129 matches
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BUCURIA UNUI CLOP Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului După ce-mi dorii atâta Bucuria unui clop, Coada lui de târnăcop Că ne-a răsturnat carâta! Și ne umplú de ocară La un colț de iarmaroc Cu limbajul lui baroc, Tutungiul de pe scară El sudalmă, eu - o palmă Un țignal pentru vardist (Cel mai ponosit și trist
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_unui_clop.html [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
mă'!) Un plaivaz, o terfeloagă Și ne trase o amendă Ca să intre în agendă Ziua asta de oloagă Pălăria lui, pe ceafă Nasul meu - un castravete Ca să vezi și tu băiete Cum e slujba fără leafă! Referință Bibliografică: Bucuria unui clop / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_unui_clop.html [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
supra - „portul oamenilor locului...”: în secțiunea Albumul generațiilor, la pagina 298, a acestei monografii, Distinsul Receptor găsește fotografia „în alb-negru“, nu „color“, Echipa de dansuri [din] Brădeștii Bătrâni, din 1948, unde se vede clar că în portul brădiștenilor nu există „clop maramureșan“, ci căciulă dacică, ori pălărie - la lucru, vara, țăranii purtau pălării de paie; mai mult ca sigur, la ediția a doua, autorul frumoasei coperți, Mihai Băileșteanu, va folosi chiar o fotografie-color cu vestiți Călușari din Brădeștii Bătrâni, în portul
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
zile au participat la frumoase activități culturale , aducând un pios oamgiu poetului nepereche Mihai Eminescu, de ziua lui. Oaspeții au vizitat “Casa cu lei “ unde s-au întâlnit cu costumul tradițional, cu o amplă sesiune de fotografii, rămânând impresionați de clopul cu pană, inclusiv de costumele populare cusute cu mâna de femeile de pe Valea Someșului., A fost vizitată expoziția de filatelie “Eminescu “, realizată de Mircea Calu expusă la Centru de Documentare al Palatului Culturii.Dar, în fiecare după amiază în sălile
ZIUA CULTURII NAȚIONALE-BISTRIȚA A FOST TREI ZILE CAPITALA POEZIEI INTERNAȚIONALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1484673102.html [Corola-blog/BlogPost/374303_a_375632]
-
toată grămada 14. poveste de toamnă - soarele prefăcut în frunza unui plop 15 Noapte de Crăciun - zborul fulgilor de nea singurul colind 16 fulgi de zăpadă prin fereastra deschisă- primii colindători 17 ploaie măruntă - o gutuie luminând cuibul părăsit 18. clopul de fecior încă-n cuiul din grindă - tata nicăieri 19. prin ceața deasă jucându-se de-a ascunsa râsul copiilor 20. toți dovlecii au gura la urechi- noapte de Halloween 21 pe cărări albe frunze purtate de vânt - pustiu de
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_2010.html [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
pereche vârstnică, datorită căreia înțelese că portul tradițional e în două culori făcut, în alb și negru. -După cum ai văzut, peste alba cămașă lungă-n poale, femeile au două șoarțe negre, basma la fel, iar bărbații poartă cămăși albe, clopul, ilicul fiind negre, precizase Miluța. În astă vreme, Bunu părea să mângâie cu luciul ochilor căprii o dublă himeră, un om și o soție de cândva, făloși, frumos înveșmântați. Apoi, oftând prelung, îi povesti băiatului de cei care-i trecuseră
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
confecționate in micro sau care pot fi prelucrate sub ochii tăi la comandă, rafie sau un fel de fir de cânepă sau in sau curele împletite cu ajutorul cărora sunt confecționate măști aparținând culturilor amerindiene, africane, asiatice sau chiar europene, un clop din Oaș pe capul unui negru mi s-a părut o înfățișare oarecum originală, fără să-i pot însă asocia și o învârtită și bătută de pe aceleași meleaguri, suprerstatui din gips sau materiale ușoare de culoarea abanosului marcând culturi materiale
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 by http://confluente.ro/Incrancenari_hippy_si_cheiul_pescarilor_din_frisco.html [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
siguranță, însă, în weekendul 15-27 iulie când, ca în fiecare an, va avea loc Târgul meșterilor populari. Este o plăcere să vezi farfuriile și oalele împestrițate, viorile cu goarnă, pledurile și cămășile tradiționale, frumoasele icoane sau sculpturile în lemn, măsuțele, clopurile și mărgelele. Păstrarea tradițiilor este esențială pentru spiritul poporului român așa încât orice târg de acest fel este binevenit și faptul că se organizează în fiecare an ne bucură. În plus, în cele trei zile de târg, ansambluri folclorice reprezentând diferite
Se adună meşterii populari by http://www.zilesinopti.ro/articole/208/se-aduna-mesterii-populari [Corola-blog/BlogPost/100034_a_101326]
-
altele. „Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să mă înjosească, dar și înfrângeri care mă pot împlini!”. ...Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind, înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte, în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să vadă mai bine
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
merea iute ca și vântul/ Amu-l vezi și minten nu-i,/ Tune dracu-n roata lui!// Am plecat la drumu’ mare,/ Îmbrăcați nevoie-mare,/ Cu bocoacele în picioare,/ Cistăliți (curați) și puțăliți (curățați)/ De parcă eram doi sfinți/ Vini unu’ cu clop roșu/ Și zâsă că-aista-i ghiorșu’/ Și apoi... un domn cu sula/ Să ne hudească țâdula/...” Am încercat să reproduc întocmai dialectul bihorean folosit de autorul pamfletului pentru a sublinia mai bine ilaritatea textului conceput pe înțelesul oamenilor din acea zonă
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
