KorAP: Find »[drukola/base=clitic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...23 >

560 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

de informația lexicală a verbului tranzitiv. Această activare poate fi analizată ca rezultat al unei operații de verificare implicând ridicarea verbului-centru la AcordO (Acord Obiect). 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română Important pentru analiza dublării clitice este faptul că aceasta este prezentă în anumite condiții semantice și pragmatice. Cliticul de dublare aduce informații în plus, marcând nominalul cu o anumită "încărcătură" semantică și pragmatică. Iată de ce, este util să urmărim mai detaliat contextele cu dublare clitică

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
al unei operații de verificare implicând ridicarea verbului-centru la AcordO (Acord Obiect). 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română Important pentru analiza dublării clitice este faptul că aceasta este prezentă în anumite condiții semantice și pragmatice. Cliticul de dublare aduce informații în plus, marcând nominalul cu o anumită "încărcătură" semantică și pragmatică. Iată de ce, este util să urmărim mai detaliat contextele cu dublare clitică în limba română. 2.1. Complementul direct (CD) 2.1.1. DC este

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
medic. b. (I-)am întâlnit pe doi dintre elevi la cancelarie. c. Vin mulți oameni la bibiliotecă; (îi) văd zilnic pe unii care vin mai des. d. La petrecerea lui (i-)a invitat pe toți prietenii. Marcarea prin pe (și clitic) este asociată cu specificitatea nominalului CD (cf. Van Peteghem, 2003-2004, pentru valorile nominalului CD în structurile cu DC). DC este imposibilă dacă nominalul CD este postpus și nemarcat cu pe: (3) *Îl chem medicul. Când CD este antepus, dublarea are

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acum. b. Jucătorii ca Hagi nu-i mai întâlnim acum. - set închis, citire individuală b'. Pe jucătorii ca Hagi nu îi mai întâlnim acum. Prin urmare, DC în general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acum. Prin urmare, DC în general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ". (5) a. Ai luat pâinea? Am luat-o. / *Am luat. b. Ai luat florile? Le-am luat. / *Am luat. (6) a. Ai luat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
chiar dacă este un termen "nedeterminat" semantic). (ii) CI postpus are trăsătura semantică +uman. (iii) CI cu trăsătura -animat dacă în aceeași structură avem un complement direct exprimat printr-un substantiv cu articol hotărât care precedă CI (situație rară, în care cliticul are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI este antepus verbului regent și dublat prin clitic. 2.2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
trăsătura -animat dacă în aceeași structură avem un complement direct exprimat printr-un substantiv cu articol hotărât care precedă CI (situație rară, în care cliticul are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI este antepus verbului regent și dublat prin clitic. 2.2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic deictic, antepus verbului (7) Îmi tună și-mi fulgeră. (ii) CI este subordonat unui verb cu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cliticul are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI este antepus verbului regent și dublat prin clitic. 2.2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic deictic, antepus verbului (7) Îmi tună și-mi fulgeră. (ii) CI este subordonat unui verb cu pronume reflexiv în acuzativ, obligatoriu la persoanele I sau a II-a (Mă adresez ție / lui Ion). 2.2.3. DC este facultativă Dublarea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
DC este facultativă Dublarea CI este facultativă dacă acesta este postpus și are trăsăturile +animat, -uman : (8) Mama (îi) dă pisicii carne de vită. Este important pentru acord dacă dublarea CI se face în anumite condiții semantice, deci dacă prezența cliticului aduce informație semantică ori pragmatică. Din perechile de enunțuri de mai jos, reiese că dublarea clitică marchează uneori un complement indirect +uman, alteori un complement +specific. Dacă CI este un substantiv cu articol nehotărât, dublarea marchează specificitatea nominalului CI. În

