73 matches
-
e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
diferite epoci pentru a scoate în evidență, prin contrast, frumosul. În Iliada, personajul Tersit, la care lașitatea se asociază cu defectele omenești, reliefează desăvârșirea fizică și calitățile umane ale eroilor epopeii. De asemenea, în basmele populare, apar personaje ca Baba Cloanța, Muma Pădurii, zmeii, Spânul etc., care, polarizând defecte fizice și morale, evidențiază frumusețea personajelor opuse. Contrastul cu frumosul se realizează și datorită faptului că urâtul este adesea caracteristic și expresiv. Viziunile apocaliptice și personajele torturate din Infernul dantesc sunt adesea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Mircea sau O seară la Cozia) și fragmente dintr-un memorial de călătorie. Au mai publicat versuri Iancu Văcărescu, Cezar Bolliac (Muncitorul), Andrei Mureșanu, Mihail Cuciuran. Dar prezența literară cea mai importantă este a lui Vasile Alecsandri, cu poeziile Baba Cloanța, Sora și hoțul, Andrii Popa, Visul ș.a., cu prozele Istoria unui galbân și a unei parale, O preumblare prin munți, O intrigă de bal-masche ș.a. Alte scrieri în proză aparțin lui C. Negri (ciclul Veneția) și lui D. Ralet (fiziologiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
o fi luat Scaraoțchi de prin locul ăla blestemat... Merg atenți și cu puțin spor. Îi dor picioarele și ar fi vrut acasă. Pietrele sînt alunecoase. Ajung la strungă. O punte, cu două balustrade putrede, era mai știrbă decît baba cloanța. Pe sub punte curge iadul. Puhoiul face urît al naibii cînd i se opune un bolovan sau un trunchi încîlcit în crengile sale. Amîndoi mor de frică. Guță își ia inima-n dinți. Tremură, dîrdîie, lunecă și... trece. Hai, treci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai întâi o mutație ontologică. În absența cufundării în mit, fecioarele nu pot crea o lume bine legată și palma de pânză nețesută va fi completată odată cu recunoașterea statutului superior. Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
odată cu recunoașterea statutului superior. Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu încercările vitejești este vizibilă; aici torsul reprezintă o legitimare socială, care demonstrează comunității că fecioara are calități gospodărești ce respectă tiparul sacru, creator de lume. Ocupația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ileana Cosânzeana sau Scufița Roșie? Nici vorbă! Viziunea reprezentanților noștri despre lume e de o cristalină simplitate: tot ce e dincolo de augusta lor siluetă pendulează între catastrofal și ridicol. Opoziția (respectiv puterea) nu înseamnă decât colecții de zmei diformi, Babe Cloanțe, spâni, balauri, sau caricaturi. Paradisul în seamnă „noi și-ai noștri“. N-am întâlnit, în nici una din taberele politice, politicieni care, din când în când, să facă, inteligent, haz de ei înșiși! Aș semnala o singură excepție: Toader Paleologu, care
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
văzu magazia. Se opri o secundă, respiră adânc și fără să stea prea mult pe gânduri trase zăvorul. În bezna din interior se născu pe neașteptate o oază de lumină. Stive de lemne, lăzi și cutii deslușiră misterul averii doamnei Cloanța. O scară veche stătea rezemată de unul din pereți. Luana păși cu emoție înăuntru. Se gândi să închidă ușa, altfel Dan își va da seama că e acolo. Când o trase după ea, ghemul de lumină muri și inima îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
batic (4); mamaie (4); oarbă (4); respect (4); timp (4); alb (3); bătrîni (3); bunici (3); cărunt (3); moarte (3); săracă (3); sărăcie (3); sfîrșit (3); singurătate (3); tristețe (3); vecină (3); vrăjitoare (3); baston (2); boală (2); căruntă (2); cloanța (2); fată (2); femeie bătrînă (2); femeie în vîrstă (2); greutate (2); înțeleaptă (2); mamaia (2); maturitate (2); mătușă (2); mică (2); om (2); rid (2); suferință (2); tînără (2); văduvă (2); vechime (2); veselă (2); vîrstnic (2); vîrstnică (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sinistru (2); soarta (2); spaimă (2); cu spume (2); subiectiv (2); timp (2); de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța; babă; babuin; bas; bărbat; bătrîn; bătrînă; bătrîni; bestia; bestial; bestie; bolnav; brad; bubă; bun; calvar; cap; caracteristică; caraghios; caricaturi; căpcăun; ce ești; chin; chipeș; ciment; cioplit; cîmp; coleg; complex; copilul; coș; coșuri; criticat; curiozitate; cuvînt; defecte; deficiență; deformat; degustare; depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albăstriu. Dintr-un simplu înveliș al sufletului și din trupul inferior al unei alterități devalorizate, el se transformă în corpul străveziu al unei creaturi angelice, total opusă, desigur, vrăjitoarei la care se referea Shakespeare când o numea "hidoasa hârcă" sau "cloanța cu ochi vineți". Sycorax, în varianta Warner, știe că "unii oameni își întorc privirea spre interior, iar alții scrutează întotdeauna orizontul" (Indigo, 1992) și se plasează alături de cei din prima categorie. Atitudinea ei spirituală, superioară celei a cuceritorilor europeni, precum și
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
