4,982 matches
-
cel de-al XIII-lea Festival al Uniunii Teatrelor din Europa. Festivalul, numit PO.N.T.I. - Porto. Natal. Teatro. International. - este un festival organizat în preajma Crăciunului, când oamenii se bucură de apropierea sărbătorilor plimbându-se, bând vin de Porto, mâncând castane coapte pe strada Santa Catarina și mergând la teatru. Între 12 noiembrie - 5 decembrie oferta a fost ambițioasă, fiind prezente teatre importante: Teatrul Garibaldi din Palermo, Schauspiel Frankfurt și Düsseldorfer Schauspielhaus, Teatro de la Abadía din Madrid, Teatrul din Moscova, Teatre Lliure
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
cu amintiri de-acasă E Îndulcita cu arome de dor, ce nu mă lasă În ast Ajun să-mi plîng colindele de mut. Tu mama te Învîrți prin casă părinteasca, Iar noi, ne-mpiedicam sub sortul ce miroase A vorbe coapte-n jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie Si-o-ncerci În grabă să vezi de se Încheagă Noi, ca ciorchinii ghemuiți, stăm ziulica-ntreaga Și-l așteptăm
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
vie. Ca de-or Începe alții la porți să ne colinde Ursonul mi l-oi pune și căciulă cu urechi Desaga clipelor iernite din cufărul cel vechi Mi-o ține varasie-n ast Ajun ce ma cuprinde. În ziua sfîntă cozonacu-i copt pe masa Sub brad, Îmbrobodita-i iarnă În năframe C-a obosit cernind cu dor În albe coame În curtea ninsa cu iubiri de-acasă. IARNĂ ASTA Și-a scuturat tăgîrța Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele sub rogojina
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
tihna, Si i-ai dat rătăciților nori Din plîns de umbra și vina Să-mi creasca-n tîmple fiori. Mi-ai furat TOAMNĂ privirea, Ai pus-o mării de dor stăvilar Să-mi ferece-n abis plecăciunea CÎnd s-o coace-n perle de-amar. Mi-ai furat IARNĂ genele, Le-ai pus În iesle de țurțuri Topite-n semințe, clipirile, Or creste-n petale de gînduri. ÎN ABSENTA-MI De mă vei colinda la poarta serilor Oi pune drugul ostenit
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
i-a ocupat toată viața. Revin deci și spun că de la poezie sau prin poezie eu îmi doresc mai mult decît succesul. Și este o mărturisire, dragă Alex, pe care drojdia unei banale "ipocrizii" nu ar putea să mi-o coacă nici de dragul acestui interviu. Eu încerc să pun în mișcare poezia ca să-mi rezolv mie probleme de-ale mele, care țin deopotrivă de singurătatea dar și de sociabilitatea mea, de disperarea dar și de entuziasmul meu. Poeziei îi cer să
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
ortodox e comunismul poetului în raport cu cel transformat în politică de stat. Câteva mostre: , În vatra focului ardea fierul rușinii;/ Prin scorbura cămășii de tort/ Li se-mplânta în pieptul stâng/ Semnul înfierării;/ Vuiau foalele s-ațâțe focul/ În care se coceau ștampilele;// Cei din semințiile trădării/ Ridicau cumplitele sigilii, le trânteau/ În carnea de țăran; abur, sânge/ Miros de carne friptă/ Copleșea lumea:/ Ca boii, ca păsările îngrămădiți/ Și fără apărare.// Răspândiți apoi în pivnițele babilonului/ Deprindeau un cântec/ Al robilor
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
nu apune", un peisaj de seceriș iminent, Lucian Blaga visează la căile pe care viitorul se apropie de noi. Rămânând de obicei ,incoruptibil distant", iată-l năpustindu-se asupră-ne, iată-l gata venit! În holda de grâu ce se coace în vară, sub basmul arborescent, e cu neputință a spune pe ce cale viitorul s-apropie. Dar vine-apăsat, ca bătăile inimii. Pân-adineaori a fost incoruptibil distant. S-apropie-acum, e aici, e prezent. Alchimie e încă totul în lume. După pravila
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
după ce l-au tăiat, un arbore pierzîndu-și fructele. O viață care-și scutură, cu amînări de veche curtezană, gătelile cochete. În locul lor crește, din spinarea personajului, deodată cu cartea, un fel de cochilie în care poate, în sfîrșit, să se coacă. Să rabde și să iubească, nu cucoane pe jumătate pierdute, ci scene, colțuri de tablou pe care rama le taie la scară. Să scrie, apoi, cu cotul ridicat de pe masă, fără relief, fără forță, din vîrful degetelor, pătînd ciorna din
