393 matches
-
lucra ca șefă de birou proiectând priviri intransigente peste cele cinci subalterne care cît era ziua de mare își pileau unghiile, se pensau, se ojau cu multă dexteritate, bârfeau neîntrerupt și sorbeau grațios din ceșcuțe lichidul negru cu gust de coceni arși care se numea nechezol și suplinea cu un succes binemeritat dăunătoarea cafea a nemernicilor de capitaliști care nu țineau la viața și sănătatea clasei muncitoare. Adevărul e că în alte condiții exigenta tovarășă Timona ar fi dat cu capetele
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească. Dumneavoastră sigur că nu știți cum se face o minge din păr de vită, primăvara când năpârlesc, cum se face o păpușă din cârpe, cum se face o vioară din coceni de porumb, cum se face un tun din pământ cu care bușeam pe toate potecile, cum se face o hoțoaică de care te servești să ajungi la cireșele vecinului, fără să ieși din curtea ta, cum se umple un ou
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
carbid, ne și apucam să săpăm o groapă în care turnam apă, o cutie de metal cu gura în jos, carbidul înăuntru ținând degetul pe orificiul de evacuare, și apoi dam foc fie direct dacă aveam curaj, fie cu un cocean de porumb muiat în gaz și înfipt în vârful unui băț, punând focul mai de departe. Oricum se petreceau însă lucrurile, mai întotdeauna cutia de metal care zvâcnea încântându-ne, antrena inevitabil și noroiul care ne împroșca din cap până în
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
zile și iarăși m-a salvat Dumnezeu din această cumpănă a vieții și m-am însănătoșit. Învățasem să curbez nuiele cât puteam eu de groase, pe care le legm la capete cu sfoară, îmi făceam rost de săgeți de la vârful cocenilor de porumb în vârful cărora înfigeam o mică bucată de sârmă, ceea ce le făcea să se înalțe sus de tot și trăgeam cu arcul până când ajungea să mă doară mâinile. Asta când rămâneam singur singurel, fără partener de joacă. Din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
capăt, orice ar fi făcut, biata femeie a început să-și lase copiii de capul lor, să se descurce fiecare cum putea. Bani n-aveau. Doar câteva oi, câteva găini în curtea casei. În gradină se erau câteva șire de coceni de porumb. Tatăl copiilor era plecat la muncă, la calea ferată, și venea acasă doar la sfârșitul săptămânii. După multă cumpănire, profesorul s-a hotărât să-l ajute și pe Dumitru într-un fel. Î-a cumpărat niște adidași și
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
pe care părinții l-au primit în ultimii doi ani de comunism. Toată familia locuise într-o cocioabă formată dintr-un „antreu” și o cameră în care iarna se încingea plita unei sobe ce devora, aproape fără-ncetare, multe paie, coceni și lemnele furate de pe oriunde se putea. Curtea, de nici o sută de metri pătrați, suprafață în care, pe vremuri, a stat cortul bunicilor și al părinților, împrejmuită cu sârmă, cartoane, lighene sparte și alte tinichele, era lipsită de vegetație. Pământul
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
Ulmeni, aduce o contribuție importantă, atât din perspectivă materială, cât și spirituală pentru evoluția dinamică a zonei și pentru propășirea socio-culturală a acesteia. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Posea, Grigore, Moldovan, Constantin, Posea, Aurora, Județele Patriei, ,,Județul Maramureș”, Editura Academiei R.S.R., București, 1980. Cocean, Pompiliu, Geografia regională a României, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ rural, București, 2005. Tufescu, Ioan, România, Editura Științifică, București, 1974. Coteț, Petru, „Depresiunea Baia Mare în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
pentru a se convinge că el era singurul care tulbura liniștea. Era singur cu vietățile nopții. Până să se obișnuiască tresărea la cel mai mic zgomot făcut de acestea pregătit fiind să deschidă focul asupra eventualilor urmăritori. Pipăia câte un cocean de porumb. Uneori avea norocul să dea peste căte un știulete chircit, încă necopt pe deaîntregul, rămas necules. Despănușa coceanul de porumb și mesteca cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
tresărea la cel mai mic zgomot făcut de acestea pregătit fiind să deschidă focul asupra eventualilor urmăritori. Pipăia câte un cocean de porumb. Uneori avea norocul să dea peste căte un știulete chircit, încă necopt pe deaîntregul, rămas necules. Despănușa coceanul de porumb și mesteca cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin gândind că poate va întâlni o fântână în plin câmp. Din loc în loc lanul de porumb era întrerupt de fâșii
