346 matches
-
de frică sau din convingere, important e că au rămas pe poziții. Bieții legionari, zice Părințelul cu totul absent, au luat-o pe spinare de la toată lumea, au fost curva tuturor, zice gîndindu-se la Siguranță și la Securitate. Sînge tînăr și clocotitor, spune închipuindu-și o scenă dintr-o piesă de teatru celebră. Oricît ai vrea, nu-i poți băga pe toți în aceeași oală. Ne crezi fraieri, l-au luat și mai tare în șuturi, știm totul și, dacă va fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sosească din clipă-n clipă, ca în fiecare duminică. Iată un posibil viitor, înțelegi? Un viitor simplu și satisfăcător. Un meci de softball epuizant, entuziasmant, în care să-mi istovesc vigoarea trupului - asta de dimineață - urmat, după-amiaza, de viața spumoasă, clocotitoare, de familie, iar seara trei ceasuri întregi dedicate celor mai bune emisiuni de divertisment de la radio: da, așa cum mă topeam eu, împreună cu tatăl meu, după Jack Bennet și incursiunile lui, după discuțiile lui Fred Allen cu doamna Nussbaum, și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
atâta silnicie, Încât văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încât trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se legăna el acum pe umerii purtătorilor săi, un prunc picotind În brațele mamei, cu ochii Închiși de toropeală, simțind căldura soarelui pe piele, pe mădularele ostenite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ochii albaștri fulgere de oțel, el, Alexe, cu bustul ieșit deasupra biroului masiv, dirijând un întreg arsenal de calomnii și injurii, un adevărat cataclism, un puhoi înverșunat care lua la vale tot ce întâlnea, piatră sau frunză, o lavă grea, clocotitoare, de neînfrânt, curgând către undeva, nereținută, secerând în drumul ei totul. Biata fata se simțea și ea mânjită, înăbușită, amestecată energic în iureș și curgând la vale, de-a valma, odată cu toți ceilalți, fără putință de scăpare. Înmărmurită, cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de frică sau din convingere, important e că au rămas pe poziții. Bieții legionari, zice Părințelul cu totul absent, au luat-o pe spinare de la toată lumea, au fost curva tuturor, zice gîndindu-se la Siguranță și la Securitate. Sînge tînăr și clocotitor, spune închipuindu-și o scenă dintr-o piesă de teatru celebră. Oricît ai vrea, nu-i poți băga pe toți în aceeași oală. Ne crezi fraieri, l-au luat și mai tare în șuturi, știm totul și, dacă va fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu trebuie să fie, însă, de mirare pentru nimeni, căci, în ființa sinucigașilor, întotdeauna se învârt gânduri și sentimente dintre cele mai tari și mai neobișnuite unei inimi ușoare. Continuu, și tot mai haotic, în Adriana erau arderi și purificări clocotitoare, ce lucrau în ea cu vuietul turbat și imposibil de potolit al unei bătălii pe viață și pe moarte dintre ceea ce simțea că trebuie să facă ea - să moară și s-o sfârșească definitv cu sursa tuturor nemulțumirilor și a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
De multă vreme, întâlnirea cu un om normal mi se pare un miracol. Mișcându-ne între "personalități accentuate", rechini de presă, bestii eșuate pe la televiziuni ignorăm că viața poate fi și altceva decât eternele noastre ridicări de tonuri și sudalmele clocotitoare. Bătuți în cap, prizonieri ai câte unei mărunte obsesii politico-resentimentare, am uitat complet că există viață și dincolo de revărsările de venin din talk-show-uri, că universul nu se reduce la diversiunile grosolane clocite în laboratoarele foștilor securiști sau ale ne-securiștilor
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
dorinței tale". Brummell nu era un libertin, el a știut să se sustragă pasiunii amoroase iar "victoriile sale au avut întotdeauna insolența nepăsării". Și dacă se lăsa uneori răsfățat de emoție, atunci o căuta "pe fundul paharelor, mai intensă, tulburătoare, clocotitoare". Fascinația pe care o provoca se datora mai puțin trăsăturilor fizice și mai mult expresiei pe care o afișa. "S-a eschivat prin tact, a bravat prin aplomb, dar mai ales s-a apărat cu ajutorul spiritului - scut și suliță deopotrivă
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
de ritmul interior al muzicii intens pulsative. Acea muzică redă inconștient dimensiunea agitației lumii născute din tragedie. „Pătrunderea jazz-ului la sate" poate constitui un episod neexplorat din epopeea modernizării impetuoase a lumii după drama colosală a pierderii identității. Vitalitatea clocotitoare a oamenilor e dublată de „obscenitatea ritmică tulburătoare a saxofoanelor", descriere în care palpită aceeași viziune îndrăzneață și în limbaj și în conținut care-l făcuse pe autor să exclame: „Sexul și moartea; ușa din față și ușa din spate