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
nehotărât, dublarea marchează specificitatea nominalului CI. În (9), nominalul unui băiat poate să fie specific sau nu, în funcție de context. În (10), nominalul unui cerșetor este nespecific, deci dublarea este puțin acceptabilă. În contextele cu reluare din (11), se poate utiliza cliticul doar dacă nominalul anterior este +specific: (9) a. Am cerut unui băiat să deschidă geamul. b. I-am cerut unui băiat să deschidă geamul. (10) a. Ai dat și tu bani unui cerșetor azi? b. ?I-ai dat și tu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
CI este -animat, dublarea este foarte puțin acceptabilă: (12) a. Au atașat petiției și copii xerox după documentele semnate. b. ?? I-au atașat petiției și copii xerox după documentele semnate. Descrierea contextelor cu dublare de mai sus arată că prezența cliticului de dublare se asociază cu anumite trăsături semantice ale nominalului. Foarte general spus, dublarea clitică este prezentă când complementul este +specific (în topica nemarcată, postverbală). 3. Argumente pentru a analiza dublarea clitică drept acord Argumentele pentru a analiza DC drept

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pronume și morfemele de acord ale verbului (cele care exprimă acordul cu subiectul). Prin urmare, gramaticalizarea unor elemente pronominale și transformarea lor în mărci de acord este un fenomen atestat istoric. Întrucât procesele de gramaticalizare au un caracter ciclic, analizarea cliticelor pronominale ca mărci ale acordului s-ar încadra în acest "traseu" istoric al pronumelor: pronume > clitic > marcă de acord. Caracterul ciclic acestui fenomen pentru acordul subiect - predicat se poate observa în franceză, dacă considerăm că dublarea subiectului în franceza orală

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
unor elemente pronominale și transformarea lor în mărci de acord este un fenomen atestat istoric. Întrucât procesele de gramaticalizare au un caracter ciclic, analizarea cliticelor pronominale ca mărci ale acordului s-ar încadra în acest "traseu" istoric al pronumelor: pronume > clitic > marcă de acord. Caracterul ciclic acestui fenomen pentru acordul subiect - predicat se poate observa în franceză, dacă considerăm că dublarea subiectului în franceza orală contemporană reprezintă un acord fenomen de acord (această analiză apare la Culbertson și Legendre, 2008). (ii

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
complement direct definit (de aceea, conjugarea obiectivă este numită și definită). Existența acestei conjugări care se actualizează în prezența unui complement direct este analizată, în general, ca un fenomen de acord verb-complement164. Se poate remarca un mic paralelism cu româna: cliticul de dublare a complementului direct e folosit în contextele în care complementul direct are anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
paralelism cu româna: cliticul de dublare a complementului direct e folosit în contextele în care complementul direct are anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea nu se confundă cu definitudinea, dar au în comun trăsătura semantică de individualizare a referentului. Prin urmare, o constrângere privind particularitățile semantice ale complementului direct caracterizează și utilizarea conjugării obiective (definite) în maghiară, și dublarea clitică din

