72 matches
-
sinistru (2); soarta (2); spaimă (2); cu spume (2); subiectiv (2); timp (2); de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța; babă; babuin; bas; bărbat; bătrîn; bătrînă; bătrîni; bestia; bestial; bestie; bolnav; brad; bubă; bun; calvar; cap; caracteristică; caraghios; caricaturi; căpcăun; ce ești; chin; chipeș; ciment; cioplit; cîmp; coleg; complex; copilul; coș; coșuri; criticat; curiozitate; cuvînt; defecte; deficiență; deformat; degustare; depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îl consola cu privire la lucrurile rele întîmplate la școală, îl ajuta la teme, îl învelea noaptea, înainte de culcare, își plîngea pe umărul lui bărbatul dispărut, îi povestea ce i se întîmplase ziua respectivă. Dar de cele mai multe ori o făcea pe Baba Cloanța, luîndu-se de el pentru orice prostie, reproșîndu-i că se comportă ca un copil cînd ar trebui s-o sprijine, punîndu-l să facă tot felul de chestii prin casă. Sau, ca acum, luînd partea lui Marcu, deși ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii, căpcăunii, vrăjitoarele (Baba Cloanța) etc. Un prinț stă pe malul unui lac, fascinat de apariția unei zâne care iese din apă cu părul plin de flori. Spațiul de basm pe care-l construiește Kimon Loghi este un mic eden floral. În dreapta se găsesc o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
A mea este blajină. Numi zice nimic când mai Întârzii pe la cârciumă, când merg la pescuit sau la vânătoare! Da’, sincer să fiu, nici eu n-am Înșelat-o vreodată, că nu am avut cu cine; toate sunt niște babe cloanțe iar nevastă-mea este cea mai frumoasă, este profesoară de engleză, În sat. - A mea este Învățată deja, zise Mărin : la vreo săptămână, două, Îi spun că sunt chemat la județ și lipsesc vreo două zile de acasă. Bă, da
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
diferite epoci pentru a scoate în evidență, prin contrast, frumosul. În Iliada, personajul Tersit, la care lașitatea se asociază cu defectele omenești, reliefează desăvârșirea fizică și calitățile umane ale eroilor epopeii. De asemenea, în basmele populare, apar personaje ca Baba Cloanța, Muma Pădurii, zmeii, Spânul etc., care, polarizând defecte fizice și morale, evidențiază frumusețea personajelor opuse. Contrastul cu frumosul se realizează și datorită faptului că urâtul este adesea caracteristic și expresiv. Viziunile apocaliptice și personajele torturate din Infernul dantesc sunt adesea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
o fi luat Scaraoțchi de prin locul ăla blestemat... Merg atenți și cu puțin spor. Îi dor picioarele și ar fi vrut acasă. Pietrele sînt alunecoase. Ajung la strungă. O punte, cu două balustrade putrede, era mai știrbă decît baba cloanța. Pe sub punte curge iadul. Puhoiul face urît al naibii cînd i se opune un bolovan sau un trunchi încîlcit în crengile sale. Amîndoi mor de frică. Guță își ia inima-n dinți. Tremură, dîrdîie, lunecă și... trece. Hai, treci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ileana Cosânzeana sau Scufița Roșie? Nici vorbă! Viziunea reprezentanților noștri despre lume e de o cristalină simplitate: tot ce e dincolo de augusta lor siluetă pendulează între catastrofal și ridicol. Opoziția (respectiv puterea) nu înseamnă decât colecții de zmei diformi, Babe Cloanțe, spâni, balauri, sau caricaturi. Paradisul în seamnă „noi și-ai noștri“. N-am întâlnit, în nici una din taberele politice, politicieni care, din când în când, să facă, inteligent, haz de ei înșiși! Aș semnala o singură excepție: Toader Paleologu, care
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îndărăt spre mamă sau alt membru al familiei. Se distanțează de celălalt... Celălalt „om al străzii” - se va metamorfoza în mintea copilului într-un mister, în „necunoscut”. Acesta va lua măști de acum consacrate: „bau-bau”, „doctorul”, „omul cu sacul”, „baba cloanța”, „moșul” etc. b. Anxietatea de separație - apare în jurul vârstei de doi ani și se manifestă în special față de mamă, sau față de persoane ce o substituie. c. Anxietatea morală - apare ca teama de pedeapsă și ca o trăire deosebită a sentimentului
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de șerpi te-oi descânta"; urmărind trecerea oscilatorie între Dumnezeu și Satana: De-a veni el după mine/ Să-l iubesc eu, numai eu,/ Dare-ar Dumnezeu/ Să-i se-ntoarcă tot în bine/ Cum se-ntoarce fusul meu!// ...Baba Cloanța se pornește/ Fără grijă de păcat,/ Cu Satan încălecat/ Ce din dinți grozav scrâșnește/ Și tot blastămă turbat". Încheierea este într-o feerie de pastel la poemul Baba Cloanța: "Iară-n urmă liniștită/ Dulce unda-și alină,/ Și în taină
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se-ntoarcă tot în bine/ Cum se-ntoarce fusul meu!// ...Baba Cloanța se pornește/ Fără grijă de păcat,/ Cu Satan încălecat/ Ce din dinți grozav scrâșnește/ Și tot blastămă turbat". Încheierea este într-o feerie de pastel la poemul Baba Cloanța: "Iară-n urmă liniștită/ Dulce unda-și alină,/ Și în taină legăna/ Fața lumii înnălbită/ Ce cu ziua se-ngâna...". Astfel apare determinismul ce anunță inițiatului sfârșitul: Când pe malu-i trece noaptea/ Călătorul șuierând,/ Printre papuri când și când/ El
