112 matches
-
alege, începînd cu data de 16 iulie 1992, în funcția de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, pe o durată de 4 ani, domnul prof.unic. dr. Titus Raveica. Răzvan Teodorescu Ecaterina Oproiu Vasile Bihon Alexandru Piru Tudor Gheorghe Radu Coșarca Constantin Vaeni Iolanda Staniloiu Horea Murgu Mircea Baciu. -------------
DECIZIE nr. 1 din 4 august 1992 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122938_a_124267]
-
la 4 iunie 1959 ��n localitatea Saravale, județul Timiș, România, fiica lui Vichentie Petru și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 3502 Krems-Lerchenfeld, Admonterstr. 2/4, cu ultimul domiciliu din România în satul Saravale, localitatea Sânpetru Mare, județul Timiș. 169. Coșarca Lucian-Dragos, născut la 16 iulie 1977 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Vasile și Amalia, cu domiciliul actual în Austria, 8055 Graz, Rudersdorferstr. 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Vaslui nr. 719, ap. 1
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
Articolul UNIC Se numesc în calitate de membri în Consiliul Național al Audiovizualului următorii: - Tudor Gheorghe - pentru o perioadă de 4 ani; - Radu Coșarca - pentru o perioadă de 4 ani; - Constantin Vaeni - pentru o perioadă de 2 ani. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR IONEL ROMÂN --------
HOTĂRÂRE nr. 42 din 10 iulie 1992 privind numirea unor membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141523_a_142852]
-
Gabriela 6. Gliga Rodica-Maria 7. Milasan Mariana 8. Moldovan Petru-Viorel 9. Szabo Laurențiu 10. Vrinceanu Olga. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara 1. Aldea Virgil-Horatiu 2. Oprea Elenă 3. Oprea Simion-Silviu 4. Proteasa Constantin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea-Ciuc 1. Cristea Moisa 2. Coșarca Iacob 3. Dobrica Adriana-Liliana 4. Katona Gheorghe-Francisc 5. Vaides Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc 1. Csibi Iuliu 2. Erdos Andrei 3. Oace Viorel. Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița 1. Citiriga Eugen 2. Marcu Petru 3. Mândru Petru 4. Pasalega Iancu
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
D upă natu ră vine la rând Găgiulescu cu arta lui.” Și autorul continuă povestirea și cu alte amănunte interesante despre Cotnar, dar din economie d e spațiu ne vom opri la o ultimă descriere: „Antioh a mai scos din coșarcă, având pentru aceasta o recomandare în plus: - Aista să-l beți la urmă. E o grasă din ʹ923 din întâiul rând de boabe mucegăite. Că una sunt cele dintâi boabe mucegăite, și alta celelalte. Neculai Brateș a început a face
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Florin s-a adaptat foarte repede la cerințele unui adevărat realizator de televiziune: și-a tras laptop în studio, la vederea ascultătorilor. Norocul lor e că, de și-ar lăsa chiar și mustață, nu i-aș putea confunda cu Radu Coșarcă sau cu Oana Zăvoranu. Nu știu dacă rândurile de față vor trece de „bunul de tipar“ pe care Lucian îl dă, joia, „Suplimentului de cultură“. Știu doar că bunicul lui Florin Lăzărescu nu ar regreta, astăzi, că, în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
după curul ei. Acum un ceas, au venit din nou la poartă. Beți tun, cu mitraliera la umăr. Catinca a fugit în grădină. Cred că s-a ascuns în fân. Eu m-am urcat aici în pod, ascuns după o coșarcă de lână. Nenorociții de ruși au cotrobăit prin casă. Au tras focuri de mitralieră în tavan. Cât pe ce să mă ciuruie. Au vrut să se urce și în pod, dar am avut noroc. N-au găsit scara. Atât doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zărit. Cunoscându-i, i-a chemat la el și i-a întrebat dacă vor să facă o treabă. Ei bucuroși, s-au arătat dispuși de ajutor. Haideți cu mine în livadă și o să vă apucați de treabă. Vă dau o coșarcă mare și doi saci. Să adunați toate merele bune, căzute pe jos. Le luați acasă și să aveți mere pentru o bucată de vreme, pe urmă vom mai vedea cum vom face. Mama a fost de acord, căci porcii nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu Oltea, eram tare fericite. Mama ne-a dat un coș mare și-un sac ca să le aducem pline cu mere. Ce s-au mai bucurat Varvara și Maria când ne-au văzut! Ne-au ajutat la cules, am umplut coșarca și sacul și-am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau și câte doi băieți mai "răsăriți" le duceau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Iliuță era cu vreo trei ani mai mare decât mine, învăța bine și era foarte îngrijit. Ce-i drept, îmi făcea uneori ochi dulci... dar eu mă făceam că nu înțeleg. Nici, nu prea era nimic de înțeles. Având multe coșărci cu prune, mama pregătea loznița pentru a le usca și cazanul pentru povidlă. În livadă se săpa o groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un costișan sau frătăucean, oprea caii și-o invita în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vreo oră de servire. E drept că, seara nu mai coboram în sala de mese. Eram oarecum sătule. Asta se repeta cu fiecare dintre noi (în toți cei opt ani de internat). În târg, mama vindea ce-a avea în coșarcă, se mai ducea în piața cealaltă să vadă măcar prețurile și uneori ne cumpăra niște stambă pentru rochii, funde, broșe și ce mai credea dânsa că ne trebuie. O dată mi-a luat un ceas cu un milion, dar nici o zi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
