69 matches
-
amândouă măritate cu mari dregători ai fratelui lor) dintr-o căsătorie anterioară. Nu fusese, însă, această femeie de prin părțile Bacăului ori ale Borzeștiului (Ștefan cel Mare și-a petrecut copilăria prin aceste locuri) căsătorită cu un boier. Nu era „cneaghină”, iar „Doamnă” a ajuns doar prin cinstirea pe care i-a acordat-o fiul ei (l-a născut prin 1438), odată urcat pe tron (tradiția o păstrează ca rezidând în niște Curți domnești), înmormântând-o voievodal (a răposat la 4
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca, cneaghina postelnicului Mihail Trifan, împreună cu Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu pivnițe de piatră și cu cuhne” pe Ulița Mare a Iașilor (tranzacție întărită de Miron Vodă Barnovschi la 7 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
capul familiei dispărea (chiar dacă uneori - foarte rar - văduvelor li se restituiau bunuri confiscate; Mihnea Turcitul a făcut asemenea acte de dreptate; la fel Miron Barnovschi: „Io[an] Miron Barnovschi Moghilă [...] Iată am dat și am miluit și am întărit Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de taleri de argint [...] Iar când a fost <în zilele luiî Alexandru voievod [Iliaș], el a luat satul pentru hitlenie de la Gaftona, cneaghina lui Nebojatco logofăt și l-a dat boierului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de taleri de argint [...] Iar când a fost <în zilele luiî Alexandru voievod [Iliaș], el a luat satul pentru hitlenie de la Gaftona, cneaghina lui Nebojatco logofăt și l-a dat boierului nostru, Enachi postelnic. întru aceea, domnia mea și cu toți boierii noștri am cercetat pentru acel sat și am aflat judecată că nu se cuvine să piară satul pentru hiclenie, pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru că n-a fost Nebojatco logofăt vinovat cu nimic lui Alexandru voievod, pentru că a pierit el însuși cu domnul său, Gașpar voievod. De aceea, boierul nostru mai sus-scris, Enachi postelnic, el singur a întors acel sat mai sus-spus [...] în mâna cneaghinii Gaftona a lui Nebojatco”). Urmașii marelui spătar Dumitrașco Cuzea (grec, poate, împământenit, căci se însurase cu o fată a slugerului Toader Jova, Safta), spânzurat în 1711 de Mihai Racoviță pentru legături primejdioase cu străinătatea, au fost obligați, căci nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doamna Bălașa Brâncoveanca, care și măriia sa nădăjduiește în Domnul, iarăș aicea să-i od(i)hnească oasele: sept(emvrie) 15 dn(i), leat 7254 [1754]”590. De cele mai multe ori aceste dorințe se împlineau. Maria, sora lui Ștefan cel Mare, „cneaghina” panului Șendrea, în anul 1486, când a murit, și-a aflat odihna la biserica din Dolhești lângă soțul ei, răpus în bătălia de la Râmnicu Sărat, care a avut loc în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
panului Șendrea, în anul 1486, când a murit, și-a aflat odihna la biserica din Dolhești lângă soțul ei, răpus în bătălia de la Râmnicu Sărat, care a avut loc în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria, cneaghina lui pan Șendrea portarul, care s-a pristăvit la veșnicele lăcașuri ...” 591. Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a venit egumenul cu preoți și cu diaconi și au dus trupul meu și l-au îngropat în sfânta biserică. Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din averea mea și un sat și un sălaș de țigani... Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său, veșnica lui pomenire, a dat: 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin”. Aici - după cum este scris zapisul - pare că sunt doi dăruitori, dragule. Nu este așa, pentru că același Lucoci întâi vorbește ca de dincolo de mormânt, apoi spune că „cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are de la Dumnezeu”... Și dania nu era una de ici de colo! Trebuie să știi că lângă mănăstirea Sfântul Sava se aflau niște case dăruite mănăstirii cu mult înainte de a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cum lasă danie mănăstirilor. Uite la dania de față: „Însumi... Constantin Corpaci clucer, în acest zapis al