88 matches
-
și cu bluze prin care se vede tot - potențialul pentru dezastru era însemnat. Mai târziu, aveam să aflu detalii despre ce se întâmplase la prima oră a Shebei. Fusese trimisă în ceea se se numește cam pompos „atelierul“ școlii - o coșmelie din prefabricate ridicată pe lângă pavilionul de arte care fusese folosită în ultimii ani, de când plecase ultimul profesor de olărit, ca magazie. Era mai degrabă întunecoasă și mucegăită, dar Sheba se străduise să înveselească locul cu afișe și cu niște mușcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dintrun DeSoto marosniu și de maiorul de armată în mașina staff-ului de la Camp Cooke, conducând fără mâini și ținând în poală niște cățeluși cu pălăriuțe colorate. Două arestări; o vizită la Azilul Animalelor din Verdugo Street. La 12:14 coșmelia nelocuită a unui veterinar pe Sweetzer Street se prăbușea într-un morman de prefabricate, ucigând o fată și un băiat care se sărutau la baza fundației; două cadavre neidentificate la morgă. La 12:29 instalația de neon de pe gazonul din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
slujbă, nici perspective de viitor, i-a îndepărtat pe toți cei care țineau la el, locuiește temporar cu chirie, așteptând să primească o locuință socială, ceea ce se va întâmpla peste ani de zile, iar atunci va fi vorba de o coșmelie oribilă - poate gândesc astfel pentru că și eu trec printr-o perioadă dificilă. A scăpat de demonul alcoolului, dar asta nu-l face să se simtă în al nouălea cer. Își spune povestea tristă cu o voce neutră, clară, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-n amiaza mare pe plaja de la Mamaia. Cred că și în infern îmi va fi greu la început, după care o să bântui bolgiile fără nici un scârț, fără să-mi pese de merele de aur bufnind din rai pe tabla de pe coșmelia lui Scaraoțchi. Începe școala. Noul liceu, „Traian Vuia”, se află tocmai pe Șoseaua Vitan-Bârzești, în sudul orașului. Mai bine aș face naveta în Bulgaria. Profilul e de metrologie. Sunt o mulțime de laboratoare cu instrumente antice de măsură. Inginerii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-i și împingându-i în derâdere, pe intrușii-exploratori, până la limita suportabilă a claustrofobiei; stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește (singura coșmelie iluminată acceptabil, de o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit, de pe net! Pe Avocat îl podidi a mia oară râsul, la vederea numelui pompos
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se plânge : înainte să se mute aici, că-s înghesuiți, că n-ai nici unde să te miști, acu că-i prea departe, că face mult pe drum cu mașinile... Ia să fi trăit ca ea, patruj’ de ani în coșmelia aia, cu cărbuni, cu grijă de butelie, la urmă să mai vorbească... Când ajunge la ei, parc-ajunge în rai, așa le-a și zis, de-acu trei ani de zile de când s-a mutat, și cumnată-sa tot cârtea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Aldica, un neisprăvit. Bei cu mine un rachiu? Hai, ia un gât, că nu ne vede nimeni. Și să știi că e bun, e dă la sor-mea Fița, mi l-a dat cică să-l beau acasă. Care casă? Coșmelia aia, d-o am dă la tata?” “Nea Aldica, pot să te întreb și eu ceva?” “Dă-i drumul!” “N-o să te superi?” “Pă tine n-am voie să mă supăr.” “Atunci, uite despre ce este vorba: eu n-am
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și mușc, pentru că-l așteptam foarte mult pe tata să vină acasă de la Canal, din tabăra de muncă, ei, și de-atunci Csákány ăsta mi-a trimis de mai multe ori vorbă, să merg să-l vizitez. Își încropise o coșmelie acolo, la capătul șanțului, și păzea conductele și sculele, așteptând întoarcerea celorlalți muncitori să continue lucrarea, dar mie degeaba-mi trimitea vorbă, că n-aveam poftă să-l mai văd, oricum, îmi venea destul de des în minte mutra lui pocită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
