1,591 matches
-
unui întreg eșafodaj. Plivind buruienile dobîndim un ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini intacte". Astăzi, la noi, cu toată știința de carte și urbanizarea forțată, pripită
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
îndreptată cu preponderență spre trecut. Obiectele vechi poartă în ele sufletul celui care le-a folosit și evocarea lor îi prilejuiește poetului întîlnirea cu lumina palidă a unui paradis definitiv pierdut: cel al speranțelor și miracolelor din copilărie: "aici e coasa și grebla, sunt toate uneltele/ pentru răstignitul porcilor, iarna,/ într-un colț picotește roata de tors a bunicii - / este o lume care moare într-un anotimp/ și reînvie în alt anotim/ ca pînă la urmă să nu mai reînvie niciodată
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
copleșitor în care forța și grația, siguranța și ezitarea, lumina și întunericul, echivocul și iubirea se împletesc într-o adevărată simfonie. Reprezentînd pur și simplu textura unui perete din bîrne , accidentat de o ușă minusculă sau de o coadă de coasă, Șura nu este numai o lucrare în care materialele picturii, tehnica și limbajul își găsesc o puternică justificare, dar și una care, prin toate coordonatele ei, trece dincolo de tot ceea ce este material, tehnică și limbaj autonom în pictură. Ea reprezintă
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
Acum, cât nu e prea târziu. Adie iz de vară veche, De mere dulci și nepătruns, Stau lucrurile vechi în casă Și parcă așteaptă un răspuns... Fără odihnă și zăbavă Voi reclădi pridvorul vechi, Meticulos, fără de grabă, Împărățind stele-perechi. M-asteaptă coasa roasă-n sură, Iarba-n ogradă-i până-n brâu, Lipsit de griji si cu măsură, Voi umple corlița cu grâu. Apoi pleca-voi mai departe, La rându-mi " detașat " și eu... Mă-ntorc la casa parintească, Mă-ntorc, încet,la
ACASĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382703_a_384032]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > IOAN GYURI PĂSCU Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului nu demult a trecut pe lângă mine moartea nu avea coasă cum se spune unii o zugrăvesc că pe o babă știrba cu părul despletit îmbrăcată în negru nici vorbă Jenifer Lopez e la degetul ei mic m-a atins în trecere pe cap ce mai faci, dragule, m-a întrebat
IOAN GYURI PASCU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382786_a_384115]
-
Cred că așa își menține postul, că după bârfe nu ar avea nici liceul terminat. Discuția lor a fost curmată de Viorel, care a trecut „ca din întâmplare” pe la ele. Mergea spre sola de lucernă să vadă dacă bagă pentru coasa a doua. O sărută în fugă pe Ramona ca și când nu o mai văzuse de cine știe cât timp și se adresă Săndicăi: - Felicitări, Săndica, pentru noua ta titulatură de inginer! - Mulțumesc. Doar pentru ea am pierdut cinci ani de studiu prin facultate
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
ziduri-în prezentul cu ochi vii Treci prin parfumul florilor de tei ... Ești muza și aprinzi scântei Femeie din stele,vino de vrei! Aprinde-n suflet dorința.. Amestecă amintirea cu neputința . Visu-ți adormit-îi ca fânul ce miroase.. Lângă ascuțișul luciu... de la coasă , Femeie din stele întoarce-te acasă! Femei ce duci versul sub haină.. Ascuns precum descântul Dispari discret ..în sângele unui poet ! Oprește-te să te adie vântul! Și dă-i de poți un pic de umbră..și cuvântul ! Femeie din
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
nu-i lac femeist. Apropo de bețișor, Liviu Avram îl ia la mișto, în Adevărul, pe șeful statului, scriind editorialul ”Băsescu e pe moarte, nu?”. Într-un fel, da. Metaforic, adică. Dacă ne gândim la moarte ca la Domnul cu Coasa, cum a fost poreclit Boc. Editorialistul Patriciu spune, tot în Adevărul, că a reparat o școală, în Moldova, pe banii lui și fiindcă nu putea să-și dea singur șpagă, i-a ieșit de trei ori mai ieftină reparația ca