meu... am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava, ce este din târgul Iași,... partea mea de vie , pe care o am cu sora mea, cneaghina Nastasia Varticoaie... în viile numite Copoul”. Cine știe cât reprezenta acea jumătate de vie? Dacă tot am pornit pe urmele viilor, atunci să ne amintim și de o scrisoare prin care „Constantin feciorul lui Manole Moraet ș-a Măriicăei” spune că cele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă zorește: „Vezi, fiule, că te așteaptă un hrisov ce vorbește de mănăstirea Golia și ctitorul ei.” Îl caut cu grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Când a vizitat el Iașii? ― În 1653, și spune: “Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție”. ― Să revenim totuși la actul de întărire dat de Ieremia Moghila voievod, care scrie: “Iată a venit înaintea noastră... cneaghina răposatului Golăi logofăt anume Ana,... <care> a dat și a miluit... sfintei mănăstiri din Sfântul Munte Athos, numită Vatoped,... pentru sufletele moșilor și strămoșilor și părinților lor”... ― Acum știu ce urmează. O înșiruire nesfârșită a bunurilor dăruite de logofeteasa Ana
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al Vasluiului și cramă și livezi și robi țigani... Pentru aceea, nimeni să nu se amestece peste această cunoscută carte a noastră”. ― Să nu fie de deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele Athos - să nu zic vorbă mare - își freacau mâinile de bucurie că a mai picat un pește în crâsnic. Și încă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dus trupul meu și l-au îngropat în sfânta biserică. Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din averea mea și un sat și un sălaș de țigani, anume Toma și cu țiganca și cu copiii, sfintei mănăstiri. Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat și a dat din toată averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său, veșnica lui pomenire, a dat 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
știu cam ce suprafață cuprinde “o vie”, părinte. Și Costantin Corpaci clucer, scrie la 25 iulie 1614: “Am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava... din târgul Iași... partea mea de vie, jumătate de vie, pe care o am cu sora mea, cneaghina... Nastasia Varticoaia... în viile numite Copoul”. ― Se pare că s-au cam nărăvit la vii “călugărașii” de la mănăstirea Sfântul Sava. ― De ce spui asta, sfințite? ― Fiindcă la 15 martie 1615 Costantin, fiul lui Manole și al Măriicăi, recunoaște mănăstirii Sfântul Sava
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Dumnezeu, înainte! ― La primul pas, ne iese în față actul din 20 ianuarie 1606, prin care “Cu mila lui Dumnezeu, Teodosii Barbovschi mitropolitul Sucevei” împreună cu cei trei episcopi ai Țării Moldovei scrie: “Mai înainte de această vreme au venit înaintea noastră cneaghina Ana, soția răposatului boieri Ioan Golii ce au fost logofăt mare, cu fiiul ei, Mihail,... și au dat și au închinat a lor sfântă biserică ce este de dânșii zidită în orașul Ieșii... cu argintării, cu veșminte și cu toate
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din mâinile milostivirii sale... câte ceva bun, și milostenii de pe la creștini... zicând că și domniei mele îi va fi de mare pomenire, pentru această binefacere... Și deci,... domnia sa (Nistor Ureche) a dăruit această sfântă biserică și a închinat-o... Sinaiului,... împreună cu cneaghina lui, Mitrofana, și cu copiii săi, cu ginerele său... credinciosul... boier pan Isac Balica hatman... Și au dat-o în întregime mănăstirea, cu toate câte trebuiesc în ea, și cu dughenile, și cu toate câte se văd, și cu viile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 13 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Capitolul IX În ce chip Jder cel mititel a ajuns la dragostea lui Cneaghina Tudosia ieși singură; când trecu și el pe lângă stăpânul său, jupânița îndrăzni să-l oprească. - Acesta-i Jder, prietinul meu, lămuri coconul Alexandru. - Aș dori să rămâie, mărturisi jupânița Nasta. - Rămâi, prietene Ionuț, se învoi Alexăndrel. - Îl cheamă Ionuț? - Dacă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]