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin gândind că poate va întâlni o fântână în plin câmp. Din loc în loc lanul de porumb era întrerupt de fâșii de pe care fuseseră tăiați cocenii și rânduiți în grămezi. Simțea o oarecare ușurare ; scăpa, pentru o vreme, de frunzele tăioase, nesuferite. Îi sporea însă teama odată intrat în cămp deschis. Cănd a mijit de ziuă, pe una din grămezi a mai cărat căteva legături de
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
și rânduiți în grămezi. Simțea o oarecare ușurare ; scăpa, pentru o vreme, de frunzele tăioase, nesuferite. Îi sporea însă teama odată intrat în cămp deschis. Cănd a mijit de ziuă, pe una din grămezi a mai cărat căteva legături de coceni supraînălțând-o. Va fi foișorul lui de observație. * Soldații batalionului de pază fac pânda de noapte învățată pe vremea instrucției de specialitate. Sunt lungiți la pământ pe foile de cort. Au ajuns să cunoască în detaliu orice denivelare de dinaintea lor. Fiecare
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
ploaie. Nu putea lăsa prea mult porumbul dosit, pe tarlaua cooperativei, la cheremul rozătoarelor de câmp și cu atăt mai mult, nu trebuia să-l prindă ploaia în acel loc. Peste porumbul încărcat în căruță va așeza cățiva snopi de coceni așa cum procedează orice țăran cooperatist în astfel de situații. Odată ajuns, după ce a numărat răndurile grămezilor de coceni, a fost ușor contrariat. După aparențe, cineva i-o luase înainte. A simțit cum sângele i se urcă la cap. El unul
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
atăt mai mult, nu trebuia să-l prindă ploaia în acel loc. Peste porumbul încărcat în căruță va așeza cățiva snopi de coceni așa cum procedează orice țăran cooperatist în astfel de situații. Odată ajuns, după ce a numărat răndurile grămezilor de coceni, a fost ușor contrariat. După aparențe, cineva i-o luase înainte. A simțit cum sângele i se urcă la cap. El unul era un țăran cinstit, nu căuta niciodată, pentru a-și însuși, ceea ce dosiseră alții. S-a înălțat mult
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
unul era un țăran cinstit, nu căuta niciodată, pentru a-și însuși, ceea ce dosiseră alții. S-a înălțat mult deasupra coamelor cailor, ridicându-se în piciore în căruță, avînd ca sprijin pentru mâini doar hățurile. Trăsese căruța lângă grămada de coceni reconfigurată de Comănescu. L-a zărit. Dormea somn adânc, obosit de căutările drumului celui mai ferit, cel mai sigur, obosit de frământările gândurilor. Nechifor a avut o tresărire vecină cu spaima realizând că ar fi putut fi împușcat la fel
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
la arat, la primele semne ale primăverii, deși pământul încă nu era bine dezghețat, ori, când, în toiul verii, se trezeau din noapte, ca să-i găsească revărsatul zorilor la capul locului, cu sapa în mână,... sau, toamna târziu, să taie cocenii pe frig, în timpul nopții, pentru a nu se scutura frunza uscată, necesară vitelor pentru hrana lor de peste iarnă. Medicului i-a mai oferit Domnul ceva din seva țăranilor în mijlocul cărora m-am născut: darul de a demonstra că omul poate
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
kilograme cumpărat de la Casa fructa am dat 6,5 dolari, cumpărat pe 1 decembrie, proaspăt de ziceai că atunci a fost cules, coji de poame de orice fruct pe care le mâncam când eram mic și când „mărul n-avea cocean!”, fasole de culori diferite fără mentalități privind calitatea lor nutritivă și vitaminică, la mare căutare fasolea „neagră” și „roșie” de care habar n-aveam că există, nuci, castane și alune altoite mari cât oul de găină. Am trecut „razant” pe lângă
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
pot spune asta cu inima deschisă. La prima plachetă tipărită ALB-NEGRU 1999, soții Delia și Ionel LUNGU m-au sponsorizat. Pe atunci nu prea se lucra cu calculatorul și un sprijin l-am primit de la domnul Mihail IONESCU și Marian COCEAN pentru tipărirea plachetelor; ALB-NEGRU 1999, NOSTALGII 2000, REVERII ADVERSE și VALENȚE MEDII 2001. Volumul APOGEUL METAFORIC 2004 a fost sponsorizat de Primăria Moldova Nouă, ca și volumul MIRAJELE ALBASTRE 2008. Volumele tipărite au ISBN și deci au intrat în Biblioteca