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
fac amor, așadar, ascunși după schelele ce se întind ca o boală pe casă. Pare că șantierul a mîncat casa. Casa însăși devine o iluzie, un hocus-pocus, o greșeală. Ca și numărul 6, pus pe gard. Toată realitatea acută, dramatică, clocotitoare, toată vînzoleala de vorbe și fapte pare suspendată, fellinian, în cîteva momente de iluzie. Ceva ireal amestecă tensiunea diurnă și nocturnă cu iluzia. Sînt cîteva accente pe care Dabija le introduce, foarte fin, în spectacol. Povestea cu lumina și cu
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
puț de petrol, iată, șoptesc flăcările, ai primit ce ți-ai dorit, ești liberă, el e teafăr și nevătămat, nu te va mai deranja, poarta e deschisă, bariera e ridicată, de ce nu treci? Amestec cu degetele goale într-o fiertură clocotitoare de sentimente contradictorii, n-am nici măcar o mănușă ca să-mi protejeze pielea, stau cu mîinile goale deasupra oalei aburinde, ca o vrăjitoare din povești care pregătește o fiertură otrăvitoare, dar cui îi e destinată fiertura, ție și micuțului tău fiu
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
Gabriela Gheorghișor Dacă în cazul lui O. Nimigean, de pildă, versurile sale și remarcabilul Rădăcina de bucsau sunt două forme de relief distincte, cu alcătuiri geologice diferite, la Marta Petreu, și poezia, și recentul roman reprezintă erupția aceluiași vulcan clocotitor și exploziv. Din lavă fierbinte și vălătuci de cenușă se încheagă și Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, o narațiune confesivă, la persoana întâi, străbătută de suflul poetic sanguinar, arzător și aspru, de stihie întunecată, al autoarei Cărții mâniei. Citit în paralelă
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
umană. Firește, cunoaștem fiecare dintre noi, pe sărite, multe monografii, multe biografii, unele admirabil romanțate, ca să folosesc termenul inventat de Maurois 4, ale unora dintre figurile celebre ale simbolismului, insă înmănuncherea tuturor acestor poeți da curentului o dimensiune eroica, halucinanta, clocotitoare de viață. Ce fantastică diversitate de caractere și destine angajate pe același front! - diplomați, șefi de școală, vagabonzi, academicieni, ființe îndrăznețe și bătăioase, ratați sociali, candizi până la sfinție, individualități tandre, melancolice ori colerice, încrezători ori dezabuzați, născuți sub stea norocoasă
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
spumegă-n butoaie», plus versul următor, este, cred, cu totul altceva decât presupusa notă bahică pe care o combate când zice: «Nu vin spumos...». Nu vi se pare? Eu am vrut să dau acolo impresia de robie a unei puteri clocotitoare. Dacă n-aș fi izbutit, aș schimba și i-aș fi recunoscător doctorului." [Mircea Cenușă - Nichifor Crainic - portret în oglindă în Manuscriptum, 26, nr. 1-4 (98-101), 1995, p. 96, sus]. 8. Este demn să intre. Textul integral al expresiei este
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
s-o influențeze. La sosirea în Anglia, Doris Lessing era deja autoarea cărții invocate, The Grass Is Singing (Iarba cântă), precum și a unei serii de povestiri cu temă africană. Nici formula narativă, nici exotismul inerent nu amintesc cu nimic de clocotitorul urbanism din cărțile lui Braine, Sillitoe ori Storey. Experiența ei scriitoricească se recunoștea, mai degrabă, în complexele de vinovăție ale unei întregi literaturi a Sudului american - dar, deocamdată, fără tenta experimentalistă a lui William Faulkner sau Erskine Caldwell și fără
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
proiectul teoretic. Mai întîi, constructorul și arhitectul edificiilor cromatice, atît de bine cunoscut pînă acum, își regîndește relația cu materia sa primă și anume cu substanța coloristică. El iese din regimul culorilor grele, care invocau precumpănitor energii telurice și revărsări clocotitoare, pentru a se așeza într-o zonă mai apropiată de regimul solar și de contemplația diurnă. întrepătrunderea tonurilor și lupta lor surdă pentru a-și dobîndi supremația sînt înlocuite acum cu gestul analitic, cu eliberarea geometriei intrinseci a culorii și
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
Lebăda cu două intrări, Fetița cu o mie de riduri este un monolog interior al unei femei cu o vîrstă mentală și afectivă mult inferioară celei biologice. În vreme ce sufletul a rămas la temperatura copilăriei și a tinereții (jocurile copilăriei, erotismul clocotitor al anilor tineri, tentația irezistibilă de a retrăi marile ?descoperiri? din primii ani de viață, speranța că iubirea și chiar erotismul sînt încă posibile), trupul poartă descurajantele și tot mai deprimantele semne ale vîrstei. De voie, de nevoie, solitudinea dobîndește
