210 matches
-
roua dimineților senineSă te mângâi precum un orbși să te contopesc cu mine.Mai vreau o oră să asculți... ÎI. SĂ-MI CÂNȚI COBZARE!, de Mihaela Mihăilă, publicat în Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012. Să-mi cânți din cobza ta, cobzare Sa imi alini cu farmecul sau gândul, Să-l las să plece fericit spre altă zare Să ocolească-n zbor, întreg pământul. Să-mi zici din gură, cuvinte măiestrite Ce înțeles nu au pentru prea multi, Doar pentru
MIHAELA MIHĂILĂ by http://confluente.ro/articole/mihaela_mih%C4%83il%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
te-ascult Cum viața o tot cânți pe a ta struna Tristeți și bucurii că un tumult Să le înalți în mladierea-ți înspre luna. Să spună ea, apoi, de nu-i frumos ... Citește mai mult Să-mi cânți din cobza ta, cobzareSă îmi alini cu farmecul sau gândul,Să-l las să plece fericit spre altă zareSă ocolească-n zbor, întreg pământul.Să-mi zici din gură, cuvinte măiestriteCe înțeles nu au pentru prea multi,Doar pentru cei ce au
MIHAELA MIHĂILĂ by http://confluente.ro/articole/mihaela_mih%C4%83il%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
că ea pe altu-a voit Din scurta lor căsnicie a rezultat un copil, Lazăr, dezavuat de tatăl său pentru comportament reprobabil. Zamfira, a fost însă, cea care a stimulat creația lirică a psaltului.Doar era epoca serenadelor cu acompaniament de cobză și nai sub clar de lună unde stihurile circulau pe cale orară, iar amanții, logodnicii sau iubiții, singuri ori însoțiți de tarafuri lăutărești cântau sub ferestre, cu sfâșietoare ah-uri și of-uri versuri ca acestea: Frunză verde și-o lalea
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1471769706.html [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
de noroaiele lumii murdar și aripa frântă, iar ceasul agonic al zilei ticăie-n zadar. Hai, cântă, cântă! alină-mi durerea albită în tâmplă, de-atât nenoroc... ah! de-amar și de of până-n zori să tot joc. Strunește-ți cobza, ușor, din umbra înserării mă ridică și inima-mi tresalte, cânte, - ca pasărea spin -, duios, sfâșietor ... Cântă-mi, cobzare! și lasă-mă să mor, de dorul zărilor albastre. ... pe sterpele drumuri să curgă doar ploaia, în ritmul inimilor noastre. Și
CÂNTĂ, COBZARE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1395488252.html [Corola-blog/BlogPost/354983_a_356312]
-
iarta-ma”). oare să le fac pierdute? (în gând: “zi nu,nu, nu”). Ea: “nu, mă, ca săracu’ atâta mai are de la ea... cine stie la ce-or folosi...” Anna: “O zi nașpa la serviciu, eu și obosită și răcita cobza. Sună telefonul, un preot, mare goanga pe la Mitropolie, vroia ceva de la secretara. Am vorbit cu el că o adevarată creștină, cu glas duios de copilaș inocent. M-am scuzat ptr vocea înfundata, etc și l-am rugat să aștepte puțin
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
-ți placă luna!” spusese ursitoarea; și-am ajuns greier. În lanul de grâu macul își ține slujba de vecernie. Culmea prostiei - să calci pe urme de bou și să fii zimbru. „procentul este constant de trântori în stup”. S-ajungă cobză, molidul cântă de pui pe strune de vânt. Rătăcind prin șanț, ciocârlanul pricepu ce-i sărăcia. Măcieșul ia vamă un smoc de lână fiecărei oi. Doar luna, topind țurțurul din streașină, nu crede în lacrimi. Unde erau azi Carul Mare
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419659876.html [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CÂNTEC ALBASTRU Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului CÂNTEC ALBASTRU Intră-mi, cobzar, în noaptea adâncă Și cântă albastru peste sufletul meu, Să-ți lași și cobza cu jale să plângă, Că-n patimă ard și dorul mi-e greu! Vino, cobzare, și intră-mi în suflet, Vreau noaptea asta cu jale să plâng! Lăsa-voi tristețea-mi să te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463992073.html [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
suflet, Vreau noaptea asta cu jale să plâng! Lăsa-voi tristețea-mi să te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463992073.html [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463992073.html [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot, Căci pe tine cu cobză și pe crâșmar, În locul durerii duse am să vă port. Și-n sufletul golit de durere și patimi, Să-mi torni un cântec albastru încet, Cu el vreau să-mi umpli rana din suflet, Adânc îmi rămână îngropată în piept
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463992073.html [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite tăiat în bandă. În prima partiție, în câmp verde, se află șase spice de grâu de aur, întrețesute. În a doua partiție, în câmp albastru, se află o cobză de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la zona predominant agrară, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Cobza reprezintă brandul localității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
se află o cobză de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la zona predominant agrară, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Cobza reprezintă brandul localității - taraful din Grecești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Urzicuța, județul Dolj Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Urzicuța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