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
într-un anumit sens, și-au asimilat locatarii, Alexandru Olian notează, devotat și sîrguincios, zeci de alte imagini ale unor biserici și palate, ale unor case anonime dar și ale altora care au aparținut lui Coșbuc, Aura Buzescu, Sturdza-Bulandra, N.D. Cocea, Delavrancea, Octav Băncilă, N. Vermont, G. Tattarescu, I. }uculescu, G. }ițeica V. Voiculescu etc. Această contiguitate a graficii cu documentarul naște, în mod legitim, următoarea întrebare: cîtă libertate a gestului, cîtă jubilație a privirii și cîtă grijă pentru forma de
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
mase - când parcă socotește la kilogram o adunare de suflete. Nu cumva, mai curând, celebra relație cauză-efect funcționează taman pe dos? Poate că în capul unui intelighent (sau în căpățânile mai multora, ei rămânând totuși puțini, ei fiind aleșii) se coace mai întâi o mică, o meschină viziune (dinspre ei văzut - o ofertă "genială") ce este apoi împrăștiată forțos peste lume, cu puterea aceea de nestăvilit a minții luminate și rare, de se trezesc oamenii că sunt vizitați de nevoi și
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
tratate De-aromă pentru viața noastră-ntreagă, Oh, să ne tăvălim în puritate, În aur matlasat și-n rouă vagă. Iar seara, durdulii și-n pielea goală, Scăpați de haine ca de o tortură, Să facem baie într-o portocală Coaptă de-amor, cu vorbe dulci în gură.
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8958_a_10283]
-
de pe hartă, țarine sar peste regi și peste granițe, peste dâmburi și gomele deschise în guberniile hârtiei. Timpul se împotmolește în orologiul conacului și-n sapa mujicului, în zbaterea dintre om și om. Prăpastia se adâncește, frecușul crește, revoluția se coace în ceaunele țăranilor și mai ales în halele muncitorești. Inocenții sunt luați drept idioți. Ca prințul Mîșkin. Și peste tot se aud leneșe carii în coaja mestecenilor. Să faci baie în mijlocul Siberiei într-un butoi de lemn poate fi un
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
duc departe și clatină la rădăcini anul, stârnind în cerc nesigure planete. Statui de aer, sunete! Iată-ne! O, jubilație a simțurilor! Zi ajunsă pe-o culme iute, contemplată-n uriașa trecere, apoi adusă în față, așa cum ții un strugure copt în palme, minunându-te de formele aromat-curate ale boabelor. Cât de departe sunteți când frigul smulge mari hălci din noi, până rămâne o urmă extaziată cât bolta cerului, până rămâne o vie pată cât pleoapa cosmică, până se-mprăștie o
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
Autor: ROXANA COCEA Coordonatori: SL.DR.ING.LILIANA VEREȘTIUC, PROF. DR. ING. MARCEL POPA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Enzimele sunt biocatalizatori cu rol fundamental în reglarea proceselor metabolice, deoarece numai
ENZIME IMOBILIZATE PE SUPORTURI RETICULARE by ROXANA COCEA () [Corola-journal/Science/84129_a_85454]
-
în acord cu măsura celui în care vine, după posibilitatea aceluia de a-L primi: începător, avansat sau desăvârșit, „asemenea viței de vie, care nu apare niciodată la fel, ci se schimbă în timp: mugure, floare, pe cale de a se coace, apoi bine coaptă devine vin. De aici și chemarea la beție (sobria ebrietas) adresată de Verb. Întreaga ființă se unește cu El, sufletul se mărește, crește fără încetare. Cu cât dorește mai mult, cu cât iubește mai mult, cu atât
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
peștișor”, ,, Povestea despre un popă și lucrătorul lui”, ,,Balada” (corect „Balda”)- pentru a vedea dacă sunt bune de tălmăcit și pe limba lui. Am hotărât împreună să scoatem o carte de povești pentru copii, și fiind singur aici, unde mă coc cu glodul pe mine, m-am învrednicit să traduc din Pușkin aceste povestiri. Tu interesează-te și vezi ce face și când se apucă de lucru, căci în toamnă mă gândesc să fac rost de un librar, ca să le tipărească
