57 matches
-
practicarea joggingului la mare determină efecte pozitive asupra sănătății. Asocierea dintre ultraviolete, ionii de sare marină și beneficiile oferite de alergare pot stimula îmbunătățirea evidentă a funcțiilor vitale ale organismului, pot reface organismul mult mai repede după a perioadă de coalescență. De asemenea, alergarea pe faleză sau pe malul mării este una dintre cele mai relaxatoare și plăcute activități de întreținere corporală, de loisir, iar în sportul de performanță ea reprezintă, în anumite etape de pregătire, unul dintre cele mai eficiente
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
hepatice oculte imagistic (tabelul 147). Etapa de rezecție Pasul 1 - Coborârea unghiului drept colonic de la nivelul duodenului și capului pancreatic, cu izolarea infrapancreatică a VMS Se pătrunde la nivelul bursei omentale prin decolarea coloepiplooică, la nivelul planului embriologic, avascular, de coalescență. Se expune fața anterioară a pancreasului, după ce se secționează toate aderențele feței posterioare a stomacului. Apoi se coboară unghiul hepatic al colonului, expunând astfel fața anterioară a capului pancreatic și a duodenului I, II și III. Pentru a expune la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
câte 2 pe fiecare hemiarcada, de o parte și de alta a liniei mediene, în succesiunea: incisiv central, incisiv lateral. Se dezvoltă din lama dentară secundară și ocupă perioada de erupție de la 7 la 9 ani. Coroana se dezvoltă din coalescență a doi lobi: un lob vestibular, la rândul său format din trei lobuli separați prin depresiuni, și un lob oral reprezentat de cingulum. Coroana incisivilor este aplatizată în sens vestibulo-oral. având patru fețe axiale și o margine incizală. Fețele vestibulare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sincronică dintre ergativitate și nominalizări, vezi Capitolul 2, 7.1. O altă ipoteză asupra originii construcției ergative este formulată de Creissels (2006). Acesta susține că, în limbile predominant ergative, construcțiile intranzitive cu tipar acuzativ se pot dezvolta ca rezultat al coalescenței componentelor verbelor "ușoare". În limbile ergative și în limbile acuzative, construcțiile deviante de la modelul tipic își pot avea originea în variantele eliptice ale construcțiilor tranzitive. Schimbările de tipar (acuzativ > ergativ; ergativ > acuzativ) pot apărea ca o consecință a gramaticalizării perifrazelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lexical, iar, din punct de vedere diacronic, există câteva scenarii posibile: ● în limbile acuzative, construcția tranzitivă cu A arbitrar (numită transimpersonală) poate fi reinterpretată ca fiind o construcție intranzitivă al cărei argument unic se comportă ca P; ● în limbile ergative, coalescența componentelor verbului ușor poate duce la reinterpretarea construcției tranzitive ca fiind intranzitivă; gramaticalizarea perifrazelor aspectuale (vezi Capitolul 1, 7.1.); ● partiția intranzitivă nu apare gradual, prin creșterea numărului de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]