B Str. Clujului - blocurile 72 A+B, 74 A+B+C, 83 A+B, 85, 86, 87, 88, 73 A+B, 82 A+B, 42 A+B+C+D+E, 57 A+B+C, 81 A+B Str. Coasei Str. Cobzei Str. Col. Alexandru Lacu Str. Col Caius Mironescu Str. Col. Gheorghe Ioan Mureșan Str. Col. Ștefan Rene Mihăilescu Str. Coloniștilor Str. Colțișor Str. Condurașilor nr. 48 - 50 și bl. 61B Str. Condurașilor - blocurile 58 A+B+C+D, 61 A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate și înăbușit în cetină de brad. Astfel s-a creat ""păstrăvul la cobza"". Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, construită în 1904, repictată în 2002. Centrul Social întemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii. Localitatea este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Giumalău (altitudine
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
de a crea muzică de fuziune între muzica veche și cea tradițională (muzica popoarelor lumii). „Imago Mundi” reunește în prezent șase muzicieni: Oana Ivașcu (oboi, drâmbă, tamburină), Daniel Ivașcu (bendir, darbuka, shakers, clopoței, rainstick, tamburină, morișcă, chime bars), Cătălin Ștefănescu (cobză, mandol, chitară), Ștefan Barbu (vioară, frame drum), Adrian Buciu (flaute, shakers), Andreea Țimiraș (violoncel, clopoței, shakers). Concertele formației sunt însoțite de comentariul vizual realizat de Cristian Stănoiu (proiecții video mixate în timp real). De-a lungul timpului au făcut parte
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
trec la Olt”, „Mi-am pus busuioc în păr” (Ion Vasilescu - Nicolae Vlădoianu) etc., au fost orchestrate de Ionel Banu și înregistrate cu acompaniamentul orchestrei acestuia. Orchestra Ionel Banu, formată din dirijor, Constantin Mirea (vioară), Fărâmiță Lambru (acordeon), Marin Cotoanță (cobză), Nicolae Vișan (țambal), apare în filmul „Mic album muzical” (an 1958, regia și scenariul Traian Fericeanu), acompaniind-o pe Maria Tănase la piesa „Mărioară de la Gorj”. Secvența a fost filmată în iulie 1958 la "Terasa Colonadelor", care se afla vizavi
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
un jurnal cinematografic cu funeraliile lui I.Gh. Duca. Neavând unde dormi și fiind căutați de poliție, Sarca îl aduce pe Horațiu la o veche prietenă pe nume Lola (Tora Vasilescu) de la circul „Gaetano”, ce sosise în oraș. „Studentul” era răcit cobză, iar Lola îi face o frecție. Neprimind parola de la Horațiu, Sarca pleacă singur în port pentru a-l găsi pe omul de legătură. O razie a Siguranței printre muncitorii din port duce la arestarea lui Neagoe (Andrei Codarcea), liderul grevei
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
de-a lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale. Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este "timpul ritmic extins", care nu are echivalent în restul muzicii europene. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
new wave, muzică electronică și teatru, care ulterior se concretizează în spectacolul „Tainicul vârtej”. În 1984, componența grupului se schimbă, prin cooptarea bateristului Doru „M.S.” Istudor, la propunerea lui Horațiu Rad. Astfel, formula de spectacol devine: Mircea Florian (vocal, chitară, cobză, sintetizatoare, clape portabile), Valentin Andronescu (claviaturi, flaut, percuție, voce), Dan Cimpoeru (chitară), Horațiu Rad (bas) și Doru „M.S.” (tobe). Urmează o serie de spectacole în București, pe scenele de la Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul „Constantin Tănase”, Arenele Romane, Club A
Florian din Transilvania () [Corola-website/Science/327181_a_328510]
-
soția sa Teodosia în fața tronului domnesc pe care stă Maica Domnului cu pruncul. Acel boier a făcut Mănăstirii Humor mai multe danii. Pe pereții bisericii sunt reprezentate multe elemente de factură locală cum ar fi: instrumente muzicale din Moldova (buciumul, cobza), animale care trăiau în Moldova (lupul, ursul, veverița ș.a.), diferite arme (sulița, arcul și sabia) sau țesături moldovenești (lavița, ștergare, ii). În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii și mai mulți demnitari ai Moldovei medievale. În încăperea mormintelor se
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
el a tradus și compus in tradiția imnologiei bizantine și a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicală vestică în indicarea tempoului sau a elementelor de agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
în numeroase localuri din București („11 iunie”, „La trei lei”, „Oituz”, „Cercul Militar”, „Bragadiru”, „Buzești”, „Calul bălan”). Debutează la Radio București, într-o emisiune în direct („pe viu”), în 1934, cu propriul taraf, format din Mia Vlăscenescu (voce), Luca Codin (cobză și voce), Marin Matache (vioară și voce), Dică Matache (țambal), "copilul" Mitu și alții. Cu acompaniamentul tarafului a debutat și Maria Tănase la Radio la 20 februarie 1938. Tot în taraful său a debutat și nepoata acestuia, Măriuca Matache (pe
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor ani. Triștilor le-au fost adăugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul, fluierele fără dop. Acestei formații instrumentale i s-a alăturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trișcașii, fie strigau pe melodia interpretată de aceștia. Din acest grup au făcut parte: Înființată în anul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]