1,115 matches
-
controverse, pentru că am căutat aici doar să aflu ce fel de oameni au fost Basarabii și... „punctum” (vorba lui Eminescu). Obiceiul pământului Legea pământului („Lex Valachorum), menționată în unele documente din Polonia și Croația, pomenește faptul că românii își alegeau cnejii numai din rândurile lor. Dr. G.D.Iscru menționează că: „În Dacia edenică, țara care n-a cunoscut sclavia ca instituție, ascensiunea în înaltele demnități avea loc pe temeiul competenței și al destoiniciei, cei mai buni avansând ierarhic. Cei vizați pentru
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Păduroși la nord, iar prin aromâni până în Munții Pindului. În secolul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei de Aur prin prințul tătar Noqai, cu capitala la Isaccea și o placă turnantă a comerțului genovez spre China. La începutul secolului XIV cnezii și voievozii valahi și slavi din Dobrogea se revoltă cu sprijinul Bizanțului și înființează un stat puternic condus de româno-slavi cu rămășițe etnice cumane pe vechea temă Paristrion. În 1985 a apărut un fascinant studiu exhaustiv semnat de Sergiu Iosipescu
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
alături de celelalte ale epocii Moldova și Țara Românească. Din punct de vedere istoric și etnic Țara Cărvunei a fost un alt voievodat românesc, ignorat de istorici pentru că nu a fost în actualele granițe ale statului român. Balica, un nume specific cnezilor din Ardeal, a fost un nobil vlaho-cuman din familia Terter care și-a declarat în 1325 independența, creînd un stat cu capitala la Karvuna, azi Balcic (denumirea provine de la pădurea carbonificată a Teleormanului și Deliormanului). Datorită implicărilor fiilor săi în
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
deși era foarte veche, era precis stabilită. Puterea voievodală ca și puterea domnească, se transmiteau atunci după principiile ereditar-elective, primând primul principiu: cel care moștenea tronul trebuia să fie de “os domnesc”. A doua regulă, să fie fi ban, banoveț, cneaz sau voievod peste anumite teritorii dacă ar fi dorit tronul domnesc. Treptat, puterea devenind și electivă, chiar și rude îndepărtate sau fii nelegitimi ai voievodului puteau deveni voievozi. Ori, Constantin și Tihomir fuseseră confirmați ca valahi de viță domnească de
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
mult, Constantin Tih (Tiș) dusese și el mari bătălii cu ungurii pentru Banatul Severinului. Pentru moștenirea tronului Țării basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui Litovoi. Care-i dădu ca zestre ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui Litovoi. Care-i dădu ca zestre ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale, nu mitropolitul făcea ungerea și încoronarea ca în cazul domnitorilor de țară ci alte înalte fețe bisericești împreună cu boierii care aveau drept de judecată pe moșia lor și făceau parte din sfatul conducătorului. În
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
drept de judecată pe moșia lor și făceau parte din sfatul conducătorului. În aceste cazuri, după oficierea juridică și religioasă actele voievodale erau pre-intitulate IO dar cu semnificația ιω=”Noi” (ΙΩ cu majuscule), titlul venind pe filiera slavă, consemnând împuternicirea cneazului de către un înalt for local reprezentativ. În Valahia, regula era o imitare la scară mai mică a practicilor imperiului vlaho-bulgar . Pentru a deveni domn, Tihomir mai avea însă un prag neimeplinit: să facă țară nouă unind mai multe banate, voievodate
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Bărbat, a doua, tatăl lui, Constantin Tiș, fusese împărat în dinastia asăneștilor. Se știa că lui Ioniță Caloianul (1197-1207) îi pusese coaroana pe cap însăși papa Inocențiu al III-lea (1198-1216) deoarece era de neam vlah, latin. Tihomir era voievod (cneaz) peste teritoriul dintre Olt și Jiu - în dreptul Strehaiei - și mai era acum și voievod peste recentul voievodat al lui Litovoi ce-l primise de la socrul său. Dar boierii olteni îi confirmară lui Tihomir doar titlul de voievod peste Terra Lytua
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
1791), aproximativ 50.000 de sârbi au trecut râul Sava, cerând azil la habsburgi[29] . Pentru a frâna o masivă depopulare, Poarta le-a oferit amnistie și o serie de scutiri. Un număr de egumeni, ca cei de la Studenica, și cneji fugiți la Panciova au cerut să se întoarcă în Serbia [30] . Descoperirea complotului pus la cale de sârbi și decapitarea unor cneji în anul 1804 a constituit cauza izbucnirii unui conflict sângeros între sârbi și otomani, având ca efect dobândirea
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
le-a oferit amnistie și o serie de scutiri. Un număr de egumeni, ca cei de la Studenica, și cneji fugiți la Panciova au cerut să se întoarcă în Serbia [30] . Descoperirea complotului pus la cale de sârbi și decapitarea unor cneji în anul 1804 a constituit cauza izbucnirii unui conflict sângeros între sârbi și otomani, având ca efect dobândirea autonomiei politice de către sârbi. Încă din anul 1791, deci cu mult înainte de declanșarea răscoalei, arhimandritul sârb Stepan Jovanovic a alcătuit un manifest
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
continuare de competența Patriarhiei Ecumenice. Cu toate acestea, în anul 1832, prin Tomosul sinodaldat de Constantinopol și semnat de patriarhul ecumenic Constantin I, Biserica Ortodoxă Sârbă și-a obținut autonomia [38] . Acest Tomos prevedea între altele și dreptul conform căruia cneazul și poporul sârb pot alege ierarhii fără ca Marea Biserică, Patriarhia Ecumenică, să obiecteze cu privire la modalitatea de alegere, la persoana aleasă și la locul nașterii acestuia. Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de ,,mitropolit al întregii Serbii”. Patriarhia Ecumenică trebuia anunțată asupra
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
