KorAP: Find »[drukola/base=coacăz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...7 >

161 matches

Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195

Millefolii (flori de coada șoricelului). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o lingură la cană. Se poate folosi și sub formă de inhalații de două ori pe zi și pentru spălături nazale. Ribes nigrum (muguri de coacăz negru). Are o acțiune net antialergică. Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la cană. Macerat glicerinat 50-100 g. Se administrează 20-30 picături pe zi puțin înainte de culcare dizolvat extemporaneu într-un pahar cu apă

XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
Capsicum annuum (ardei iute). Tinctura din 200 g ardei macerat (7-8) zile în 100 ml alcool etilic 70%, din care se pun 10-30 picături într-un ceai amar (anghinare, unguraș sau țintaură). Se administrează în curele de dezalcoolizare. Ribes nigrum (coacăz negru). Decoct dintr-o linguriță de frunze uscate, ce se fierb cinci minute în 200 ml apă. Se consumă o jumătate din cantitate dimineața, iar cealaltă jumătate seara. Cura durează 30-40 zile. Hippophaë rhamnoides (cătina albă). Infuzie cu două linguri

XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105

măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona zmeurei. În flora tropicală vanilina (Vanilia planifolia, fam. Orchidiaceae), eugenolul (cuișoare-Eugenia caryophyllata, scorțișoara Cinnamonium sp.) sunt substanțe din grupa compușilor fenolici. 6. Esterii alifatici aciclici realizează în ansamblu lor mirosul și aroma dominantă a multor fructe

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

Apelor Dunării. Spune că gheață la mal. A venit iarna. În curând o să vină și Moș Gerilă. Te prefaci că mai crezi. De streașină atârnă un țurțure de aproape doi metri. Experiențe recente au arătat că plante ca mesteacănul și coacăzul negru ating adevărate recorduri În ceea ce privește rezistența la temperaturile joase. Acest lucru l-a dovedit savantul sovietic, academicianul Tumanov. La București sunt temperaturi joase. Mai ales la tine pe stradă unde sunt năprasnice. Pe strada ta nu crește nici un mesteacăn și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
ating adevărate recorduri În ceea ce privește rezistența la temperaturile joase. Acest lucru l-a dovedit savantul sovietic, academicianul Tumanov. La București sunt temperaturi joase. Mai ales la tine pe stradă unde sunt năprasnice. Pe strada ta nu crește nici un mesteacăn și nici un coacăz negru. Cresc cinci brazi, plopi, pomi fructiferi, un dud și o tufă de mure la Corina În curte. Corina este nemțoaică și studentă În anul unu la chimie. În schimb, În parcul Obor a fost expusă Moby Dick, cinci lei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în combaterea bacteriozei dudului. 9.9. Bolile arbuștilor fructiferi 9.9.1. Bolile agrișului și coacăzului Boli produse de ciuperci 9.9.1.1. Făinarea americană a agrișului Sphaerotheca mors-uvae Boala este originară din America, fiind observată și descrisă pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și descrisă pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lăstarilor atacați și arderea lor, precum și îngroparea frunzelor atacate sub brazdă, prin arături adânci. Se vor cultiva numai soiuri rezistente, între care amintim: Kantata, Black Down, Tsema, Victoria, Meitgo sau Slitsa. În 2001 a fost omologat soiul Record 35 de coacăz negru, produs la Fălticeni. Tratamentele fitosanitare în timpul repausului vegetativ să se facă cu : zeamă sulfocalcică de 28o BĂ-20 %, sau polisulfură de bariu 6 %. În timpul vegetației se recomandă produsele din grupa: Gr.A: Microthiol -0,4 %; Microthiol special 0,4 %; Gr.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere. Măsurile de combatere ce se aplică împotriva făinării americane sunt bune și împotriva făinării europene. 9.9.1.3. Antracnoza agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în frunzele căzute, din care în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri mai răcoroase. Prevenire și combatere. Se vor îndepărta lăstarii atacați și se vor arde, iar frunzele căzute se vor încorpora prin arătură adâncă sub brazdă. Se vor cultiva soiurile rezistente cum sunt: Kantata, Crusader, Lissil

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
3-5 tratamente cu o gamă de produse cum sunt: Topsin M 70-0,07 %; Metoben 70 PU-0,07 %; Vondozeb PU0,2 %; Dithane M 45 0,2 %; Topas 50 WP-0,1 %; Bumper 250 EC-0,02 %. 9.9.1.4. Rugina agrișului și coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
M 45 0,2 %; Topas 50 WP-0,1 %; Bumper 250 EC-0,02 %. 9.9.1.4. Rugina agrișului și coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în apropierea acestora. Simptome. Pe frunzele și ramurile de pin de vârste variate, se formează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m) dar insectele îi duc la distanțe mai mari. Ei produc infecții pe frunzele diferitelor specii și soiuri de agriș . Plantele de agriș și coacăz infectate prezintă numeroase pete galbene pe partea superioară a limbului. Pe partea inferioară a frunzelor, ciuperca formează niște vezicule brunii, care sunt grupurile de spori de vară. Acestea crapă și pun în libertate sporii sub forma unui praf galben. Printre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente la rugină amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile de agriș și coacăz să fie amplasate la distanțe cât mai mari (8 10 km

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente la rugină amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile de agriș și coacăz să fie amplasate la distanțe cât mai mari (8 10 km) de masivele de pin. De asemenea, pentru a proteja pepinierele de pin, se vor lua măsuri ca în apropiere să nu existe plante de Ribes sp. Se vor aplica

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
km) de masivele de pin. De asemenea, pentru a proteja pepinierele de pin, se vor lua măsuri ca în apropiere să nu existe plante de Ribes sp. Se vor aplica stropiri cu substanțe carbamice(Mancozeb 80 0,2% ). Soiurile de coacăz negru omologate în 2003 sunt: mijlociu de rezistente la boli-Geo sau rezistent Padina. 9.9.2. Bolile zmeurului Viroze 9.9.2.1. Mozaicul zmeurului Raspberry mosaic virus Boala a fost semnalată în America în anul 1902 de către V.B. Stewart

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

Îndulcite cu miere, având efecte În colici de natură nervoasă. *Infuzie din amestec de coada șoricelului (herba), mentă (frunze), pelin alb (herba) și sunătoare (herba) din care se beau 3 ceaiuri călduțe pe zi. *Macerat din fructe de pădure (afin, coacăz negru, fragi, ienupăr, mure și zmeură) puse Într-o sticlă cu ulei de măsline sau floarea soarelui; după 30 zile se pot lua câte 2 linguri Înainte de mese, având efecte În calmarea durerilor provocate de colite. *Tinctură din amestec de

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
stafilococilor. *Infuzie din flori și frunze de păducel (1 linguriță la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute) din care se consumă 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]