636 matches
-
alergare pe stadion (10-15 ture); masa de prânz, somn de după-amiază; ora 16,30, circuit în sala de forță; 17,30 - se vâslesc încă 14-16 km. Sportivă și antrenoare Maria-Dida Ghiață s-a născut, după cum îi place să spună cu cochetărie, „în-tr-o vară fierbinte, într-unul din acei ani care au urmat celui de-al doilea război mondial”, la Drobeta-Turnu Severin, într-o familie de intelectuali. A absolvit I.E.F.S. București, cu două specialități - gimnastică și canotaj -, fiind colegă cu mari sportivi
Agenda2004-41-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282957_a_284286]
-
perioada romantică. Tot în apropiere de Salzburg se află și Castelul Hellbrunn, construit în secolul al XVII-lea. Pentru că nu a fost o rezidență imperială în cel mai strict sens al cuvântului, nu are dimensiuni foarte mari, dar impresionează prin cochetărie. Episcopul-ctitor al acestui castel a avut un simț al umorului oarecum infantil, lucru ce poate fi observat și acum de vizitatori, pe aleile pline de capcane, iar dacă fac cumva greșeala de a se așeza la una dintre mesele pentru
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
profesor de limba, literatura și civilizația română, în perioada 1977-1978 și de unde i-a putut scrie și trimite câteva din cărțile sale, căci de la București era imposibil de întreprins așa ceva. Ideea că G. Călinescu nu îl agreea e o pură cochetărie ce nu șade bine unui intelectual de talia și forța creatoare a lui Mircea Eliade. E, însă, adevărat că G. Călinescu a făcut o sumă de rezerve față de unele aspecte ale prozei lui Mircea Eliade, care nu au fost spulberate
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
arsă;/ ochiul hain/ m-a spulberat/ brațul mă strînge/ dar nu mă mai vede" (Gustul din urmă). Autoarea se teme de vid: "Bandaje aseptice/ ale vidului" (Ecorșaj). Ceea ce o face să-și dorească un adăpost în imagine (nu e o cochetărie speculară, de vreme ce oglindirea e monstruoasă, macabră): Da, iată semăn/ halucinant cu mine/ ca o icoană cum apa se-azvîrle-n/ propria-i oglindă/ ce-ar fi/ să mă vezi/ deodată/ pierind vederii/ Evident, această ființă abia ieșită din sclavia tăcerii (din subordonarea
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
o notă de triumfală sacralizare într-un orizont înseninat: "Și totuși trupul/ prezent/ mărturie/ groaznică/ visului;/ peștele putred/ nisipul/ năruit;/ la un pas de ocean/ alături foșnetul/ respirației neauzite/ ca viscera/ zeului// lumea-simbol/ stă chiar alături/ în viitor" (Simbol). Reapare cochetăria: "Tu știi că un păianjen/ ce mi se lasă-n păr/ e semn de dragoste/ iminentă, vechi semn/ aproape caduc" (Semn). Ca și: "Zîmbesc mi-ndrept/ hipernatural/ o șuviță;/ ce vreau să spun/ se-arată-n vis;/ nu te pregăti/ pentru revelație
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
Poiana Sibiului - Vlașini), Doamna Ioana, cum îi place să fie numită căci și-a păstrat toate darurile unei adevărate doamne - așa cum a fost toată viața - este o parteneră de dialog plină de farmec și imprevizibil... Memorie intactă, vivacitate intelectuală, umor, cochetărie... I.P.: Nu, nu, 90 de ani e prea mult... peste de-ajuns... dar mi-i doresc deși nu mă mai pot adapta... n-are nici un rost... am făcut-o de atîtea ori... Nu mă mai interesează fiindcă-i alt ev.