căror urme se găsesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a început între români și ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetrație etnografică și demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări și emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci și pe Bugul superior care sunt și cei care îi vor preceda pe cazaci(2). Istoricul ucrainian V. B. Antonovici scria în 1885 că nici dreapta nici stânga Nistrului „nu a aparținut nici
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de N. Iorga ca aparținând „de fapt nimănui”, deși succesiv ținuse nominal de cnejii tătari, Marele Cnezat al Lituaniei și Polonia. Pe nesimțite s-a născut o Moldovă „nouă” dincolo de Nistru cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455-1475. Cazacii români Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
anii 1386 și 1393, iar primul său Egumen a fost Popa Gavriil. Cozia este, asemeni Mânăstirii Vodița, construită în plan treflat. Ea seamănă cu câteva biserici sârbești: Krușevâț, Calenici, Veluce și Rovanița. Arhitectul, chemat în Țara Românească de la curtea marelui cneaz Lazar, a fost tot un sârb, al cărui nume nu este cunoscut. Concepția arhitectonică este o combinație de blocuri mari de piatră cu cărămidă aparentă. În anul 1927 a avut loc o surpriză de proporții, când a fost dată jos
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau ai fiului său, Despotul Ștefan, chemat de Mircea Voievod în Țara Românească. Mănăstirea Cozia este același tip cu bisericile sârbești (concepute după bisericile vlahilor Bizanțului ─ vezi Biserica Blacherne/Vlaherne, adică a vlahilor, din Constantinopol, construită de Împăratul Alexios
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORȚILE SIBIULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului RADU STANCA -UN CNEAZ VALAH LAPORȚILE SIBIULUI Pe 26 decembrie 1962 se stingea din viață la București poetul Radu Stanca
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORȚILE SIBIULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului RADU STANCA -UN CNEAZ VALAH LAPORȚILE SIBIULUI Pe 26 decembrie 1962 se stingea din viață la București poetul Radu Stanca. Ardelean de origine, un timp asistentul lui Blaga, a crescut într-o familie cu frumoase tradiții intelectuale. Mama sa era o rudă îndepărtată a
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
va cuprinde-atât de mult în el Încât nu va putea să mai despartă De trupul lui pe-al meu- și-n alb inel Mă va iubi fum svelt și ceață moartă” (Lamentația Ioanei D Arcpe rug.) Poet al Sibiului, „cneazul valah”, se stinge la porțile cetății, vrăjit de un„coral luminos”. Cuprins de mari neliniști interioare, el intră într-un Sibiu ca un zeu: „Intru-n Sibiu cum intră-n ceață luna Mai mult alunecând decât cu pasul Și-n
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
indiscrete ale unei sensibilități torturate, coborând prematur faldurile catifelei unei scene căzută prea repede peste viața lui. Bibliogafie: 1. Radu Stanca- Versuri, Ed. Dacia, 1980, 2. Literatura română contemporană,Poezia, Editura Academiei, 1980 ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORȚILE SIBIULUI / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1083, Anul III, 18 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
Nicodim s-a născut în anul 1311 într-un sat din Macedonia care se numea Prilep, pare-se dintr-o familie de aromani. Mama sa este prezentată ca fiind una din fiicele domnitorului Basarab I dar era rudă și cu cnejii sârbi Dusan și cu Tarul Lazăr al Șerbiei. În 1335 cunoaște câțiva călugări de la muntele Athos veniți la sfințirea Bisericii Visoki Dećani (Deciani) cu care fugind de acasă, ajunge la muntele Athos și se călugărește la mănăstirea Hilandar. După perioada
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
Turcuș, Cercetătorul superior de gradul I Dr. Veniamin Ciobanu. Lucrarea structurată pe cinci capitole, debutează cu Statusul socio-politic al românilor din această zonă a țării, de la structuri și instituții politice și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
prezentat „statusul socio-politic" al românilor din spațiul transilvan până la începutul secolului al XIX-lea, respectiv primele instituții și structuri politice și administrative românești. Este prezentată presiunea regalității maghiare și a papalității împotriva românilor ortodocși din Transilvania, tendința de asimilare a cnezilor români cu nobilimea maghiară. Este descrisă situația românilor în vremea lui Iancu de Hunedoara, a lui Matei Corvin, precum și stăpânirea unor teritorii din spațiul transilvan de către domnii Moldovei. Este descrisă și situația românilor din acest spațiu după trecerea Transilvaniei în
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
preot stareț, adevărat luminător al satului după modelul preoților din vechime, om de vastă cultură și pioșenie, este bun prieten și colaborator în fapte de cultură și în cele de binefacere, sociale. Între acestea din urmă, volumul de memorialistică Cavalerii cneazului din vale, apărut în 2015, este unul special, întrucât el izvorăște direct din amintirile autorului legate de satul natal și împrejurimile sale ștefanieene, de ,,poveștile” păstrate de la moși trămoși ca o zestre scumpă, de chipuri ce i-au marcat anii
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru provizii. Nu aveau cine știe ce averi și trăiau cu toții în bună înțelegere, ajutându-se când era nevoie și numai, când cneazul locurilor îi chema la oaste pe bărbați, pacea acestor locuri era turburată. Într-una din acele căsuțe pitite printre pomii roditori trăia și familia Leurei și a lui Urmăn , doi copii jucăuși nevoie-mare și neastâmpărați așa cum bine le stă copiilor
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
pe pământul nostru dac le-a luat Cerul ca moștenire. Așa s-a întâmplat și cu Neamul nostru străvechi și binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]