Ziare, la zi: Jurnalul aruncă secuii în calea tsunami-ului solar () [Corola-journal/Journalistic/27971_a_29296]
-
în sperietoare de ciori, cu lanțuri legate de mâini, cu o hârtie prinsă de brâu pe care scrie "profesor de română" și cu un banner cu mesajul "Să muriți bine!", iar un altul este costumat în moarte și are o coasă în mână. Înaintea începerii mitingului, liderii sindicali le-au cerut protestatarilor să facă liniște pentru a asculta "marșul funebru pentru Boc". La protest participă și Joseph Niemtz, secretar general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor. Acesta a spus că a
Sindicaliştii au încheiat mitingul de la Parlament - UPDATE () [Corola-journal/Journalistic/26951_a_28276]
-
băiat de nota zece: sufletist, inteligent, muncitor. După liceu, a ales sa ramana în sat, alături de bunicii săi, pentru a le fi ajutor la bătrânețe. Cu banii se descurcă și el cum putea: mai repara o sobă, măi trăgea la coasă... Într-o iarnă - să tot fie vreo zece ani de-atunci - a fost chemat de o vecină să-i taie lemne de foc. Cum tocmai trecuse Crăciunul, bietul Țânțu a poftit la bunătățile atârnate în afumătoarea bătrânei. A înșfăcat o
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
despre drumul ascuns nu-i este indiferent trecutul și spațiul din care se trage ca individ și nici limba care ne ferecă și ne farmecă pentru a rămâne în misterul unui gând. Patria este pentru poet, în primul rând, sunetul coasei în lanul de grâu. Și ce mesaj de curaj degajă acest poem al său: „Libertatea necontenit trebuie dobândită,/ Nu poate fi doar stăpânită./ O primești în dar și se păstrează prin luptă./ Dar și lupta se scrie pe file ascunse
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
tu, din cerurile-albastre, / Cum plânge, iarăși, Oltul val cu val. // A-nstrăinării spornică omidă / În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de obidă, / Spălând mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de obidă, / Spălând mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar adună moții, în ciubară / Și, cu amar, se-ntoarnă iar la vatră, / Purtându-l
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
căci „stăpânii” lor, comuniștii localnici, le-o spuneau în față: „Voi sunteți dușmani ai poporului, de aceea trebuie să vă nimicim”. Și dacă soarta i-a zâmbit cu norocul de a se întoarce la casa părintească, la baștină, cea cu coasa în spinare l-a găsit și aici, căci, din flăcău voinic ca un Făt-frumos, tânărul s-a întors acasă numai oase și piele, bolnav de plămâni și picioare, iar după doi ani și-a dat duhul în chinuri îngrozitoare. Însă
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
vă nimicim”. Dar în Voloca n-au venit rușii să-i aresteze pe oameni și să le spună că-s „dușmani” ai puterii sovietice, ci erau câțiva activiști, săteni de-ai noștri leneși și bețivi, care în loc să pună mâna pe coasă și plug, s-au dat în slujba diavolului. Aceste cozi de topor ce le năpăstuiau oamenilor viața, mai ales celor muncitori și înstăriți, au și întocmit listele celor ce urmau să fie arestați și deportați. Astfel, Ștefan Popovici al lui
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
de bogată, câte taine nu le înțeleg! Nici n-am vrut să le dezleg vreodată... Tot mai des și mai ales prin vis, mă poartă pașii Dorului spre-Acasă, mă-ntorc, precum Adam în paradis și iarba mea e gata pentru coasă... Nu-i vremea, câte vremuri nu mi-au fost? Și poate nici nu le-am băgat în seamă, nici nu-mi cunosc tăcerea pe de rost și cât mai am de mers până la vamă! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu-i
NU-I VREMEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381601_a_382930]
-
a ascuțit fierul în rană, Prea s-a aruncat dreptatea în vreascuri, Să încălzească o sobă străină. Prea s-a lustruit piatra sub pași, Prea a crescut buruiana cât casa, Prea s-a-nfășurat vrerea-n vrăjmași, Prea se cere bătută iar coasa. Prea s-a uscat gâtul de strigăt, Prea s-a-ncovoiat spinarea de lipsuri, Prea s-a-nveninat condeiul de plânset, Prea sunt multe fără-nțelesuri. Prea obosi jelania-n leagăn, De prea torida verii-nfășare, Ce mult râvnim la ploaie, la reavăn