peri, au luat câte o găleată cu toartă și s au urcat atenți în pomi. Eu m-am suit în mărul cel mai bătrân căci era mai rămuros și cu crengile mai încărcate de rod. Oltea a rămas jos, lângă coșărci, ca să le care cu mama în beci. Vasile și Ilie nici nu se zăreau. Erau tocmai în vârf și culegeau de zor. Din când în când coborau pe ultimul țapoc de la scară și-i dădeau Oltei câte o găleată plină
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mama în beci. Vasile și Ilie nici nu se zăreau. Erau tocmai în vârf și culegeau de zor. Din când în când coborau pe ultimul țapoc de la scară și-i dădeau Oltei câte o găleată plină. Ea răsturna fructele în coșărci și numai când acestea erau umplute bine le ducea la răcoare. În beci, aveam rafturi multe și merele și perele trebuiau sortate și așezate în cutii de carton și de lemn. Tata făcea această operațiune. Folosea multe ziare, știind că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai tare. Eu m-am folosit de scară și-am continuat să culeg, doar de pe crengile, de la poalele mărului. Între timp, băieții dovedindu-se tare harnici, au coborât din meri, hotărâți să treacă la culesul perelor. Au ajutat la căratul coșărcilor cu mere și-apoi au ochit un păr cu pere domnești. Mama le a zis să ia o pauză, dar ei s-au îndreptat spre măr, au mutat scara și dispăruți au fost. Iliuță mi-a făcut semn cu mâna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Catrințaș, îi ziserăm noi cu toții. Apoi odată, urmă el, pe când eram tânăr, m-am suit la munte să culeg zmeură. Era o zi frumoasă ca astăzi; liniște mare în pădure; numai ciocănitoarele se auzeau lovind cu pliscul coaja bradului. Umplusem coșarca pe jumătate, când iată mă trezii la spate cu un afurisit de urs zburlit, rădicat în două labe, care venea spre mine mormăind și scuipându-mă, parcă vroia să mă mustre că de ce i-am călcat răzășia. Caut să fug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ele batjocorite că au furat strugurii. S-au auzit blesteme, și au curs lacrimi. Pereședintele colectivei a aranjat să se continue culesul cu elevii din școala de opt ani din Râmnicelu. Au adus elevii, li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze câte doi pe un rând de butuci. Via era pusă pe sârmă. Li s-a spus că norma este de cinci rânduri de vie culese, după care elevii pot pleca acasă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fratele Dinu, brigadierul, a dezlegat misterul. Elevii care rămâneau în urmă cu culesul, lăsau doi trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și au pus un om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de struguri a predat la centrul de culegere. A fost greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și au pus un om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de struguri a predat la centrul de culegere. A fost greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de struguri a predat la centrul de culegere. A fost greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare coșarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea coșărcii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare coșarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea coșărcii. Fratele Dinu a demascat și acest vicleșug și a cerut să se continue culesul numai cu membrii activi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare coșarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea coșărcii. Fratele Dinu a demascat și acest vicleșug și a cerut să se continue culesul numai cu membrii activi ai colectivei. Aceștia erau mai puțini și pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare coșarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea coșărcii. Fratele Dinu a demascat și acest vicleșug și a cerut să se continue culesul numai cu membrii activi ai colectivei. Aceștia erau mai puțini și pentru cules li se socoteau zile muncite în colectivă, ceea ce nu convenea președintelui colectivei. Înaite
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]