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Argumentul simetriei cu relația dintre verbul-predicat și subiect. Așa cum relația dintre argumentul subiect (complementul extern) și verb este marcată prin acord, și relația dintre argumentul complement și verb este marcată prin acord (iv) Argumente de natură teoretică. Prin analiza dublării clitice ca marcă de acord, s-ar oferi o soluție pentru fenomenul dublării clitice, care ridică, de altfel, numeroase întrebări, legate de unicitatea argumentului (un verb nu poate avea două complemente directe sau două complemente indirecte în dativ). 4. Criterii de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
complementul extern) și verb este marcată prin acord, și relația dintre argumentul complement și verb este marcată prin acord (iv) Argumente de natură teoretică. Prin analiza dublării clitice ca marcă de acord, s-ar oferi o soluție pentru fenomenul dublării clitice, care ridică, de altfel, numeroase întrebări, legate de unicitatea argumentului (un verb nu poate avea două complemente directe sau două complemente indirecte în dativ). 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord Acceptând că verbul se poate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de acord, s-ar oferi o soluție pentru fenomenul dublării clitice, care ridică, de altfel, numeroase întrebări, legate de unicitatea argumentului (un verb nu poate avea două complemente directe sau două complemente indirecte în dativ). 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord Acceptând că verbul se poate acorda cu complementele și că în română cliticele ar putea fi mărci ale acestui acord, trebuie să găsim niște criterii pe baza cărora să decidem dacă în română cliticele de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de unicitatea argumentului (un verb nu poate avea două complemente directe sau două complemente indirecte în dativ). 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord Acceptând că verbul se poate acorda cu complementele și că în română cliticele ar putea fi mărci ale acestui acord, trebuie să găsim niște criterii pe baza cărora să decidem dacă în română cliticele de dublare au devenit mărci ale acordului. Cu alte cuvinte, trebuie să stabilim în ce moment al procesului de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a cliticelor pronominale de mărcile de acord Acceptând că verbul se poate acorda cu complementele și că în română cliticele ar putea fi mărci ale acestui acord, trebuie să găsim niște criterii pe baza cărora să decidem dacă în română cliticele de dublare au devenit mărci ale acordului. Cu alte cuvinte, trebuie să stabilim în ce moment al procesului de gramaticalizare ne aflăm. Într-o carte având ca subiect dezvoltarea mărcilor de acord, Eric Fuß (2005: 132 sqq.) propune câteva criterii

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordului. Cu alte cuvinte, trebuie să stabilim în ce moment al procesului de gramaticalizare ne aflăm. Într-o carte având ca subiect dezvoltarea mărcilor de acord, Eric Fuß (2005: 132 sqq.) propune câteva criterii sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord. Vom discuta aceste criterii mai întâi în legătură cu dublarea complementului direct, apoi în legătură cu dublarea complementului indirect. Această tratare separată este motivată de faptul că sunt condiții și contexte diferite de dublare pentru cele două complemente

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
diferite de dublare pentru cele două complemente. 4.1. Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Mărcile flexionare de acord pot fi coocurente cu argumentul nominal, iar cliticele și pronumele încorporate sunt argumente ele însele și nu pot fi coocurente cu un nominal argument care primește același rol tematic. Potrivit acestui criteriu, cliticul de dublare ar putea fi considerat o marcă de acord, întrucât este coocurent cu nominalul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
care reprezintă sursa acordului Mărcile flexionare de acord pot fi coocurente cu argumentul nominal, iar cliticele și pronumele încorporate sunt argumente ele însele și nu pot fi coocurente cu un nominal argument care primește același rol tematic. Potrivit acestui criteriu, cliticul de dublare ar putea fi considerat o marcă de acord, întrucât este coocurent cu nominalul complement direct. (ii) Obligativitatea acordului 165 Corelat cu primul criteriu este faptul că acordul este obligatoriu, indiferent de context. Acordul nu este opțional, nu este

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de context. În schimb, dublarea clitică are un caracter opțional, fiind prezentă în anumite contexte. Ea se asociază cu anumite valori semantice ale nominalului dublat sau cu valori stilistice, de emfază ori focus: (13) a. (Moi) je porte la table. - cliticul je este suficient pentru a exprima subiectul, pronumele moi are rol emfatic. b. Credo che il tuo libro, loro lo apprezzerebbero molto. (italiana standard) - cliticul dublează un topic care a fost mutat la periferia stângă a propoziției. Existența unor restricții

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sau cu valori stilistice, de emfază ori focus: (13) a. (Moi) je porte la table. - cliticul je este suficient pentru a exprima subiectul, pronumele moi are rol emfatic. b. Credo che il tuo libro, loro lo apprezzerebbero molto. (italiana standard) - cliticul dublează un topic care a fost mutat la periferia stângă a propoziției. Existența unor restricții contextuale (semantice sau pragmatice) arată că elementul clitic are valoare pronominală. Dacă elementul clitic își pierde valoarea stilistică sau semantică, cu timpul, prin utilizarea îndelungată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]