129 matches
-
Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lupii verii nesătui Mișună că sunt destui Vârful crestelor abrupte După pradă să se-nfrupte Într-o țară-a nimănui Versurile dintr-o strofă Urcă scările în top Încât fiecare clop Îl umplea o catastrofă Amintind de-un alt potop Cu ciocanul și cu dalta Parcă-alergi dup-o statuie Care e și parcă nu e În muzeul de la Malta Bine potrivită-n cuie Într-un bloc amorf de piatră L-am
SCULPTORUL ORB de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359261_a_360590]
-
Unchiu Niculaie parcă plutea. N-avea boată de corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post. Nu era un sfat, nu era o părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu pot defini. Doar ochii
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
cu palma lângă pălărie. - Păi di ce n-ai zis așaaa, sărutu-ți mâna ta de cioban! Șezi aicea c-acuma ne-nțălegem noi ca oamenii! Îți recomandăm Miorița. Despre luptă între complot și resemnare Cu un gest teatral, mi-am dat clopul jos și l-am trântit lângă pălăria de gabor. M-am așezat turcește, mi-am aprins o țigară. - Dragul meu, m-a abordat mieros, oare ești însurat? - Nuuu! Caut o fată bună, de famelie, dacă mă-nțelegi. - Vaaai, mâncaț-aș p
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
prins mai mare dragu de tine!... Păi di ce mă jignești? Io-s om de cuvânt, fata mea îi Zâna, toți țâganii o cere s-o cumpere! Prinde iară ștearpa, da să fie aia! și hai! M-am aplecat după clop, mi l-am îndesat în cap, cu mișcări furibunde. - Fii atent! l-am luat dintr-o dată, aduci fata s-o văd, merg cu ea un pic la plimbare, să stăm la povești, nu pun mâna pe ea. Desară, dacă-mi
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
cu mult entuziasm de public și presă, atât datorită virtuozității remarcabile a celor doi, cât și modului nonconformist de a se prezenta. Pentru momentele de bis, Pavel Šporcl a schimbat bandana care i-a consacrat imaginea de artist neconvențional cu clopul maramureșean sau cu o pălărie tradițională a minorității cehe din țara noastră, fiind urmat în această idee și de Alexandru Tomescu. Recitalurile s-au bucurat de o atmosferă relaxată, în care muzica de valoare a fost savurată în interpretarea colorată
Bianca Dinescu: De Crăciun la TVR 1 () [Corola-blog/BlogPost/339268_a_340597]
-
ani de activitate a acestei renumite și prestigioase publicații, multfolositoare, ziditoare de suflet și conștiința autentică și, bineînțeles, tot atâția ani de când a fost concepută și plăsmuita această revista de către Părinții: Gavriil Popa, Teodor Cios, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall, Cornel Clop, Teodor Savu și Dorel Octavian Rusu, constat și observ cu multă bucurie și mulțumire sufletească că rolul și rostul Revistei „Bunăvestire” este și acum, acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetica, profund spirituală și autentic
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, între care la loc de frunte, sunt Părinții: Ioan Natu Balint, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall și Cornel Clop și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp, rugându-mă că Bunul Dumnezeu să le facă parte, în continuare, de mult succes, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, iar
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
siguranță, însă, în weekendul 15-27 iulie când, ca în fiecare an, va avea loc Târgul meșterilor populari. Este o plăcere să vezi farfuriile și oalele împestrițate, viorile cu goarnă, pledurile și cămășile tradiționale, frumoasele icoane sau sculpturile în lemn, măsuțele, clopurile și mărgelele. Păstrarea tradițiilor este esențială pentru spiritul poporului român așa încât orice târg de acest fel este binevenit și faptul că se organizează în fiecare an ne bucură. În plus, în cele trei zile de târg, ansambluri folclorice reprezentând diferite
Se adună meşterii populari [Corola-blog/BlogPost/100034_a_101326]
-
facă zdrențe. Vestiții câini ciobănești, vin către noi în salturi, ne înconjoară și se pregătesc să ne mănânce spre bucuria unui criminal ce stă sprijinit într-o ghioagă și râde de-i sare muntele de blănuri de pe el ca și clopul de pe cap, ca să nu mai vorbim de alți doi troglodiți cu cizme de cauciuc și salopete de pușcăriași la fel de bine dispuși, curioși foc în cât timp vor termina cânii treaba pentru care fuseseră instruiți. În zadar răcnim că avem copiii
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
CU CIOCÂRLII, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014. Poem cu ciocârlii Cu mine soarele vorbește românește. Îmi petrec viața printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora, îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
curtea casei rămâne tot verde, acoperișul casei bătrânești tot roșu, din cuibul de pe horn ... Citește mai mult Poem cu ciocârliiCu mine soarele vorbește românește.Îmi petrec viața printre răsărituri,când soarele ajunge în dreptul casei meleîși pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora,îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciuneaapoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți,isi sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă.Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorulși toată ziua muncește fără
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
pereche vârstnică, datorită căreia înțelese că portul tradițional e în două culori făcut, în alb și negru. -După cum ai văzut, peste alba cămașă lungă-n poale, femeile au două șoarțe negre, basma la fel, iar bărbații poartă cămăși albe, clopul, ilicul fiind negre, precizase Miluța. În astă vreme, Bunu părea să mângâie cu luciul ochilor căprii o dublă himeră, un om și o soție de cândva, făloși, frumos înveșmântați. Apoi, oftând prelung, îi povesti băiatului de cei care-i trecuseră