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
poveste denotă intenții parodice, caricaturale, totală inaptitudine a romancierului în materie de tragic. Seduși de excepțională abilitate speculativa călinesciana, alți exegeți depistează premize de afirmare a originalității în temeiul proiecțiilor avansate chiar de scriitor: astfel, Nicolae Balotă muta accentele în funcție de cochetării afișate de Călinescu, în repetate rînduri, cu zonele barocului - în vreme ce Nicolae Manolescu, el însuși îmbibat de voluptățile livrescului, evidențiază viziunea estetizanta. Tabloul marchează predispoziții stilistice legitimate, de real efect, si totusi... Totuși, rămîne loc pentru a vedea mai de aproape
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
la fel de solid instalați în același discurs, unic tocmai prin faptul că este construit pe atitudini complementare. În acest sens, expoziția lor comună este consecința firească a unei stări de fapt și nu atît rezultanta unei decizii administrative sau a unei cochetării de stare civilă. Chiar și mecanică lăuntrica a acestei expoziții funcționează pe ideea unui mariaj, a unei polarități formale și simbolice. Într-o accepțiune foarte largă, Panaite Chifu este un teluric, un poet al germinației și al materiei fatal determinate
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
anume cea a concentrării unui discurs sofisticat pe subiecte fie aparent ignobile, fie înșelător de modeste că resurse de întreținere a combustiei speculative. Cele trei eseuri sînt "Aventură" (de departe cel mai interesant din întreg volumul, după mine), "Modă" și "Cochetăria". Ceea ce le este comun celor trei eseuri este faptul că atît aventură, cît și modă ori cochetăria presupun o anumita structura duală, o bivalantă constitutivă, privită drept complementaritate, nu disjuncție. Or, principiul unei logici a conjuncției, a reuniunii unor direcții
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
resurse de întreținere a combustiei speculative. Cele trei eseuri sînt "Aventură" (de departe cel mai interesant din întreg volumul, după mine), "Modă" și "Cochetăria". Ceea ce le este comun celor trei eseuri este faptul că atît aventură, cît și modă ori cochetăria presupun o anumita structura duală, o bivalantă constitutivă, privită drept complementaritate, nu disjuncție. Or, principiul unei logici a conjuncției, a reuniunii unor direcții aparent distincte, mi se pare a fi o amprentă a argumentației lui Simmel în acest volum. Giovanni
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
acele lucruri pe care de obicei nu le face, modă pare centrifuga în măsura în care ea aliniază și uniformizează. Dar de fapt și modă este tot centripeta, căci ea delimitează interiorul de exterior, exact așa cum, la un alt nivel, o făcea aventură. Cochetăria funcționează conform aceluiași principiu al dualității și paradoxului: mesajul ei este simultan afirmativ și negativ, iar în această aparentă ireconciliere stă puterea de seducție a femeii. Căci cochetăria e un privilegiu feminin, susține Simmel. Nimeni nu a auzit de barbati
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
interiorul de exterior, exact așa cum, la un alt nivel, o făcea aventură. Cochetăria funcționează conform aceluiași principiu al dualității și paradoxului: mesajul ei este simultan afirmativ și negativ, iar în această aparentă ireconciliere stă puterea de seducție a femeii. Căci cochetăria e un privilegiu feminin, susține Simmel. Nimeni nu a auzit de barbati cocheți, dar Simmel oferă o explicație interesantă pentru această chestiune altminteri perfect intuitivă: identitatea masculină e stabilă și determinată cultural, pe cînd cea a femeii e întemeiata pe
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
fără să o oblige să se țină de cuvînt. Un barbat nu îi poate da de înțeles unei femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar fi citit Simmel, în acest volum, de către feministele vremii noastre, si cred ca raspunsul nu i-ar amenință cu nimic finețea speculativa a analizei și raționalitatea
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism nelipsit de-o nuanță de cochetărie: "Tîrziu mi-am pierdut inocentă adolescentului,/ cînd eliberat mă credeam de ispitele lumii,/ acum mai seamăn eu sfîntului ce vorbea cu păsările,/ sau șunt doar o pasare pe care-o hrănește/ din mila Dumnezeu?(...) Căzut în păcatul de-a iubi