ZILELE CULTURII LA MOLDOVA NOUĂ 2009 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351001_a_352330]
-
au ISBN și deci au intrat în Biblioteca Națională a României. Alți sponsori ai volumelor mele sunt și domnul Eugen BĂLEANU prin societatea de cablu pe care o conduce. Medicul Ioan GUGA printr-o sponsorizare personală, dar și domnul Marian COCEAN. Scrierile mele au ajuns pe toate meridianele lumii începând din Japonia și terminând cu Canada. Asta datorită și faptului pentru că din anul 2006 am inițiat un ciclu de volume antologice a poeților de pe NET, denumit ciclul VIEȚII. Din acest ciclu
ZILELE CULTURII LA MOLDOVA NOUĂ 2009 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351001_a_352330]
-
inclus comentariile culese de la diverșii mei cititori și colaboratori despre mine, creațiile mele, volumele mele tipărite. Am reușit cu sprijinul Primăriei Moldova Nouă și altor sponsori ca; Doru Costică ANDRONIC, Eugen BĂLEANU patronul SC Băleanu Servcom, dr. Ioan GUGA, Marian COCEAN și a editurii BRUMAR Timișoara, să-mi tipăresc volumul MEMORII ACCESIBILE 2011. Am coordonat tiparirea celui de al șaselea volum antologic AMINITIRILE VIEȚII 2011 apărut deasemeni la Editura BRUMAR Timișoara. În acest volum au fost incluși 19 autori dintre care
2011 ANUL ŞAPTEZECIŞIUNU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351183_a_352512]
-
din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Se sting eroii dragi ai Țării Și nu avem ce pune-n loc, Drept lemn al morții și trădării Ne ardem tații dragi în foc; Ne ardem mamele în sobe Fără surcele și coceni rămași, Hambarul-l ardem, fără bob e, Ne ardem pruncii drept talaș, Ardem surorile și frații, Uscați bunicii-n vatră ard, Nepoții, cuscrii și cumnații Ard ca ulucile din gard, Unchi și mătușe așchioase Ca pe surcele-n vâlvîtăi Îi
SE STING de ROMEO TARHON în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345746_a_347075]
-
sferturi din suprafața agricolă a CAP‑ului era irigată și creștea grâul mare, cu bob dezvoltat, plin și greu, de soi vechi, obișnuit cu pământul și clima din zonă. Iar porumbul se înălța viguros și repede, și nu găseai un cocean fără patru‑cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele concrete ale muncii au făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
poezia ARTIST ÎN MINERIT în ziarul Turda nouă din Turda, fiind membru al Cenaclului literar Pavel Dan din Turda. Primul caiet tipărit l-am realizat în anul 1999 cu sprijinul a două persoane; inginerul geolog Mihail IONESCU și patronul Marian COCEAN. Domnul IONESCU mă știa că scriu și discutând cu mine mi-a spus să-i aduc caietele mele cu poezii și să realizăm un caiet. Astfel a ieșit de sub tiparul domnului Marian COCEAN caietul ALB-NEGRU 1999. De ce acest titlu? Pentru că
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
inginerul geolog Mihail IONESCU și patronul Marian COCEAN. Domnul IONESCU mă știa că scriu și discutând cu mine mi-a spus să-i aduc caietele mele cu poezii și să realizăm un caiet. Astfel a ieșit de sub tiparul domnului Marian COCEAN caietul ALB-NEGRU 1999. De ce acest titlu? Pentru că voiam să arăt că între lumina zilei și întunericul minei nu sunt diferențe! Au urmat alte caiete, astfel că în anul 2002 am reușit să tipăresc volumul cu CIP MEDITAȚII ADMISE, au urmat
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
și alergam la râul cu apa ca firul de ață, șerpuitor și limpede, și priveam ore întregi, cu picioarele până la gleznă în mâlul cald, mormolocii de broască și peștișorii. Pe malul apei, la umbra sălciilor pletoase, ne făceam păpuși din coceni de porumb și mingi din păr de capră. Râul cu apa ca firul de ață a avut un rol mare în viața noastră, oferindu-ne un feeric loc de joacă. Dacă ploua mult, râul își umfla apele, iar mama spunea
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
sărituri în lungime, fără nisip, doar cu pământ mărunțit la maxim, pe locul unde se afânase de la sine după mulți ani în care se adunase acolo bălegarul, pe care-l aruncam metodic pe câmpul din grădina mare, toamna, după strângerea cocenilor de porumb și după ce miriștea era arată. Nu se foloseau chimicale niciodată, nici nu se inventaseră pe la noi, de altfel, dar ce recolte excelente aveam acolo! Fratele mijlociu, mai mare cu trei ani ca mine, își amenajase inele în dud
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]