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
zare Împletesc funii pentru țărușii din brazda, Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub arșiță verii. Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urma. Dorm apele
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
recolta în zareîmpletesc funii pentru țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă,Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie sub arșiță verii.Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde:Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrundeși peștii își pierd, apre amonte, de urmă.Dorm apele-n
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
martie) de la ora 20:30 la Cinema Studio și cuprinde scurtmetraje SF și horror, animații amuzante și filme cu vampiri. Programul provoacă publicul să își imagineze un viitor controlat de computere, viața de apoi și viața anterioară, că Domnul cu Coasa ar exista cu adevărat, și nu numai. Pentru că NexT își dorește să prezinte de fiecare dată publicului cele mai bune scurtmetraje, și în programul NexT Imaginaria se regăsesc filme ce deja au figurat în agenda celor mai importante festivaluri din
NexT Dance şi NexT Imaginaria [Corola-blog/BlogPost/99569_a_100861]
-
Recomandări Dacă vară ai schimbat coasă pe motocoasa, iarna trebuie să schimbi lopețile cu freze de zăpadă pentru că și în sezonul acesta meteorologii anunță ninsori abundente și însoțite de vânturi puternice. Așa că, o simplă lopată va face cu greu față și de ce să te chinui dacă
Iarna este frumoasă, daca stii să o întâmpini [Corola-blog/BlogPost/97887_a_99179]
-
nu te-i mai face; De te-ai coace toată toamna Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și amară; Ieși afară ca o pară; Intri-n casă ca o coasă; Șezi în unghi ca un junghi. Ca să putem afla mai multe, cine ne ajută oare? Paula Chirilă ne spune povestea soacrei, înconjurată de actorii de la teatrul Zurli care, împreună cu copiii, vor încinge apoi cea mai frumoasă petrecere după această aventură
Program cultural educativ Sâmbătă de basm [Corola-blog/BlogPost/98179_a_99471]
-
le-am mai văzut de ani de zile nici măcar în poze și părerea mea e că n-ar trebui să le vadă nici un cetățean care trăiește într-un mediu urban. Dacă bunicii noștri, care își petreceau ziua pe câmp, la coasă, la sapă sau la cules porumbul, aveau nevoie de ele, noi, cei care stăm toată ziua cu fundul pe scaun sau în mașină, nici n-ar trebui să știm că există. O oră de sport la sală n-o să echivaleze
Mâncare românească să fie, dar s-o putem mânca și noi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20822_a_22147]
-
bage ceva la burtică, să-și facă singuri de păpică. Sigur, e foarte posibil ca două-trei-patru soții de muncitor sau țăran să și-o fure, ca urmare directă a difuzării acestui spot. Imaginați-vă că vine nea Nelu acasă, cu coasa pe umăr (de la cosit vine deci, că doar nu de la bibliotecă) și-o găsește pe tanti Marița, nevastă-sa, cocoțată-n vârful patului. “Mi-e foame, fă, muiere, ce mâncăm azi?”, o să zică nea Nelu. “Îmi pare rău, dar am
Un bărbat epuizat e întotdeauna mai puternic decât o femeie odihnită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20926_a_22251]
-
e! Pe văi și peste dealurile mele Să pască-n pace turmele de stele, Eu să le fiu păstorul lor întruna, Dintre toate să nu pierd niciuna... De vremea de atunci acum nu-mi pasă, Mă văd flăcăul viersuind la coasă, E-atâta iarbă verde-n jurul meu! M-așteaptă Acasă bunul Dumnezeu... POEMUL DIN DOR... Mi-e sufletul de dor preaplin, Nu mă întreba de ce suspin Și dorul meu nu-i dor oricum Cerșind la margine de drum; Tu l-
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]