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suflet și o mamă de aceeași vârstă. Cu toate că nu primea bacșiș, o înțelegea mai departe pensia ei venea regulat ca și avionul de București. Uneori, simțindu-se prea alergat de șeful lui, poștașul o drăcuia pe bătrână în gând: Baba cloanța asta când o să plece pe lumea cealaltă! Să vină aici un om cumsecade care să-mi dea și mie bacșișul ce mi se cuvine. Poștașul gândea așa fiindcă era supărat pe șef și decât să-l înjure pe el, prefera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
interpunerea ("războinicului") prin dislocare, în corpul propriu-zis al expresiei. "Călcâiul războinicului" este o metaforă deosebit de activă, care a eliminat din limbajul politic, pentru o anumită perioadă și într-un anumit context, antroponimul/ identitatea. Și alte exemple sunt ilustrative: "Între Baba Cloanța și Ileana Cosânzeana, pedeliștii au ales Lupu'...". B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"; Lupul singuratic". În exemplele date remarcăm frecvența, tendința de conservare a metaforelor tocite, specifice anumitor sfere de referință (portrete de politicieni, opțiuni). În pofida caracteristicii "tocit
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ales Lupu'...". B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"; Lupul singuratic". În exemplele date remarcăm frecvența, tendința de conservare a metaforelor tocite, specifice anumitor sfere de referință (portrete de politicieni, opțiuni). În pofida caracteristicii "tocit", metafore jurnalistice ca "lupul", "Baba Cloanța", "Ileana Cosânzeana", "Cenușăreasa" își conservă valoarea expresivă, grație recontextualizărilor, unele, deliberat ambigue ("Lupul singuratic"), altele ironice (B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"), aluzive etc. Se impune aici o diferențiere: dacă metafore ca "lupul", "mielul", "Zeus" etc. sunt active
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s-a făcut miel"), aluzive etc. Se impune aici o diferențiere: dacă metafore ca "lupul", "mielul", "Zeus" etc. sunt active pentru o perioadă limitată în timp (timpul/ moda politică!), "timpul" de circulație a metaforelor de sursă folclorică (Ileana Cosânzeana, Baba Cloanța, Cenușăreasa) rămâne permanent deschis recontextualizărilor, în presa scrisă. Este o observație concludentă pentru capacitatea limbajului publicistic de a "selecta"/ de a "clasa" tipurile de metafore: pe de o parte, metaforele adaptate circumstanțelor, variabile, pe de altă parte, metaforele deschise, constante
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai întâi o mutație ontologică. În absența cufundării în mit, fecioarele nu pot crea o lume bine legată și palma de pânză nețesută va fi completată odată cu recunoașterea statutului superior. Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
odată cu recunoașterea statutului superior. Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu încercările vitejești este vizibilă; aici torsul reprezintă o legitimare socială, care demonstrează comunității că fecioara are calități gospodărești ce respectă tiparul sacru, creator de lume. Ocupația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Jacob Riis susținea că, În cartierul evreiesc din New York, printre evreii proveniți din Europa Est-Centrală s-ar afla, „laolaltă, cele mai urâte și cele mai frumoase femei din lume”. „Contrastul este izbitor - conchide Riis -, femeile [evreice] bătrâne fiind ca Baba- Cloanța, cele tinere - niște frumuseți nepământene” <endnote id="(897, p. 59)"/>. La Începutul secolului XX, Henri Stahl Încearcă să Înlocuiască un stereotip (toate evreicele sunt frumoase) cu un altul, de fapt un antistereotip (toate evreicele sunt urâte). H. Stahl Îi receptează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. Suntem în epoca lui Prosper Merimée, a interesului pentru romanțele spaniole și baladele sârbești. Găsești în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce în volumul „Povești ardelenești din popor adunate”, partea 1 ( editat în cinci părți), 1888, ce a cunoscut o deosebită popularitate. Vasile Alecsandri îi scria, de la Paris, că le-a citit „cu multă placere”, îndemnându-l
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
mai grele ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “" În 1843 apare, în "Albina Românească", "Tatarul", prima poezie care va face parte din ciclul "Doine și lăcrămioare". Tot acum scrie poeziile "Baba Cloanța", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista "Bucovina" poeziile populare "Toma Alimoș", "Blestemul
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
un personaj din mitologia românească. Ea poate fi găsită destul de des în poveștile populare românești. În tradiția populară românească este o vrăjitoare considerată o femeie urâtă, ce sperie oamenii, sihastra, locuind în adâncul pădurii. Sinonim cuvântului poate fi considerat Babă Cloanța. Se pare că este prezentă în folclorul popoarelor slave sub numele de Babă Iaga.Se spune că se sperie de foc și nu trece de malul apei. Ea este adeseori prezentată că dușmana a eroilor pozitivi, ca și Zmeul sau
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]