electorală e dezamorsată prin nonsens: "Ei bine! În ciuda protestelor celor șapte, primarul a fost ales, cîștigînd voturile celor optzeci de mii de alegători iubitori ai progresului și ai bunăstării generale. Apoi proaspătul ales a fost însurat foarte bine de agenția Cloanța And Mamonna, trăind fericit pînă la sfîrșitul mandatului uman". Noul partid ajuns la putere în urma răsturnării din decembrie posedă mai multe amuzante aripi: "Aripioara Social Democrată, Aripiorița Liberală, Aripiuța Democrată, Aripița Umanistă și cea nouă, de... Struțocămilă și altele". și
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
aveau să scape și de Alah, și de Buda, și de zeii din Legendele Olimpului, de idolii africanilor, de Manitou din Comoara din lacul de argint, de toți. Nici unul nu exista de fapt, cum nu existau Bau-Bau, Moș Gerilă, Baba Cloanța, toți ăștia. Nu exista decât ce vedeai tu cu ochii tăi. Când aveau să scape de ei, oamenilor avea să le fie mai bine, fiindcă n-avea să le mai fie frică să moară. Aveau să știe de la început că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
noaptea putând speria în mod fatal gravidele. Ea, Coca lui Mundi și mama colegului meu de clasă, Mihai Siedlițchi, poreclit Lala, reprezenta nemțoaicele care te făceau să ironizezi rasa ariană, de urâtă, slabă și cocârjată ce era, rivalizând cu Baba Cloanța din poveștile citite de mama la culcare, ca să adorm de frică. Toată ziua ținea în colțul gurii un chiștoc de țigară Națională și dădea în cărți. El, Stroescu, o ciudățenie de țigan, mărunt, chel și negru ca fundul ceaunului, cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
înainte. — Plautius Silvanus e prost ca un bivol, dar maică-sa, Urgalania, e o femeie deșteaptă. Ridică un deget în aer: — Ea e cocoșul și, după cum cântă ea, joacă toți. Așa că de părerea ei trebuie să-ți pese, nu de cloanța scorpiei ăleia fudule și a nerodului de bărbatu-său. Îi face semn să-și strângă calabalâcul. — O s-o pun pe Livia să vorbească cu Urgalania, iar Claudius o să-i dea peste bot nevesti sii. Mormăie încet: — De-o fi în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
D Două dude dintr-un dud Dimineața nu aud, Pe la prânz aud nițel, Cât o urmă de vițel. Seara, când se bat pe drum Taurii cu nori de fum, Două dude dintr-un dud Cic-aud și ce n-aud... Baba Cloanța, când le-aude, Are ochii ca de dude. E Elefantul - uriașul Clatină, de vrea, orașul. Și, de vrea, adeseori, Își trimite nasu-n nori; Și prin pomi cotrobăie, De adună frunzele. La o masă... e de furcă... Cu un pom nici
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
cu el acolo, să știi că am ce-i povesti, abia aștept să ne întâlnim. Și să mă ducă cu dric deschis, Vali, draga mea, să mai văd odată soarele și aerul care mi le-a luat fiu-miu cu cloanța aia, de mă ține închisă în casă ca la secția de poliție. Asta e Vali tot ce mai doresc din lumea asta, de-am vorbit cu tine să te-aud pentru ultima dată și p’ormă să mor. Măcar împăcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
A mea este blajină. Numi zice nimic când mai Întârzii pe la cârciumă, când merg la pescuit sau la vânătoare! Da’, sincer să fiu, nici eu n-am Înșelat-o vreodată, că nu am avut cu cine; toate sunt niște babe cloanțe iar nevastă-mea este cea mai frumoasă, este profesoară de engleză, În sat. - A mea este Învățată deja, zise Mărin : la vreo săptămână, două, Îi spun că sunt chemat la județ și lipsesc vreo două zile de acasă. Bă, da
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea Baba (pl. Babele), originar (lingvistic) din sl. baba, ca Baba Dochia, Baba Hârca, Baba Cloanța, Ursitoarele, după S. Fl. Marian, dar acestea nu se explică doar prin mitologia slavă, ci mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi un indiciu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. Suntem în epoca lui Prosper Merimée, a interesului pentru romanțele spaniole și baladele sârbești. Găsești în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a coborî În inima fantasticului negru. Alecsandri nu-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru tenebrosul, miticul din natură. În Doina, unde se inspiră mai direct din mitologia populară, apar cîteva scene de vrăjitorie neagră. Baba Cloanța duce În spate pe Satan și codrii clocotesc de un lung hohot. Satan urlă furios, și la urletul lui: „Mii de duhuri ies la lună Printre papură zburînd...”. Strigătul de ziuă al cocoșului pune capăt acestei goane Înfricoșătoare. Macabrul, demoniacul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uitau!...” Alecsandri amintește, aici, de un străin, un ursit, În alte poeme e vorba de mitul sburătorului și de dorul nemărginit... SÎnt miturile, conceptele, imaginile cu care el operează voind să prindă Într-o definiție acceptabilă o stare incomunicabilă. Baba Cloanța recomandă Zamfirei să fugă de străinul mîndru cu glasul dulce, dar fata nu ține seama de avertisment și iese În calea străinului (Crainou). Străinul e Sburătorul, cel care fură mințile fetelor și dispare. Sentimentul de lîncezeală și așteptare, de suferință
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii, căpcăunii, vrăjitoarele (Baba Cloanța) etc. Un prinț stă pe malul unui lac, fascinat de apariția unei zâne care iese din apă cu părul plin de flori. Spațiul de basm pe care-l construiește Kimon Loghi este un mic eden floral. În dreapta se găsesc o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]