112 matches
-
D upă natu ră vine la rând Găgiulescu cu arta lui.” Și autorul continuă povestirea și cu alte amănunte interesante despre Cotnar, dar din economie d e spațiu ne vom opri la o ultimă descriere: „Antioh a mai scos din coșarcă, având pentru aceasta o recomandare în plus: - Aista să-l beți la urmă. E o grasă din ʹ923 din întâiul rând de boabe mucegăite. Că una sunt cele dintâi boabe mucegăite, și alta celelalte. Neculai Brateș a început a face
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ele batjocorite că au furat strugurii. S-au auzit blesteme, și au curs lacrimi. Pereședintele colectivei a aranjat să se continue culesul cu elevii din școala de opt ani din Râmnicelu. Au adus elevii, li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze câte doi pe un rând de butuci. Via era pusă pe sârmă. Li s-a spus că norma este de cinci rânduri de vie culese, după care elevii pot pleca acasă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fratele Dinu, brigadierul, a dezlegat misterul. Elevii care rămâneau în urmă cu culesul, lăsau doi trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și au pus un om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de struguri a predat la centrul de culegere. A fost greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și au pus un om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de struguri a predat la centrul de culegere. A fost greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de struguri a predat la centrul de culegere. A fost greu pentru elevi o zi, dar a doua zi lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare co șarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lucrurile s-au schimbat. Cota zilnisă era socotită la un anumit mumăr de coșărci duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare co șarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea coșărcii. Fratele Dinu a demascat și acest vicleșug și a cerut să se continue culesul numai cu membrii activi ai colectivei. Aceștia erau mai puțini și pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
duse la centrul de colectare. Copiii au venit pregătiți cu sârmă moale și au făcut la fiecare co șarcă un fund mai sus de jumătate, încât coșarca era plină cu struguri, dar conținutul era mai mic de jumătate din capacitatea coșărcii. Fratele Dinu a demascat și acest vicleșug și a cerut să se continue culesul numai cu membrii activi ai colectivei. Aceștia erau mai puțini și pentru cules li se socoteau zile muncite în colectivă, ceea ce nu convenea președintelui colectivei. Înaite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de noapte care fugăresc cu măturoiul fiecare frunză galbenă sau stacojie căzută din pomi. Și dacă n-ar fi harnicii angajați la Legea 416 sau 76 care să primească un salariu oarecare numai și numai pentru că poartă un târn, o coșarcă sau un sac de plastic în care să îngrămădească frunzele din ce în ce mai puține. Și dacă n-ar fi cel puțin un supraveghetor la cel mult 3 oameni să le arate cu degetul pe unde să mai scormonească pentru frunza care dovedește
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i sa născut o fetiță; Îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut Într-o baltă. Un crișeriu (un pescar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ciolănos, slăbit, dar parcă înțelegând, mai bine ca oricine, gândurile și trăirile femeii. Soțul a murit și Fefeleaga, așa cum fusese poreclită de oamenii răutăcioși din sat, a fost nevoită să muncească singură pentru a-i întreține pe copii. Zilnic căra coșărcile de piatră, așteptând uneori în zadar plata, pe care cei bogați, știind-o neajutorată, întârziau să i-o dea sau chiar încercau să se sustragă remunerației. Femeia îndura cu demnitate aceste nedreptăți și își găsea alinare numai alături de animalul fidel