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
zile au participat la frumoase activități culturale , aducând un pios oamgiu poetului nepereche Mihai Eminescu, de ziua lui. Oaspeții au vizitat “Casa cu lei “ unde s-au întâlnit cu costumul tradițional, cu o amplă sesiune de fotografii, rămânând impresionați de clopul cu pană, inclusiv de costumele populare cusute cu mâna de femeile de pe Valea Someșului., A fost vizitată expoziția de filatelie “Eminescu “, realizată de Mircea Calu expusă la Centru de Documentare al Palatului Culturii.Dar, în fiecare după amiază în sălile
ZIUA CULTURII NAȚIONALE-BISTRIȚA A FOST TREI ZILE CAPITALA POEZIEI INTERNAȚIONALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374303_a_375632]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Locul tău pe pământ are un petic simetric de cer. (Anonim) * Port clop pe cap din peticul de cer, cu tot cu stelele din el. Și nu-mi dau clopul jos nicicând, chiar de îmi zice lumea că-s bolând. Nu-mi pasă mie, chiar defel, ce cred ceilalți de pălărie, de clopul meu desprins
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Locul tău pe pământ are un petic simetric de cer. (Anonim) * Port clop pe cap din peticul de cer, cu tot cu stelele din el. Și nu-mi dau clopul jos nicicând, chiar de îmi zice lumea că-s bolând. Nu-mi pasă mie, chiar defel, ce cred ceilalți de pălărie, de clopul meu desprins din cer. * Iar în picioare port de mult saboți din mugurii de lut, lipiți de
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
Anonim) * Port clop pe cap din peticul de cer, cu tot cu stelele din el. Și nu-mi dau clopul jos nicicând, chiar de îmi zice lumea că-s bolând. Nu-mi pasă mie, chiar defel, ce cred ceilalți de pălărie, de clopul meu desprins din cer. * Iar în picioare port de mult saboți din mugurii de lut, lipiți de talpa mea de prunc când mama mă ținea de mână și-n scutecel de val de vânt mă îndemna să las în humă
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
pereche vârstnică, datorită căreia înțelese că portul tradițional e în două culori făcut, în alb și negru. -După cum ai văzut, peste alba cămașă lungă-n poale, femeile au două șoarțe negre, basma la fel, iar bărbații poartă cămăși albe, clopul, ilicul fiind negre, precizase Miluța. În astă vreme, Bunu părea să mângâie cu luciul ochilor căprii o dublă himeră, un om și o soție de cândva, făloși, frumos înveșmântați. Apoi, oftând prelung, îi povesti băiatului de cei care-i trecuseră
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
lame din oțel, foarte bine ascuțite, vreo trei scoabe lungi, pentru găurirea vergelelor, în lungime, și niște dăltițe și un cuțit. Mă privi pe sub sprâncenele albe și dese, ce arcuiau peste doi ochi albaștrii și umezi. Își ridică de pe frunte clopul, după care îmi zise: No, fecioare, nu vrei să guști vinul meu? și îmi împinse o cană din lut plină cu o substanță lichidă de culoarea trandafirului bătut. Prinsei cana de toartă și o ridicai la nivelul pieptului, așteptând liniștit
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
supra - „portul oamenilor locului...”: în secțiunea Albumul generațiilor, la pagina 298, a acestei monografii, Distinsul Receptor găsește fotografia „în alb-negru“, nu „color“, Echipa de dansuri [din] Brădeștii Bătrâni, din 1948, unde se vede clar că în portul brădiștenilor nu există „clop maramureșan“, ci căciulă dacică, ori pălărie - la lucru, vara, țăranii purtau pălării de paie; mai mult ca sigur, la ediția a doua, autorul frumoasei coperți, Mihai Băileșteanu, va folosi chiar o fotografie-color cu vestiți Călușari din Brădeștii Bătrâni, în portul
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
nu... precupețesc. Așezați reglementar, cu șorțuri curate, licență și prețuri la vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau de rumenele fete de la munte, ce-adună zmeura de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în gara din
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
altele.” Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să mă înjosească, dar, și înfrângeri care mă pot împlini.“ ... Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind ,înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte , în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să vadă mai bine
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
se crede, dovadă cât de mulți se însoară (Sigmund Freud). • Politicieni buni au memoria scurtă, dar practică. Cine nu are prejudecăți, să-și cumpere. Ce e gratis nu poate fi bun, ce e bun nu poate fi gratis. După ploaie, clop de paie (rurală). • Nu-ți pierde timpul cu cineva care nu e dispus să și-l petreacă cu tine (Gabriel Garcia Marquez). • Nu toți bogații sunt escroci și nu toți escrocii sunt bogați. • - Ce părere ai de Toulouse - Lautrec? - Bate
APLAUZE & GRATIS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374665_a_375994]
-
23 August, armata clasei muncitoare, Grivița ’33, cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în vacanță la bunici, București, 1965; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Mircea Micu), Timișoara
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
întâi din Biblie și-apoi din cărțile lui Prodan, despre iobăgia în Transilvania și despre Supplex Libellus... La nunți, noaptea, înainte de 12, când sunt serviți tăițeii, ceterașii cântă imnul lui Iancu, și bărbații, oricât de beți ar fi, își scot clopul sau basca de pe cap. În fața casei avem o cruce mare, de piatră, aproape că ajunge la acoperiș. A fost ridicată de bunicul meu și frații săi și mama sa „întru amintirea iubitului soț și tată Ioan Ghiura, mort pe câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]