320 matches
-
Rosettești depozitau recoltele în magaziile din jurul curților, la curtea Virginiei Lambrino sau la locul numit „Moara lui Ciulei”, în gura tiubienei. Recolta era vândută direct unor negustori din Bacău sau era dusă cu carele până la Galați. Porumbul era păstrat în coșare împletite din nuiele, așezate pe tălpi de lemn și pe temelie de piatră. Țăranii își depozitau recoltele în podul caselor și erau dese cazurile în care porumbul nu ajungea pânăă la anul următor, și, așa cum s-a arătat (vezi: supra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
austrieci, apoi, mai târziu, a fost cultivat și în Vechiul Regat. Cultura porumbului începe în șările Române prin secolul al XVII-lea și, treptat, a înlocuit meiul, prezentând unele avantaje: producții mari, posibilitatea de a fi păstrat la aer, în coșare, folosirea și în hrana animalelor. Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de depozitare. Coșarele, inițial făcute dintr-o împletitură de nuiele pe o structură de lemn dispusă pe piatră, de formă ovală, erau pe lângă fiecare gospodărie care cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curățenie. Se matura și se uda foarte des ulițele. Oamenii erau muncitori și nimeni nu tăia frunză la câini. Meseria de hornar era respectată. Când trecea pe strada striga cât îl ținea gura „Hornaru” ca să știe lumea că e un coșar prin împrejurimi. Noi copii îl irmăream ca să îi furăm un fir din kèfe (perie) care să ne aducă noroc. Hornarul era simbolul norocului și toată lumea îl saluta încercând să-l atingă. Din același cor făcea parte și geamgiul care striga
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
-și laudă însă propria bundiță înflorată, din blană de dihor. Nici casele arătoase, ca niște bijuterii. Nici caii semeți de la înaltele faetoane. Fiecare bucovinean însă se simte bine când este lăudat de altul! Unul de la munte laudă și suspină după coșarele pline cu știuleti de porumb ale țăranilor de la câmpie. Altul de la țară privește cu sfințenie și jinduiește vârfurile înalte ale molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > HEI, COȘAR, COȘAR...COȘAR! Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 51 din 20 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Se apropie ziua de 1 Martie. Anul trecut, primul mărțișor, un coșar, l-am primit de la un tip căruia nu i-am
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > HEI, COȘAR, COȘAR...COȘAR! Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 51 din 20 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Se apropie ziua de 1 Martie. Anul trecut, primul mărțișor, un coșar, l-am primit de la un tip căruia nu i-am reținut
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > HEI, COȘAR, COȘAR...COȘAR! Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 51 din 20 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Se apropie ziua de 1 Martie. Anul trecut, primul mărțișor, un coșar, l-am primit de la un tip căruia nu i-am reținut inițial
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > HEI, COȘAR, COȘAR...COȘAR! Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 51 din 20 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Se apropie ziua de 1 Martie. Anul trecut, primul mărțișor, un coșar, l-am primit de la un tip căruia nu i-am reținut inițial numele...și l-am notat în telefonul mobil „Mere Bune”...pentru că mă sunase în toamnă, de la sat...că-mi aduce niște “mere bune...cu viermi...eco”. Am râs
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
bolnav, dragul meu amic! Eu, când mă uit la tine, mi te imaginez cum culegi...merele bune...din grădină de la bunica...ori îmi amintesc chipul tău, în pragul ușii, cu coșarul-mărțișor în mână”...asta îmi venea să-i spun. Hei, coșar, coșar...coșar! Știi, Domnule Țiriac, câte podiumuri ți-a făcut bunica până acum? Timișoara, 21.02.2011 Corina - Lucia Costea Referință Bibliografică: Hei, coșar, coșar...coșar! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 51, Anul I, 20 februarie
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
dragul meu amic! Eu, când mă uit la tine, mi te imaginez cum culegi...merele bune...din grădină de la bunica...ori îmi amintesc chipul tău, în pragul ușii, cu coșarul-mărțișor în mână”...asta îmi venea să-i spun. Hei, coșar, coșar...coșar! Știi, Domnule Țiriac, câte podiumuri ți-a făcut bunica până acum? Timișoara, 21.02.2011 Corina - Lucia Costea Referință Bibliografică: Hei, coșar, coșar...coșar! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 51, Anul I, 20 februarie 2011
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
meu amic! Eu, când mă uit la tine, mi te imaginez cum culegi...merele bune...din grădină de la bunica...ori îmi amintesc chipul tău, în pragul ușii, cu coșarul-mărțișor în mână”...asta îmi venea să-i spun. Hei, coșar, coșar...coșar! Știi, Domnule Țiriac, câte podiumuri ți-a făcut bunica până acum? Timișoara, 21.02.2011 Corina - Lucia Costea Referință Bibliografică: Hei, coșar, coșar...coșar! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 51, Anul I, 20 februarie 2011. Drepturi