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu sora lui Țăran Dumitru al Șchiopoaei care la răndul său era și el Înrudit cu neamul Cucilor. În același cătun locuia și familia Coșarcă. Cel dintâi ajuns aici se trăgea tot de pe Filpea, de pe pârâul lui Muscă pe la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea. Vecinii i-au uitat numele de botez reținîndu-i doar porecla.Fiul său, Gorea, va avea Însă trei copii: Valeria, căsătorită cu Sandu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se umpleau mai repede cu porumb și erau urcate În podul casei. De multe ori munca se Întindea până după miezul nopții iar pănușile rezultate de la deșfăcatul porumbului serveau drept saltea pentru acea noapte. Toți acum dormeau aliniați pe aceste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ton ciudos. O încerc, o îndesăm, o sucim și o răsucim, dar pălăria se dovedește a fi... prea mică. Vînzătorul vecin vine și el la acest spectacol inedit. În spatele meu o aud pe vînzătoarea frustrată: Are un cap cît o coșarcă! Nu sînt sensibil la necazul vînzătorilor de pălării, dar ce mă fac eu cu soarele acesta care pîrjolește și arde totul? După cîteva săptămîni am treabă în Mexic și soția îmi aduce aminte: Ai grijă, nu uita să cumperi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zărit. Cunoscându-i, i-a chemat la el și i-a întrebat dacă vor să facă o treabă. Ei bucuroși, s-au arătat dispuși de ajutor. Haideți cu mine în livadă și o să vă apucați de treabă. Vă dau o coșarcă mare și doi saci. Să adunați toate merele bune, căzute pe jos. Le luați acasă și să aveți mere pentru o bucată de vreme, pe urmă vom mai vedea cum vom face. Mama a fost de acord, căci porcii nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu Oltea, eram tare fericite. Mama ne-a dat un coș mare și-un sac ca să le aducem pline cu mere. Ce s-au mai bucurat Varvara și Maria când ne-au văzut! Ne-au ajutat la cules, am umplut coșarca și sacul și-am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau și câte doi băieți mai "răsăriți" le duceau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Iliuță era cu vreo trei ani mai mare decât mine, învăța bine și era foarte îngrijit. Ce-i drept, îmi făcea uneori ochi dulci... dar eu mă făceam că nu înțeleg. Nici, nu prea era nimic de înțeles. Având multe coșărci cu prune, mama pregătea loznița pentru a le usca și cazanul pentru povidlă. În livadă se săpa o groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un costișan sau frătăucean, oprea caii și-o invita în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vreo oră de servire. E drept că, seara nu mai coboram în sala de mese. Eram oarecum sătule. Asta se repeta cu fiecare dintre noi (în toți cei opt ani de internat). În târg, mama vindea ce-a avea în coșarcă, se mai ducea în piața cealaltă să vadă măcar prețurile și uneori ne cumpăra niște stambă pentru rochii, funde, broșe și ce mai credea dânsa că ne trebuie. O dată mi-a luat un ceas cu un milion, dar nici o zi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
peri, au luat câte o găleată cu toartă și s au urcat atenți în pomi. Eu m-am suit în mărul cel mai bătrân căci era mai rămuros și cu crengile mai încărcate de rod. Oltea a rămas jos, lângă coșărci, ca să le care cu mama în beci. Vasile și Ilie nici nu se zăreau. Erau tocmai în vârf și culegeau de zor. Din când în când coborau pe ultimul țapoc de la scară și-i dădeau Oltei câte o găleată plină
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mama în beci. Vasile și Ilie nici nu se zăreau. Erau tocmai în vârf și culegeau de zor. Din când în când coborau pe ultimul țapoc de la scară și-i dădeau Oltei câte o găleată plină. Ea răsturna fructele în coșărci și numai când acestea erau umplute bine le ducea la răcoare. În beci, aveam rafturi multe și merele și perele trebuiau sortate și așezate în cutii de carton și de lemn. Tata făcea această operațiune. Folosea multe ziare, știind că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai tare. Eu m-am folosit de scară și-am continuat să culeg, doar de pe crengile, de la poalele mărului. Între timp, băieții dovedindu-se tare harnici, au coborât din meri, hotărâți să treacă la culesul perelor. Au ajutat la căratul coșărcilor cu mere și-apoi au ochit un păr cu pere domnești. Mama le a zis să ia o pauză, dar ei s-au îndreptat spre măr, au mutat scara și dispăruți au fost. Iliuță mi-a făcut semn cu mâna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale privesc agricultura, viticultura, pomicultura, creșterea animalelor, albinăritul, vânătoarea și pescuitul dar și unor meșteșuguri precum firăritul, dogăritul, confecționarea coșurilor și coșărcilor. Este știut și dovedit științific că pe parcursul secolelor practicarea agriculturii și creșterea animalelor s-au dezvoltat în paralel. Raportul dintre cele două ocupații principale s-a inversat în decursul timpului. Dacă, pentru început se pare că preponderentă a fost creșterea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]