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
și abia pe urmă povestite". Se poate identifica, sub faldurile acestui limbaj destul de prețios, una dintre componentele lirismului ,optzecist", și anume aceea care, în răspăr cu textualismul aseptic, aduce în poem pulsația vieții. În plină convenție literară irumpe o texistență clocotitoare sau amară. Revenind de la modelul ,optzecist" la cel pe care și-l construiește Răzvan Țupa, ne vom delecta în continuare cu cele mai proaspete definiții ale termenului, plasate imprudent în deschiderea volumului Corpuri românești. De această dată, pentru a fi
Cuvinte în aer by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10823_a_12148]
-
tresărit nici când primul strop de sânge Colora carpeta iraniană adusă de un marinar Din țări imposibil de ajuns Și pe care mama aranjase cu grijă destinul în obiecte mici Așa cum ar fi vrut ea să curgă netulburat în marea clocotitoare de vise Până azi cicatricea din degetul arătător E mărturie că totul s-a întâmplat de-adevărat într-o noapte cu stele și cruci Când animale neinventate forfoteau în grădina din spate Și țintuindu-mă cu ochii lor fosforescenți Mă
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
mai aduni speranțe azvârlite-n jur. Stai și mai speri încă să găsești cândva câteva nuanțe și-n bezna-adâncă. Ochii osteniți se-mpânzesc de ceață, nu mai vezi în jur codrii și izvoare, care în trecut fremătau de-o viață clocotitoare. Și aștepți. Nu ști ce aștepți de-o vreme în timp ce în zări un trist corn răsună, dar în minte n-ai lacrimi și blesteme, ci voie bună. Anatol Covali Referință Bibliografică: Așteptând / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AŞTEPTÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384711_a_386040]
-
strâns cu ușa între critica literară (formația profesională) și condiția de poet - pe care nici chiar o excelentă calitate de ventriloc a timbrului nu o poate ascunde. O pildă: Cresc în gură o viperă/ ce se descătușează sălbatic/ sub presiunea clocotitoare a limbajului." (Poem, pag. 46). Nu pot să izolez "vocea autentică", ci doar pe cea (de fapt, cele) care sună pertinent, în instanțele de poezie "curată": "Vino-ți în fire, și varsă fierea/ neputinței tale în sângele meu ș...ț
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
de foc și pucioasă precum doi uriași dragoni ce se băteau în capete încă de la facerea lumii. Muntele nu se zărea din cauza întunericului și ceții ce acoperea totul, asemeni unei perdele impenetrabile pentru privitori. Se auzeau însă în depărtare bubuiturile clocotitoare ale inimii sale uriașe hrănite de energiile fluviilor focului veșnic ce-i curgeau în vene. Era un ocean de energii agni, înlănțuite în adâncuri și furia lor se traducea în bubuituri surde, asemeni mugetului înăbușit al unei cirezi uriașe de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
sale incandescente nu trăiau alte animale în afară de uriașe salamandre. Din pielea acestora trecută ptin foc se obținea o piele deosebit de fină și de o albeață imaculată, care era foarte prețioasă și căutata. Pe colții înzăpeziți ai stâncilor, departe de furia clocotitoare a celor două culmi ce se băteau în capete, trăiau animale misterioase, fantastice cum nu mai existau în nici un alt loc de pe pământ . Își aveau sălașurile prin văgăuni și peșteri tainice, lei albi și de alte culori, cu două cozi
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
ei îl priveau sfidători, aruncându-i fulgere verzi, care-i străpungeau privirile negre penetrându-i inima ca un foc mistuitor nemaitrăit până atunci. Focul acelor priviri îl simțea transformându-se in șuvoi de pasiune, revărsându-se cu forța unui torent clocotitor, cotropindu-i toată ființa. Era ceva ca o vrajă fulgerătoare, asemeni zborului Săgeții de Argint căruia nimic nu i se putea împotrivi. Spiritul muntelui prinse glas dulce de femeie și îi alintă simțurile cu voce melodioasă, mustrându-l: - Cine ești
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
marginea clepsidrei, nisipul strivindu-l sub gene Stai pe cealaltă margine zâmbind,cu pleoape plecate alene. M-am divizat pe Mine însumi, în trei părți legate cu șfori Le manevrez pe scena vieții ,păpuși ale cuvintelor. Buzele zâmbesc înfiorând mărturisiri clocotitoare Ce sunt înăbușite în fântânile sufletelor muritoare. Iubirea se joacă de-a v-ați-ascunselea în inimi umane Dansând dintr-una-n altă țesând iluzii ...milioane. Nu există congruenta între dragostea romantică și fericire Nefericirea se leaga intrinsec de cuvintele pasiune și iubire... Proiectăm
P0VESTE ETERNA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384001_a_385330]