KorAP: Find »[drukola/base=cocârlă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

76 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

schimb cu soră-mea și pe urmă, când ne-a lăsat înăuntru, cum am plâns, era nacealnic, cum spune ei acolo, zice mie „să nu plângi”. Știam câteva cuvinte, puteam să înțeleg, zice să fac curat la biroul lui. Deși Cocârlă a fost cruțată pentru o perioadă de timp, în cele din urmă a fost nevoită să se reîntoarcă în mine. Ca și ea, polonezele deportate în URSS afirmă că „femeile se așteptau să fie tratate mai bine, sau cel puțin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
seama că realitatea e diferită de ceea ce se așteptau ele. Cu toate acestea, majoritatea femeilor s-au adaptat repede, devenind muncitori puternici și capabili. într-adevăr, ghidată de cuvintele tatălui său, „fetele mele, voi sunteți harnice, omul care muncește... neprețuit”, Cocârlă a devenit tipul muncitorului erou, depășind normele, fapt pentru care a câștigat 50 de grame de slănină. Transformarea ei într-un muncitor model denotă o putere nu doar fizică, ci și emoțională și psihologică, cruciale pentru supraviețuirea ei. Ceea ce atrage

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
confiscată, ca și hainele. Puținii norocoși care au reușit să-și păstreze hrana de obicei o împărțeau cu ceilalți. Dar, atunci când hrana adusă de acasă s-a terminat, au fost nevoiți să mănânce la cantină, care este descrisă de Maria Cocârlă astfel: Ne-am dus la cantină. Acolo era un polonic de ciorbă și frunze de varză și apă. Felul doi erau două linguri, pe care le mâncam acasă ca supă, de semințe de orz, asta era mâncarea noastră zilnică... Dimineața

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pâine, cei care lucrau în fabrici sau la suprafață, 800 g.. Mâncarea era raționalizată în funcție de sarcinile de lucru: cei care lucrau în mine primeau cea mai mare porție, cei care lucrau pe câmp sau la infirmerie, cea mai mică. Deoarece Cocârlă lucra într-o fabrică de zinc, rația ei zilnică de hrană era undeva la mijloc. Fiind puși în situația de a face față unor pericole ce le amenințau viața, lucrătorii în mine primeau cele mai mari rații de hrană și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a întâmplat cu Maria Cocârlă: A venit timpu’ când ne-a spus că venim acasă. Noi n-am crezut. Noi am gândit că ne duce-n Siberia, mai departe. Spre ușurarea ei, Cocârlă a trăit să-și vadă casa. Cu toate acestea, deoarece drumul înapoi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a întâmplat cu Maria Cocârlă: A venit timpu’ când ne-a spus că venim acasă. Noi n-am crezut. Noi am gândit că ne duce-n Siberia, mai departe. Spre ușurarea ei, Cocârlă a trăit să-și vadă casa. Cu toate acestea, deoarece drumul înapoi era la fel de lung precum cel inițial, mulți dintre deportații care se întorceau acasă s-au îmbolnăvit și nu au mai reușit să ajungă. Deportații bolnavi, precum Magyari, Hrușcă

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nici una nu a avut probleme în a-și găsi un loc de muncă sau în a se reintegra în comunitate ca urmare a faptului că au fost deportate în URSS. Cu toate acestea, la câțiva ani de la reîntoarcerea în România, Cocârlă era urmărită îndeaproape de Securitate, întrebată unde a fost în toți acei ani și de ce nu este încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost în Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decât cel care o interoga. Dându

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de ce nu este încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost în Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decât cel care o interoga. Dându-și seama că ar putea avea probleme dacă ar recunoaște că a fost deportată, Cocârlă încearcă doar să insinueze acest lucru, afirmând „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocârlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
mai comunistă decât cel care o interoga. Dându-și seama că ar putea avea probleme dacă ar recunoaște că a fost deportată, Cocârlă încearcă doar să insinueze acest lucru, afirmând „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocârlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura până la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura până la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția în poveștile lui Cocârlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat în societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea în gară, reîntâlnirea cu familia și prietenii, mâncarea din belșug, aceste detalii

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
au avut copii. Poate că suferințele lor ca deportați le-au pregătit pentru ceea ce avea să se întâmple în perioada comunistă. Pentru altele, a sta în România nu reprezenta o opțiune viabilă, fie din motive economice, politice sau psihologice. Magyari, Cocârlă, Hrușcă și Stoinescu au fost relativ norocoase; alții și-au găsit la întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au întors, într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-website/Law/165892_a_167221

