146 matches
-
acul și ața și se aplecă asupra lucrului în timp ce mama se așeză la mașina de cusut. Am terminat ața, spuse după un timp. Ia să văd ce-ai făcut tu aici. Ei, dar e chiar frumos, bravo! Vrei să mai coși? Da. Fetița stătu toată ziua în preajma mamei, învățând să mânuiască acul. Când totul fusese terminat, privea cu drag lucrurile cusute și călcate de mâinile harnice ale mamei. Trei rochițe de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
prin vase și sânge mai puțin de-un gram. Au fost iubiri nesănătoase în care, inocent, credeamm-ai frânt destul, acum mă coase, cât timp o inimă mai am. Cu degete așa frumoase, subțiri și lungi, îmi pare cam târziu să coși bucăți rămase de suflet care strigă blamm-ai frânt destul, acum mă coase! Anestezie de primăvară E frig acum, dar câteodată aud cântând o interpretă; e primăvara ... cam discretă, cu voce stranie, sedată. în zbor angelic de egretă recheamă tot ce-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mi scuzi lipsa de modestie, dar arta răzbunării e unul din lucrurile pe care le stăpânesc cel mai bine... Evit privirea lui Lissy. — La ce anume te-ai gândit ? — Să-i zgârii mașina, să-i faci ferfeniță costumele, să-i coși pești În perdele și să-i lași să putrezească..., Începe să turuie Jemima, de parcă ar recita poezie și ar putea s-o țină așa până mâine. — Unde-ai Învățat asta, la școala de oafe ? spune Lissy, dându-și ochii peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Ție nu-ți place preotul, Pearlie. Simt că pe undeva e fals. — E nedrept din partea ta. — Bine. E nedrept. Nu te supăra pe mine. — Încetează cu prostiile astea, eu nu mă pot supăra pe tine. — Te rog renunță să mai coși. Ce coși acolo? — Cămașa ta de noapte. — Ți-a plăcut la Londra? — Da, desigur. Regret că tu nu guști galeriile de pictură. — Îmi plac galeriile de pictură. — Te prefaci că-ți plac. — Hattie... — Îmi pare rău, sunt sâcâitoare. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-ți place preotul, Pearlie. Simt că pe undeva e fals. — E nedrept din partea ta. — Bine. E nedrept. Nu te supăra pe mine. — Încetează cu prostiile astea, eu nu mă pot supăra pe tine. — Te rog renunță să mai coși. Ce coși acolo? — Cămașa ta de noapte. — Ți-a plăcut la Londra? — Da, desigur. Regret că tu nu guști galeriile de pictură. — Îmi plac galeriile de pictură. — Te prefaci că-ți plac. — Hattie... — Îmi pare rău, sunt sâcâitoare. E o lumină atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scap d-acest ponos Las-acum pă mine Să fac slujba frumos. Când vine acea seară, Când cerul ie deschis, Ș-așterne fata afară Să vază ce i-e scris. Bătrîn-afurisită P-al casei învăliși Ș-a răilor ispită Sta supt coși pitiși. Bălaia frumușică Ea de loc nu dormia Ș-acum ea plină de frică Acest minut pîndia, Să vază la vr-o parte Pre bunul ziditor Să-l roage a-i face parte De dragul soțior. 456 {EminescuOpVI 457} {EminescuOpVI 458} {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mașină, netezindu-mi părul. — Ăă... nu ! Nimic ! În clipa în care apare în ușă, îmi trag un zâmbet profesionist. Tocmai... am pus niște rufe la spălat. — Bravo. Îmi întinde o cămașă cu dungi. Dacă ești drăguță, te rog să-i coși domnului Geiger nasturele care i-a căzut... — Sigur că da ! Iau cămașa înghițind în sec. — Și iată și lista cu îndatoririle tale ! Îmi întinde o foaie de hârtie. Nu e completă, dar cred că pentru început ajunge... În clipa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-mi scuzi lipsa de modestie, dar arta răzbunării e unul din lucrurile pe care le stăpînesc cel mai bine... Evit privirea lui Lissy. — La ce anume te-ai gîndit ? — Să-i zgîrii mașina, să-i faci ferfeniță costumele, să-i coși pești În perdele și să-i lași să putrezească..., Începe să turuie Jemima, de parcă ar recita poezie și ar putea s-o țină așa pînă mîine. — Unde-ai Învățat asta, la școala de oafe ? spune Lissy, dîndu-și ochii peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 160. b) Nordul satului: lângă grajdurile fostului C.A.P., pe panta dealului dintre Racova și Coșești, s-au găsit fragmente de vase din veacurile X-XI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1956; verificare Gh. Coman, 1970, 1976. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 20, nota 36; Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
