68 matches
-
argint, cu etichete sclipicioase. Și ce dopuri avea ! Și ce sticlă brumată, albastră, verzuie, nu se-ndura baba nici la obzeci de ani să le arunce... Venea baba pâș pâș, greoaie, și pieptoasă, și cocârjată, de ce-mbătrânea, de-aia se cocârja și i se lungise și nasu. I se făcuse nasu coroiat. Și-așeza pe masă sticluțele și se uita la ele. Asta a fost când... începea. Și-amintea de toate, când le primise, dată dracului ce ținere de minte putea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
poză ca s-o păstrați drept amintire și Într-o zi s-o arătați nepoților voștri, uite, băiete, bunicul tău a fost și el copil cîndva. Și se făcea la fel ca un bunic, cel puțin așa credea ea, se cocîrja pînă la pămînt și-ți arăta tremurînd poza pe care Del Castillo avea să ți-o facă Îndată ce grăsana, da, maică, da, maică, Îndată ce grăsana o să termine cu pălăvrăgeala și-o să mă lase să-mi văd liniștit de treabă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aceea, formau un cuplu fericit, cu gurile deschise deodată, din care țâșneau aceleași cuvinte. Costache bănui că muzica e una dintre cauzele care i-au ținut atâția ani împreună și se uită cu milă la Elena, care suferea și se cocârjase toată, cu o expresie de durere pe chip. După ce se terminară cântecele de-afară și din casă, intră și Alexandru, spuse că a avut el grijă de darurile pentru colindători și-l rugă pe Costache să i acorde două minute
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
neauzit: ― Cretină! ― Chestia e cum le plasăm. Sculptorul începu să strângă pânzele. Trebuie mers pe șest. ― Cum adică, domnule Matei? se interesă Melania Lupu clipind nedumerită. Instinctiv, coborâseră glasurile. Vorbeau aproape în șoaptă, înghițindu-și mereu saliva. Și spinările se cocârjaseră ca și cum cineva ascuns în întuneric le-ar fi pândit umbrele. ― Adică nimeni nu suflă o vorbă până găsim un amator serios. ― Amator serios! Hm! Grigore Popa începu să se plimbe agitat prin odaie: Aș vrea să-l văd pe ăla
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
borțoasă, dă jocul! Licitează și ei. Pe interes. Țigarea e la preț. E cod de hoți. Stă ăla cu celula în partea ailaltă. Mesajul ajunge. Trece din gură în gură până la hoț, fiindcă unii stă în fereastră și îi vezi cocârjați la fereastră. Circulă fulger, mai bine ca poșta. Că cât face poșta afară? Trei zile. E, la noi o scrisoare ajunge și în cinci, șase. Când face hoțul ceva, merge mai bine decât în libertate, lege. Se află de ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai zace pe masă. Îl înșfac, îl fac cocoloș și-l arunc la coș. Mai târziu. Am s-o fac mai târziu. Simt că abia pot vorbi, darmite rosti un discurs convingător de demisie. — Aici erai ! Trish intră în bucătărie cocârjată de cele trei sacoșe mari cu cumpărături, cu saboții ei cu toc. Samantha ! Ești bine ? Ce-i, ți-a revenit durerea de cap ? — Sunt... bine. Vocea îmi tremură ușor. Mersi. — Arăți îngrozitor ! Dumnezeule ! Mai ia niște pastile ! — Ei... — Haide ! Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
le simțeam ochii ca pe tot atâtea săgeți. Mă întorceam surâzând și-mi desfăceam brațele ca semn că mă predau: doar atunci ieșeau din ascunzișuri și mă înconjurau. Cât soare ascunde ochii acelor copii! Trupșoarele lor însă sunt ciupite și cocârjate de slabe ce sunt și de boli. Unii doar bombănesc ceva, sunt deja pradă unor ținuturi sterpe tot mai resimțite în vegetație și peisaj. Uneori nu e nici o diferență între un copil și un pietroi:ambele stau acolo și se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că văd, în loc de cer ? O criptă mai mare. Una peste alta, ca într-un joc de cuburi. Ca niște matrioști, criptă peste criptă... — Cine știe... poate că o să se îndrepte... Sigur. Când lucrurile or să se îndrepte, eu o să fiu cocârjat de-a binelea. Suntem încă foarte tineri, încercă fata. Efrem pocni din degete. — Tu nu te-ai săturat să aștepți ? Sau, îngropată în cărțile alea, nici nu-ți dai seama cum trece timpul ? Mai bine te-ai gândi să vii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că o să vadă și norocul meu cu Wottila. Trebuie să putem privi adevărul în față, Grete, trebuie să ne uităm în ochii adevărului stând pe picioarele noastre, chiar dacă ni se înmoaie genunchii... Zi-i mai departe, Mariedl. (Grete s-a cocârjat pe scaun și tremură. Mariedl închide din nou ochii și vorbește.) MARIEDL: De acum, Freddy nu mai are nici un chef să-i vâre lui Grete degetul în cur. Se uită încurcat la dantura falsă care zace pe podeaua murdară. Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Dacă la mine în suflet a venit primăvara, sper că nu vă supără, nu-i așa? Este cineva împotrivă? Se abține cineva? Mulțumesc! Iordanul L a o răscruce de drumuri, în satul nostru, era un mic medean spre care se cocârja cine mai știe de câtă vreme o fântână cu cumpănă. Fiind aproape de biserică, aici în fiecare an de 6 ianuarie era mare animație, fiind locul unde venea cel puțin un membru din fiecare familie ca să ia agheasma sfințită de popa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de un maldăr, de zeci de maldăre, de dosare, radiere și ascuțitori, asta înseamnă că-ți vezi de treabă?! Mina: Dar ce altceva ai vrea să facă? Vera: Nimic. Hm. Nu întîrzie la începerea programului, nu pleacă mai devreme, stă cocîrjat peste hîrțoage... Nu face concesii, nu ia ciubuc... Icoana corectitudinii. Mina: Spui toate astea de parcă a fi corect înseamnă a fi imoral. Vera: Ei, află că, într-un fel, chiar așa și e. El vrea să fie Acela, Unicul, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dân Centru. Ba, cum spune Telescopel În rubricuța care o ține În Ultima oră, chiar și venitu lu Tadeo Limardo la Noul Imparțial stă sub pecete dă mister. A picat acolea la drum dă seară o dată cu Momo, ăl dă apare cocârjat dă un ciubăr dă stecluțe cu parfom și tiriboambe duhnitoare, da ie ultimu carnaval că s-au văzut. Că i-au pus țol dă lemn și s-a așezat la Quinta del Țato. Da oare ce s-a fi ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fel de motiv plauzibil. 8 — Nu te uita acum, a rostit James fără să-și miște buzele, ca a un ventriloc, o văd pe Reese Witherspoon la dreapta ta. M-am răsucit imediat să mă uit, iar el s-a cocârjat de jenă - Într-adevăr, era chiar ea, sorbea dintr-un pahar de șampanie și Își repezea părul pe spate râzând. Nu voiam să par prea impresionată, dar n-am putut să mă stăpânesc: era una din actrițele mele preferate. — James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mocârțanilor în Armani. A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale șeptelului de starlete dornice să-i ia locul. A fost, pentru femeia română medie, posacă și nefericită, cocârjată de munci, suptă de vlagă, ofilită de copii și ignorată de bărbat, raza de soare și icoana dătătoare de speranță că, da, mai sunt și femei care au noroc pe lumea asta. Brava, Mihaela, maică! A fost? Ea care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cap, viguros și cam aiurea cu motivul 2, dar multe lucruri s-au ciocnit dur și aberant în mine de când mă știu. În jurul meu, toată suflarea muierească - fără multe excepții - căra mereu câte ceva: bunica, pe care-o strigam băbuța, se cocârja, cât era de pirpirie, fără să zică pâs, ba cu zeci de găleți de apă coborâte în pivniță când se fierbeau rufele în cazan, ba cu un coș mare, în care aducea din piață gâște pentru îndopat, găini, pui, rațe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Din grămada de cadavre, se ițește capul unui bătrân, un țăran-oștean, o arătare cu părul vâlvoi năclăit de glod și sânge, că până și mustețile pe oală îi sunt mocirlite. Doare, Gheorghiță? îl întreabă el cu milă pe tânărul plăieș cocârjat lângă roata tunului, cu pumnii adânciți în burtă. Olecuță, geme el încetișor, cu un zâmbet schimonosit, da' pe 'mnetale țapăn te-o mai otânjit păgânu' Mi s-o întunericit soarele de mi-or steclit numai stele-logostele, răspunde bătrânul clipind șmecherește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de școală, care erau sfinte măcar în plan intern. În cel extern nimic nu era sfânt. Oricând li se năzărea celor din suprastructura politică, lăsam cursurile baltă și înghețam pe traseele de vizită a lui Ceaușescu, înțepeneam la mitinguri, ne cocârjam pe ogoare, făceam hepatite la sortat cartofi din gunoi la rampa Glina și păduchi în dormitoarele-grajduri. Ca și atunci, mulțumirea mea derivă din faptul că reușeam să ne protejăm colegii și elevii de „gunoaiele” lumii oficiale, creând ceea ce numeam „insule
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
naționale. Cum ar fi periculos să-și demaște adevăratele gânduri, inventează tot felul de teorii, care de care mai jalnice. Ca de pildă: că o dată intrați în Uniunea Europeană vom avea la cheltuieli de ne vom cocoșa - de parcă acum nu suntem cocârjați de taxele aiuritoare, că mai rămâne doar să ni se pună contor la aerul respirat; că va trebui să ne supunem unor reguli pe care n-avem cum să le respectăm - i-auzi Gogule, care-or fi alea, că mie
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]