Dimbu Dumitru, Toma Ionel, Hurjui Luminița, Jescu-Pavaleanu Liliana, Ailoae Luminița, Surdu Adrian-Marius, Gretcan Mariana-Crina, Ghica Paula Simona, Cazac Marius Vasile, Tănasă Doina, Iasinovschi Sorin, Besă Lucian, Nisioi Olivian, Hetriuc Laurențiu, Stavarache Oana, Sauchea-Morosanu Mihaela, Bejan Vasile, Lamasanu Daniela, Nicuta Carmen, Cocârla Elisabeta, Divisevici Criști, Divisevici Daniela, Bivol Tudorița, Bivol Viorina, Blanaru Mariana, Boiciuc Rodica, Burduja Carmen, Cristea Cristina, Pojar Nicoleta, Spac Nicoleta, Țipă Mariana, Urdoi Vasilica, Cosovan Carmen, Chistruga Mariana, Cătana Corina, Palade Maria, Dan Alină, Cosmovici Irina și Șfichi Didina

DECIZIE nr. 37 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 , precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 , ale art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 , precum şi a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165892_a_167221]
Dimbu Dumitru, Toma Ionel, Hurjui Luminița, Jescu-Pavaleanu Liliana, Ailoae Luminița, Surdu Adrian-Marius, Gretcan Mariana-Crina, Ghica Paula Simona, Cazac Marius Vasile, Tănasă Doina, Iasinovschi Sorin, Besă Lucian, Nisioi Olivian, Hetriuc Laurențiu, Stavarache Oana, Sauchea-Morosanu Mihaela, Bejan Vasile, Lamasanu Daniela, Nicuta Carmen, Cocârla Elisabeta, Divisevici Criști, Divisevici Daniela, Bivol Tudorița, Bivol Viorina, Blanaru Mariana, Boiciuc Rodica, Burduja Carmen, Cristea Cristina, Pojar Nicoleta, Spac Nicoleta, Țipă Mariana, Urdoi Vasilica, Cosovan Carmen, Chistruga Mariana, Cătana Corina, Palade Maria, Dan Alină, Cosmovici Irina și Șfichi Didina

DECIZIE nr. 37 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 , precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 , ale art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 , precum şi a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165892_a_167221]
Dimbu Dumitru, Toma Ionel, Hurjui Luminița, Jescu-Pavaleanu Liliana, Ailoae Luminița, Surdu Adrian-Marius, Gretcan Mariana-Crina, Ghica Paula Simona, Cazac Marius Vasile, Tănasă Doina, Iasinovschi Sorin, Besă Lucian, Nisioi Olivian, Hetriuc Laurențiu, Stavarache Oana, Sauchea-Morosanu Mihaela, Bejan Vasile, Lamasanu Daniela, Nicuta Carmen, Cocârla Elisabeta, Divisevici Criști, Divisevici Daniela, Bivol Tudorița, Bivol Viorina, Blanaru Mariana, Boiciuc Rodica, Burduja Carmen, Cristea Cristina, Pojar Nicoleta, Spac Nicoleta, Țipă Mariana, Urdoi Vasilica, Cosovan Carmen, Chistruga Mariana, Cătana Corina, Palade Maria, Dan Alină, Cosmovici Irina și Șfichi Didina

DECIZIE nr. 37 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 , precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 , ale art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 , precum şi a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165892_a_167221]
Corola-website/Law/161851_a_163180

Claudia, fiica lui Haritonov Fiodor și Ecaterina (n. la 6 august 1931 în Chișinău), născută la 31 martie 1953 în Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. N. Dimo nr. 31, bl. 2, ap. 16. 9. Cocîrlă Oxana, fiica lui Gheorghe (fiul lui Afanasie, n. la 12 aprilie 1918 în Trifănești, și Evdochia) și Iaroslava, născută la 23 august 1981 în localitatea Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Ismail nr. 84, ap.

HOTĂRÂRE nr. 1.630 din 7 octombrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/161851_a_163180]
Corola-website/Law/170273_a_171602

n. 5.11.1932 în Tochile - Răducani) și Vera, născut la data de 21 septembrie 1968 în localitatea Leova, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, loc. Chișinău, Bd. Moscova, nr. 17, bl. 1, ap. 101. (1463/2002) 36. COCÎRLĂ IULIAN, fiul lui Ion (fiul lui Constantin n. 21.05.1920 în Orhei și Varvara n. 28.11.1927 în Orhei) și Maria, născut la data de 10 iulie 1980 în localitatea Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în

HOTĂRÂRE nr. 939 din 18 august 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170273_a_171602]
Corola-website/Law/123813_a_125142

cu domiciliul actual în Germania, 91207 Lauf ad. Pegnitz, Glogauerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Satu Mare, Str. Turturelelor nr. 26, județul Satu Mare. 3. Zachmann Georgeta, născută la 29 noiembrie 1958 în localitatea Stroiesti, județul Suceava, România, fiica lui Cocârla Ioan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 92533 Wernberg-Koblitz, Weiherner Weg 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Suceava, Str. Rezervorului nr. 3, bl. 3, sc. A, ap. 6, județul Suceava. 4. Zopp Marioara Liliana, născută la 31 octombrie