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
chipul tău, în pragul ușii, cu coșarul-mărțișor în mână”...asta îmi venea să-i spun. Hei, coșar, coșar...coșar! Știi, Domnule Țiriac, câte podiumuri ți-a făcut bunica până acum? Timișoara, 21.02.2011 Corina - Lucia Costea Referință Bibliografică: Hei, coșar, coșar...coșar! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 51, Anul I, 20 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
tău, în pragul ușii, cu coșarul-mărțișor în mână”...asta îmi venea să-i spun. Hei, coșar, coșar...coșar! Știi, Domnule Țiriac, câte podiumuri ți-a făcut bunica până acum? Timișoara, 21.02.2011 Corina - Lucia Costea Referință Bibliografică: Hei, coșar, coșar...coșar! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 51, Anul I, 20 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
în pragul ușii, cu coșarul-mărțișor în mână”...asta îmi venea să-i spun. Hei, coșar, coșar...coșar! Știi, Domnule Țiriac, câte podiumuri ți-a făcut bunica până acum? Timișoara, 21.02.2011 Corina - Lucia Costea Referință Bibliografică: Hei, coșar, coșar...coșar! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 51, Anul I, 20 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul în toamnă și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Bârzu); Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișori, Handrabura, Șalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsățel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moșneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broșteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploți, Șerbi (raionul Crutâi); Ocna Roșie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coșari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Țâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăiești, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roșie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloșca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar, pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
copile, care auziseră de grozăviile de care erau în stare acești primitivi needucați și înrăiți, determinate să se ascundă cât mai ferit, care pe unde a putut: prin fânare, prin magazii, prin pivnițe, șoproane, ori prin podurile caselor și în coșarele vitelor. Cele două surori ale mele s-au culcat în mai multe nopți, departe de casă, pe coastă, sub frunzarul umbros al unui gorun. Bruma de bunuri casnice precum îmbrăcămintea națională de sărbătoare, covoare și carpete țesute în război, în
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
lângă mărțișor În buricul Bucureștiului, în Piața Romană și în Piața Unirii, începând de la jumătatea lui februarie, se dă startul la mărțișoare. Trotuarul este înțesat de mese și tarabe pe care se tolănesc, prinse de șnurul alb și roșu, potcoave, coșari, trifoi cu patru foi, animăluțe, flori ori semne zodiacale. Confecționate din aur și argint sau din metale comune, plastic, sticlă, lemn, mărgele ori materiale textile, produse în serie sau hand made, mărțișoarele își așteaptă cumpărătorii. Unele sunt personalizate și ambalate
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
preface în rouă Și carnea în duh. Numai atunci va veni puritatea Fecioară albă Ca Floarea de colț! SPOVEDANIE Ne îndreptăm Spre duhovnici În posturile mari Să obținem iertarea Sufletelor noastre Preapline de păcate. Ei, duhovnicii Sunt un fel de coșari Gata să ne curețe sufletul Gata să ne absolve Contra sincerei Și smeritei credințe, Dar o luăm iar de la capăt Liniștiți, Asigurați de iertările viitoare... „ De șaptezeci de ori câte șapte” PĂRINTELE GALERIU Părintele Galeriu mi-a spus Într-un
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
Martie ființelor dragi. În general acest simbol este oferit tinerelor fete și femeilor pentru a le proteja gingășia și sensibilitatea. Este frumos ca fiecare mărțișor să reprezinte persoana căreia îi este dăruit... sau urarea care vrea să fie făcută. Un coșar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingășia. Iată povestea mărțișorului... Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
cu nas-morcov și cap de pluș. Ochii îi pun din tăciune, sprâncene din bețoșiare, la tunică-i pun alune și galoși vechi la picioare. La găt îi leagă un fular, pe cap, o cratiță e clop. Îi dau mătură de coșar, la privitori să dea noroc. În jurul lui se prind la joc, cu chiot de veselie. Prin amintiri să-și facă loc, vis numit copilărie. Îi caută nume hazliu și fără popă-l botează. Iar prin al nopții vis pustiu, grijă
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar, pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]