spunând că asta-l bucură, fiindcă multora le e frică de el din cauza mutrei lui, deși n-ar avea nici un motiv, el e un om foarte bun și, înainte de toate, foarte cinstit. Apoi mi-a zis să-l conduc până la coșmelia lui, că de mult voia să-mi arate ceva și, oricum, ar fi cazul să mă aranjez puțin înainte să merg acasă. A ridicat de pe jos țeava și barosul, punga lui Lupu cu cărămida în ea era tot acolo, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dat un șut, punga a zburat, foșnind și învârtindu-se, vreo șapte metri, aterizând în noroi, printre smocurile de iarbă, atunci Csákány a arătat cu țeava spe vechiul teren de fotbal și mi-a spus să mergem. Csákány își încropise coșmelia în capătul șanțului care se întindea, traversând terenul de fotbal, până la un lan de grâu. Acolo, în capăt, Csákány a lărgit o porțiune din șanț, a despărțit-o de rest cu cartoane, tinichele și plăci presate, a acoperit-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
MACABEUS: Fugi dracului de aici! Fugi odată! PARASCHIV: Maco, sunt un prost! MACABEUS: Jos, jos! PARASCHIV: Ce-i’? MACABEUS (Luptându-se din greu cu PARASCHIV pentru a-l face să coboare și încercând să închidă capacul.): Jos! S-a aprins coșmelia. PARASCHIV (Amețit.): Jos, jos... L-ai omorât? L-ai ras? Gata? MACABEUS: Tu nu vezi că ne-a dat foc? Nu vezi? (E cu fața și cu mâinile deasupra deschizăturii; în acest moment se produce o explozie puternică, un fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ce se pricepea să explice. Veneau pe la el și inginerii care lucrau În cooperativă, ori, pe la fermele de stat, de prin Împrejurimi, ba, și cei de la stațiunea de mecanizare a agriculturii, care se găsea, tot prin preajmă, și, seara, În coșmelia, și, În afara coșmeliei de la marginea tarlalei de lângă drum, se consumau ceasuri Întregi, fiind Întoarse, pe o parte și pe alta, puzderia de savantlâcuri, care străpungeau lumea, de la nord la sud și de la est la vest, douăzecișipatru de ore din douăzecișipatru
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să explice. Veneau pe la el și inginerii care lucrau În cooperativă, ori, pe la fermele de stat, de prin Împrejurimi, ba, și cei de la stațiunea de mecanizare a agriculturii, care se găsea, tot prin preajmă, și, seara, În coșmelia, și, În afara coșmeliei de la marginea tarlalei de lângă drum, se consumau ceasuri Întregi, fiind Întoarse, pe o parte și pe alta, puzderia de savantlâcuri, care străpungeau lumea, de la nord la sud și de la est la vest, douăzecișipatru de ore din douăzecișipatru. Și, fiecare era
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
soarele apunea după culmea Pungeștilor. Pe lângă nisipărie era un drumeag, tot timpul cu iarbă deasă pe el ca semn că nimic nu trecea pe acolo iar în capăt, cocoțată pe culmea cea mai înaltă a nisipăriei abia se zărea o coșmelie de casă văruită cândva, dar acum bălțată cu lut, casă unde nici unul dintre copiii pe care-i cunosc nu fuseseră niciodată. Trăia acolo de unul singur, un tip ciudat pe care nu prea știa lumea cum îl cheamă, dar toți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
soarele apunea după culmea Pungeștilor. Pe lângă nisipărie era un drumeag, tot timpul cu iarbă deasă pe el ca semn că nimic nu trecea pe acolo, iar în capăt, cocoțată pe culmea cea mai înaltă a nisipăriei abia se zărea o coșmelie de casă văruită cândva dar acum bălțată cu lut, casă unde nici unul dintre copiii pe care- i cunosc nu fuseseră niciodată. Trăia acolo de unul singur un tip ciudat pe care nu prea știa lumea cum îl cheamă dar toți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lemn, tencuită prin interior, deasupra căreia se vedea de la distanță cum iese fumul pe coș, cele mai multe obiecte erau formate din doage, adică butoaie, ciubăre, donițe albii de spălat rufe ș. a. m. d. Strecurându-se printre ele, câteșitrei au intrat, în coșmelia destul de încăpătoare, aproape în același timp. Dau nas în nas cu un bătrânel sfrijit și uscat ca un ardei capia ce atârnă în fiece gospodărie rurală deasupra cuptorului și care, de unul singur, cu o teslă în mână, cioplea o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și populare, dar noi, eu și Țuți nu ne gândeam atât la faima școlii ci la faptul că eram aproape de dulcineele noastre, acele copile cu părul șaten și cu cravate decolorate, din pânză proastă. Și când am coborât scările din coșmelia aceea de pod cu aerul încins, ne țineam de mână, dar distant și nu ne spuneam nimic, pentru că în clipele acelea limbajul dispăruse în neant. ... Au trecut anii, așa de repede încât dacă mă uit peste umăr înapoi, spre copilăria