HOTĂRÂRE nr. 241 din 1 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123813_a_125142]
Corola-website/Law/197639_a_198968

Articolul 1 Trandafir Cocîrlă se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria. Articolul 2 Constantin Georghescu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU București

DECRET nr. 83 din 30 ianuarie 1990 privind rechemarea şi acreditarea unor ambasadori. In: EUR-Lex (1990) [Corola-website/Law/197639_a_198968]
Corola-website/Law/215901_a_217230

Gaburea Grigorii, născut la 14.03.1936 în localitatea Grătiești, localitatea Chișinău), născut la data de 18 ianuarie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, Str. Tineretului nr. 18. (1.355/2007) 16. Cocîrla Lucia, fiica lui Simion (fiul lui Ilie, născut la 18.07.1924 în localitatea Orhei) și Maria, născută la data de 22 noiembrie 1983 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str. V. Lupu

ORDIN nr. 2.197/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215901_a_217230]
Corola-website/Law/213776_a_215105

născut la 2.03.1940 în localitatea Pohrebeni) și Maria, născută la data de 20 decembrie 1967 în localitatea Pohrebeni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str. Frunze nr. 11. (2.381/2003) 88. Cocîrlă Eduard, fiul lui Ion (născut la 12.01.1935 în localitatea Cotiujeni, județul Edineț) și Lucia, născut la data de 30 octombrie 1966 în localitatea Fălești, județul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Fălești, str. Decebal

ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/213776_a_215105]
Bălți, și Valentina), născută la data de 25 decembrie 1980 în localitatea Tiraspol, județul Tiraspol, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Tiraspol, str. Crasnodonscaia nr. 36, bl. 19, ap. 40. (15.511/2003) 166. Ionesie Aliona, fiica lui Cocîrla Ion (născut la 12.01.1935 în localitatea Cotiujeni, județul Edineț) și Lucia, născută la data de 25 februarie 1972 în localitatea Fălești, județul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Fălești, str. Cartierul Victoriei nr. 15

ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/213776_a_215105]
Corola-website/Law/205541_a_206870

și Elena, născută la data de 18 iulie 1985 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Studenților nr. 9, bl. 1, ap. 12. (7.317/2003) 52. Cucu Tatiana, fiica lui Cocîrla Simion (născut la 14.12.1931 în localitatea Orhei) și Elena, născută la data de 16 septembrie 1960 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ip. Soroceanu nr. 73, bl. 2

ORDIN nr. 3.038/C din 2 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205541_a_206870]
Corola-website/Law/234213_a_235542

29. Strada Libertății, de la Costică Șofei la Puțu Sabina, L = 411 m 30. Strada Rozelor, de la Neagoe Dorin la Făsui Ana, L = 505 m 31. Strada Zambilelor, de la Ștefan Ana la Goața Emilia, L = 619 m 32. Strada Ulmului, de la Cocîrla Mioara la Cocîrla Constantin, L = 524 m 33. Strada Cazaniei, de la Simniceanu Iulică la Molcuț Alexandru, L = 451 m 34. Aleea Rozelor 1, de la Neagoe Gheorghe la Mirescu, L = 134 m 35. Aleea Rozelor 2, de la strada Rozelor la strada

HOTĂRÂRE nr. 596 din 8 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234213_a_235542]
de la Costică Șofei la Puțu Sabina, L = 411 m 30. Strada Rozelor, de la Neagoe Dorin la Făsui Ana, L = 505 m 31. Strada Zambilelor, de la Ștefan Ana la Goața Emilia, L = 619 m 32. Strada Ulmului, de la Cocîrla Mioara la Cocîrla Constantin, L = 524 m 33. Strada Cazaniei, de la Simniceanu Iulică la Molcuț Alexandru, L = 451 m 34. Aleea Rozelor 1, de la Neagoe Gheorghe la Mirescu, L = 134 m 35. Aleea Rozelor 2, de la strada Rozelor la strada Duzilor, L = 171

HOTĂRÂRE nr. 596 din 8 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234213_a_235542]
Corola-website/Science/300805_a_302134

al cavaleriștilor din războiul de independență al României. Numele de "Cochirleanca" provine de la numele pârâului și al unei movile din nordul satului. Pe această movilă creștea în trecut, când nu era arată, o specie de ciupercă comestibilă numită cochirlă sau cocârlă (Marasmius scorodonius), cu pălăria galben-roșcată și cu gust de usturoi. În "Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzeu", Basil Iorgulescu arăta că această comună făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău, și era aflată la hotarul acestuia

Comuna Cochirleanca, Buzău (2017) [Corola-website/Science/300805_a_302134]