, livresc, vai! Iat-o: Sonet Lui Karin Săpând adânc primordiale clise Marea în zori un os pe țărm zvârlise Un os rotund de monstru vechi marin, Alb de talazuri spălat mereu lin. O, cât prin ape tainic rătăcise Ritmic bătut de dalta verde fin, Câte valuri leneș biruise Săltând mai pur
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]