credința față în față, vrăjmășia căsătoriei concubinajul, sinuciderea ca un atentat pe care îl face omul la propria sa viață, mărturisirea furturilor ca putere a pocăinței. 366 Iscălitorii materialelor nu erau numai din parohie sau eparhie: pr. I.D. Leon din Coșești, Elena I. Leon coana preuteasă, Dionisie Udișteanu de la Mănăstirea Cernica, pr.P. Gh. Savin Braniștea Covurlui, preot N.Hodoroabă, pr. Georgescu Grigore Gh. Ionică Piua-Petrii Ialomița, Mihai Th Balica, student teolog, preot Constantin P. Lupașcu ColibașiMuscel, pr. Grigore Enăchescu comuna Viișoara
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și autiștii, cu destinele românilor. Au lumea lor proprie și nu-i atinge nimic din afară. La fel se joacă și preaiubiții aleși cu noi. Doar că noi suntem doar niște mingi de cârpă, cusute și răscusute fiindcă acolo unde coși se rupe iar. Sau se crapă în altă parte. Nu-i nimic. Coșul istoriei este plin vârf cu „mingi umane", încă vii! în care guvernanții șutează. Ne aruncă peste gard, căci la dat cu piciorul nu-i întrece nimeni. Băieți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
portalurile Întunecate. De mult timp nu mă mai duc acolo, iar acum vreau să mă Întorc În acel oraș. Cu tine, Faulques. Vreau să mă ajuți să caut umbra acelei fetițe, apoi să ne Întoarcem la hotel, să mi-o coși de călcâie cu ac și ață, liniștit, răbdător, după care să mă iubești cu fereastra deschisă, iar frigul din lagună să-ți facă pe spate pielea ca de găină, cu unghiile mele Înfipte În ea, până când ai să sângerezi și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mort și ața rămasă se pun lîngă mort, căci dacă ar rămînea în casă și ar coase cu el cineva, apoi i-ar amorți mînile. Să nu cîrpești haina pe tine fără să ții o scamă în gură, că îți coși mintea. (Gh.F.C.) Acoperămînt Cine trage acoperemîntul (învălitoarea, așternutul) cu dinții, fiind sub el, acela îmbătrînește degrabă. Adam Odată cu înșelarea Evei, diavolul, știind viitorul lumii, a căutat să subjuge pe Adam că utînd să-l convingă a face zapis. Adam neștiind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
felul de boale. Care are vreo bolnăvie, cînd se cunună să-și aducă aminte de ea, că n-o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că, dacă dă unui greu bolnav un alt nume de cum are el din botez, acela se va însănătoșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă, ci, dacă e băiat, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a împlini nouă ani, că altfel se pă gînește cu sufletul. De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune-ți o pietricică în traistă. Tîlharii, dacă intră la judecătorie, calcă cu călcîiul piciorului de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu lucrezi nimic, căci cazi, ca și Lazăr. Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia și vinerea. Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva nimerește să facă ouăle cu zamă, adică moi, știe să mință. Minte Să nu coși haina cînd ești îmbrăcat cu ea, căci ți se încurcă mintea cum ți se încurcă ața; sau de nu, să ții ceva în gură. Să nu-și coase cineva ceva la haină îmbrăcat cu ea, căci își coase mintea; dar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești. Se crede că nu-i bine ca copiii să se uite prin sită sau ciur, căci la din contra, ar deveni sigur încrucișați. Vinerea să nu coși, că vei suferi de ochi. Gunoiul nu este bine a-l arunca asupra soarelui, nici cînd răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la ochi se vindecă dacă te speli cu apă din troaca unde beau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă Cînd cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde toamna în porumbi. Toiag în locul unde a murit cineva se arde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii [după 30 iulie] nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodărie. în Vinerea Seacă de lîngă Paști, nu se dă nimic afară din ogradă, că nu e bine. Vineri, [în] Săptămîna Patimilor, cei care au curgere de sînge din nas să se rază, că le va trece; iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]