D Bucurenci, să fie “în răspăr cu toată lumea”, altundeva decît pe coperta revistei “Cariere” sau pe sticlă televizorului!? Dacă exiști cu adevărat și nu ești doar o creatură catodica, daca susții că “brandul personal” e ceva mai mult decît un clop de hîrtie creponata, te provoc la o dezbatere(despre marxism, branduri, ce vrei tu) față în față, cu sau fără martori. Tu esti brandul și eu antibrandul( după ce te-ai “duelat” simultan cu Pleșu, Liiceanu, Mihaes, după ce te-ai forțat
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
1956 în localitatea Sulighete, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 65203 Wiesbaden, Albert Schweitzerallee 49, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Deva, Str. Dorobanților bl. 19B, sc. 2, ap. 17, județul Hunedoara. 66. Ebner Laura, fiica lui Clop Ștefan și Ioana, născută la 8 august 1975 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 89079 Ulm, Im Wiblinger Hart 89, cu ultimul domiciliu din România în satul Iecea Mare nr. 169, comuna Cărpiniș, județul Timiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
spus, doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, între care la loc de frunte, sunt Părinții: Ioan Natu Balint, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall și Cornel Clop și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp, rugându-mă ca Bunul Dumnezeu să le facă parte, în continuare, de mult succes, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, iar
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1425280572.html [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
fecior de-mpărat / Și te-ai dus la casa lui, / În fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta ta / Nu-s feciori să chiotea` / Și nici fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-ai luat, / Da` din poarta cerului / Pă fata-mpăratului” - "bocet după
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
hectare. Volumul total al lacului de acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. [[Fișier:Locuitor in ie si clop ciobanesc din Racovita, Sibiu.JPG|Localnic în cămașă tradițională și clop ciobănesc|100px|right|thumb]] [[Fișier:Locuitoare in ie si chieptar infundat din Racovita, Sibiu.jpg|left|150px|thumb|Racoviceană în port popular]] Informații privind numărul populației ce trăia pe
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. [[Fișier:Locuitor in ie si clop ciobanesc din Racovita, Sibiu.JPG|Localnic în cămașă tradițională și clop ciobănesc|100px|right|thumb]] [[Fișier:Locuitoare in ie si chieptar infundat din Racovita, Sibiu.jpg|left|150px|thumb|Racoviceană în port popular]] Informații privind numărul populației ce trăia pe aceste meleaguri parvin din conscripțiile care s-au făcut începând din
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii, "cușmă" (căciulă) neagră sau sură, din blană de miel. Reportaje
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Culoarea simbolizează cerul la asfințit, la momentul morții lui Rūmī. Sama este realizată prin rotirea în jurul piciorului stâng. Dervișii poartă o ținută de culoare albă, simbol al morții, o mantie largă de culoare neagră ("hırka") (simbol al mormântului) și un clop înalt de culoare maronie ("kûlah" sau "sikke"), ce simbolizează piatra de mormânt. Ritualul Sama este împărțit în patru părți, fiecare cu semnificația sa: Naat și Taksim - Naat este începutul ceremoniei, unde unul dintre cântăreți realizează o laudă Profetului Muhammad. Această
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
demonstreze suficientă cunoaștere, inteligență și ambiție pentru a fi acceptat în Ordin. Dacă era găsit potrivit, în urma unei verificări ale profilului, educației, reputației și familiei din care făcea parte, aspirantul era invitat să participe. După această etapă preliminară, învățăcelul primea clopul maroniu de la șeic în urma unor acte rituale, semn că a fost admis în Ordin. Participarea în continuare putea fi ca extern (putea pleca și reveni doar pentru ritualuri) sau intern, ceea ce însemna parcurgerea unui drum mult mai profund de inițiere
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
o lume colorată de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN), din care nu lipsesc indieni vindicativi, negri fideli, mormone habotnice, emigranți din patru părți de lume, ticăloși și justițiari în inepuizabilă înfruntare, cu o recuzită care ilustrează abil ambele spații culturale: clopuri, desagi și țuică, dar și whisky, pistoale și saloon-uri. Ceea ce mai lipsește, e doar verva unui regizor, vocația lui sinceră pentru divertisment.”" Comparând cele trei filme între ele, regizorul Mihnea Columbeanu afirmă că primul film al seriei, "Profetul, aurul
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
ecran. Fiind semiîntuneric, dau să mă așez pe un scaun. Pipăi și descopăr prezența unui obiect pufos. Era o pălărie străină. Am dat alarma. La fața locului a venit și soția - Întrebându-ne a cui va fi fiind pălăria - numită clop dincolo de munți. Am pus obiectul În legătură cu locurile ce ocupaseră oaspeții. Apoi, câți și care dintre ei avuseseră pălărie. Unul singur: prof. I.A.204 - Iași. Cum Îi aflăm adresa? Căci TÎrgul Iașilor e mare... Ne-am convocat În ședință operativă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
află un ștergar peste care stă o tavă de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
rs. čapatĭ, čepatĭ, čipatĭ „a apuca”, germ. Kopf „cap”, vgr. κεφαλη „cap” , engl. incept „a începe”, it. cippo (monument funerar în formă de semicoloană; indicator). Adâncind cercetarea constatăm că aceste forme au avut un miez lichid, cum rezultă din rom. clop, calup; alb. kallëp „calup, bucată”, kallëz „spic”, krye „cap”, sl. kolos „spic”. Se pot astfel constitui serii precum: golova, krye, kopf, cap; engl. chief, head, fr. tête. În plus, forme ca rom. a apuca, vgr. ’ápto, față de lat. capio, cepi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]