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Marinescu se poate caracteriza și negativ: este o poezie cu desăvârșire lipsită de umor și spirit ludic. De aceea, seamănă cu o casă îndoliata, în care s-au camuflat oglinzile și s-au ascuns în sertare toate celelalte instrumente ale cochetăriei. Prima impresie - brutală și persistentă - pe care o are cititorul este aceea că a intrat într-un regim al gravitații greu de suportat și că are de ales: sau adera integral la el și continuă lectură sau aruncă cartea din
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de a seduce, morga și emfaza culturală, cu mici cochetării pe ici-pe colo, așa cum apare în textul care introduce Arta de a trăda, sînt, vai!, rele deprinderi ale discursului intelectual din România. Dar cu mult mai grav și pe mult mai mulți îi vor păgubi proastele obiceiuri ale editorului român
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
e parcă ciobită în final, superba dezvoltare de pe parcurs se năruie sub lovitura prematur simbolică a finalului: personajul principal, o kierkegaardiană autentică intoxicată din copilărie de "boala de moarte", a cărei disperare e atît de adîncă încît numai o sumbră cochetărie cu gîndul morții o poate vindeca, moare, în final, în împrejurări neclare. Flirtul lui Mélanie cu moartea e amețitor: personajul își găsește vlaga, puterea de a trăi, strict în proximitate maximă cu moartea. Își petrece timpul colecționînd scenarii de sinucidere
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a părea anca valabil că mascul - ceea ce este ridicol -, și dacă acceptă starea lui de om bătrân, dacă o acceptă cu un anumit stil, cu o anumită cochetărie stilistica, reușind să asume și o oarecare majestate, un caracter august, e bine. El ar trebui să ăncerce să dobândească aceste calități. Dar daca ăncearcă prost, e pierdut. Dacă n-are talent la chestia asta, mai bine să se lase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
nu a mai rămas, de îndată ce el i-a atins numele, în tiparul statutului originar. Preludiul, a rămas singur a preludiu la o absență: fugă; Scherzo-ul a părăsit simfonia și caracterul săltăreț; Valsul a lăsat în urmă Viena, parfumurile și cochetăria ei; Studiile (Leș Etudes a ce fel de "Gradus ad Parnassum"?) au mutat exercițiul diabolic în câmpul tehnicii transcendentale; Baladele povestesc tot ce scrie Mickiewicz în poemele lui narative fără să istorisească ceva; Sonatele nu mai asculta decât de vântul
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
putea constitui "obstacole" în calea "fericirii" sale idilic întrevăzute: "Mereu, mereu în acest sentiment a stat de-a curmezișul, mereu persistă disproporția noastră de vîrstă și de viață. Nu rîde! Odată, cînd vorbeam, ți s-a părut un fel de cochetărie de femeie bătrînă, care așteaptă, provocînd, un fel de retractare, un compliment. Nu era această, mica Georgetta. Vai, nu! Era altceva. Era conștiința anilor mei, a celor pe care i-am trăit, a vietii mele uzate, meseriei mele care face
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
vor muta din clasa a cincea într-un liceu din București, ea va păstra tiparul limfatic al unei ființe străvezii, al cărei spirit disciplinat îi va pune în umbră virtuțile feminine. Așa se face că la Sadova moliciunea calidă a cochetăriei femeiești lipsește, contemporanii recunoscîndu-i o bruschețe tăioasă al cărei efect stă în absența nurilor. Sadova nu e o femeie frumoasă, și totuși are ceva din fascinația acelor ființe la care spiritul se altoiește pe un temperament histrionic, de aici elevația
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
le evidențiază, cumva, mai bine decât poezia. Și mă gândesc aici, în primul rând, la afirmația sa repetată că se regăsește mai mult în Julien Ospitalierul, decât în poezia erotică prin intermediul căreia a intrat și în manuale. Este doar o cochetărie de autor cu spirit ludic, căruia îi place să-și păcălească exegeții și să deturneze receptarea? Sau, dimpotrivă, este o afirmație gravă a unui autor care, fără să fie deranjat de succes, este ușor incomodat de neînțelegere? Cred, așadar, că
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
se proba inoportunitatea. La un moment dat, poetul se plînge că nu mai este salutat de măturătorii străzilor, care utilizează o limbă păsărească, ininteligibilă inclusiv pentru lemne, pietre și păsări (Uneori din lungile mele călătorii). E aici un soi de cochetărie. Aidoma celei prin care un ins extrem de vivace, de sociabil, nu o dată un actor, pretinde că ar fi timid. Are loc însă un alt fenomen. Considerabila rezervă de vitalitate pe care o deține protagonistul irumpe în luciditate, într-un spirit
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]