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lună plină și ceva în plus. - Care-i baiul? mă întrebă tandru, bâțâind din genunchiul cu pricina. - Te-aș ruga frumos, unde-i w.c.-ul vostru? - Care w.c., ce w.c.? - Al vostru, al uteciștilor care lucrează cu sârg în această coșmelie! Ia ascultă, tovarășe, noi lucrăm, nu ne ținem de goange! - Parcă eu zic altceva? întreb foarte serios, e ceva grabnic... - Aaa, dacă-i grabnic, atunci înseamnă că e ceva foarte... Da, omul și nevoile sale, cum spunea Iosif Visarionovici Stalin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fatalismul oriental. Îl poți admira pe altul, numai dacă ai și tu în suflet o fărâmă din strălucirea lui. Și poligloții visează tot în limba maternă. Cenaclul de tip nou înseamnă 5 - 6 poeți cu o bere făcută poștă. O coșmelie de trup poate găzdui un suflet exuberant. Amănuntele sunt ca firele de nisip de sub temelia unei construcții. Ele pot decide totul. O spânzurătoare stilizată, amplasată la intrarea într-o localitate, poate converti curajul în frică și impertinența în supunere. Patriotismul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și fatalismul oriental. Îl poți admira pe altul, numai dacă ai și tu în suflet o fărâmă din strălucirea lui. Și poligloții visează tot în limba maternă. Cenaclul de tip nou înseamnă 5-6 poeți cu o bere făcută poștă. O coșmelie de trup poate găzdui un suflet exuberant. Amănuntele sunt ca firele de nisip de sub temelia unei construcții. Ele pot decide totul. O spânzurătoare stilizată, amplasată la intrarea într-o localitate poate converti curajul în frică și impertinența în supunere. Patriotismul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
strada Cerrito, purtați pe roatele și adăpostiți de coșurile unor trăsuri; Nemirovsky a folosit banii primiți pentru asigurare pentru a Înființa Compania Focurilor de Artificii; Fang She, liniștit ca o nesfârșită salbă de ceainice Întru totul asemenea, a rămas În coșmelia din scânduri de lângă salcia solitară. Nu am Încălcat cele treizeci și nouă de legi ale adevărului, admițând că pojarul fusese stins, dar numai un costisitor recipient plin ochi cu apă de ploaie ar putea pretinde că i-a stins și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ajunsese să fie umbra fiecărei mișcări a magului, tot așa cum fericirea merge În urma focurilor de artificii; l-am văzut, În sfârșit, pe magul care, după ce i-a dat o mână de ajutor lui Nemirovsky, a luat-o la goană spre coșmelia prăpădită din fundul curții, ca să-l mântuie pe Fang She, a cărui fericire nu atinsese, În noaptea aceea, desăvârșirea din pricina unei crize de febra fânului. Operațiunile de salvare sunt și mai demne de admirat, dacă enumerăm minuțios cele douăzeci și opt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
căutau. Tai An a zis că trebuia să se ducă la lichidarea unui stoc de mobile, pe strada Maipú. Fiecare a luat-o pe drumul lui. Dar Tai An mințise: s-a Întors după câteva minute. A dat buzna În coșmelie și a ieșit târând după el lopata cu care de atâtea ori Îmi făcusem de lucru prin grădină*. Cocârjat, s-a pus să sape În jurul salciei, la lumina lunii. A trecut o vreme, n-aș ști s-o măsor; În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ușurătate, pă bază că mandea purtam hăini care nu iera obișnuite, m-am târât ca tenia chiar până-n față la ușile lu menționata locantă dă restorant. Între garaju lu Q. Pegoraro și fabrica dă sifoane am Înregistrat de visu o coșmelie c-un singur cat, două balconașe dă imitație și poartă cu ciocan. Pă când măsuram șandramaua aia cu vizualu, ca s-o jicnesc bine, a dășchis poarta o insă respetabilă, sex femenin și umblători papuci, care am indentificat-o, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acolo un teanc de prosoape. Ne-a aruncat fiecăruia câte unul. „Ștergeți-vă bine, avem de stat ceva aici.“ „Presupun că e căsuța ta de vacanță...“, a oftat Maria, în timp ce-o frecam bine cu prosopul pe cap. „Sau coșmelia bunicilor...“, am completat-o. Mihnea și-a scuturat apa din păr și din barbă. Ochii îi luceau în toate felurile, nu știai ce culori să alegi. „Pe-aproape. Să zicem că mi-a vândut cineva pontul cu-o casă liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]