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Intram în cadru și jucam. Nu trebuia să mă mai chinui cu indicațiile pentru o scenă, sau alta. Primul rol i-l datorez lui Titus Popovici. El mi-a spus că am talent de actor. Apoi, regizorii Savel Stiopu, Dinu Cocea și Francisc Munteanu m-au solicitat și încurajat, la rândul lor. - Obișnuiți să fiți spectator la filmele altora? - Da. Sunt un foarte bun spectator al filmelor americane. Bune. - Cum vi se par filmele noii generații? - Promițătoare. Pentru o anumită epocă
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
zi nu se ara, nu se seamănă și nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coaca, să coasă, să țeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credință că dacă cineva se încumeta a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncata nici măcar de pești, scrie Agerpres. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap și vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. Specialiștii
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
nu, nu va fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în acestă zi vor fi sănătoși tot anul. Femeile nu umplu borș în acestă zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu coș, ca să nu orbeasca; nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfântă Vineri; afuma casă cu tămâie, inconjurand-o de trei ori, în zorii acestei
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
fosta șură, în staule altfel totul s-a păstrat, acolo în colț au mai rămas fire de fân agățate pe grindă am lăsat, ca și primii constructori, stânca muntelui, netezită, ca perete interior (seara, veți vedea, sclipesc aproape fosforescent cristalele coapte in illo tempore, în cuptoare cât muntele) zidurile de piatră sunt cum le-au ridicat cu două-trei secole-n urmă pe temelii romanice, acoperișe de piatră peste tot, sunt din plăci de...cum îi zice, cândva scriau copiii la școala
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
face lui Galaction în volumul I din Memorii, capitolul XXIX: "Un ortodox militant, care în tinerețe a prefațat romane profanatoare de cele sfinte șe vorba de prefața lui Galaction, sub numele real de Grigore Pișculescu, la romanul lui N. D. Cocea Poet-Poetă, 1898 - n. n.ț, și care acum practica sionismul și se menținea încă în atmosfera imorală a prieteniei cu Bogdan-Pitești, îmi da de bănuit. Poate că și această legitimă suspiciune a influențat cu ceva cele trei articole ale mele din
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
devine unul dintre promotorii modernismului nostru extremist cu vad bun în propria-i revistă Contimporanul, apărută zece ani mai tîrziu, în 1922. Aici se regăsesc grupate numele unor colaboratori iluștri, printre care T. Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, N. D. Cocea (de la care Ion Vinea preia în 1930 directoratul Faclei), dar și Paul Eluard sau Louis Aragon. După publicarea incendiarului Manifest activist către tinerime în 1924, prestigiul revistei crește, ea tutelînd și alte "organe ale mișcării moderniste": revistele 75 H.P. (cu
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste peste creștet. în cuibul ei ca pe pământ se poartă dezgroapă rădăcini aprinde focul îndeamnă vita-n jug visând norocul cu pânea din secara morții moartă (stihia mea). O, Mamă, vin cu
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
care îmi propun să-l termin pînă la primăvară. Cred că o să gătesc o salată agresivă pentru cititor. Cu elemente de thriller, de carte erotică, de anchetă socială. Și cu inspirație din realitatea ultimilor ani bucureșteni. Pe de altă parte, coc de cîteva săptămîni ideea unui roman epistolar în cheie ironică despre ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Inițiativa e firavă și insuficient decantată, motiv pentru care încă nu l-am încunoștințat pe coautorul ipotetic. Dar dacă o să-i pice întîmplător sub
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]