200 matches
-
o numi papyrornithologia, cum ar fi corect. E clar că nicio păsărică făcută de mână și în condiții precare, pe care viața noastră modernă le impune, nu ajunge să fie perfect inscriptibilă într-un pătrat geometric, pentru că aceasta ar fi cocota ideală, sau o super-cocotă, super-păsărică. Și în plus, ne convine o așa super-păsărică? Pentru că vedeți dumneavoastră că superpăsăricismul s-ar obține numai cu sacrificiul individualității, dacă toate păsărelele ar fi la fel, exceptând mărimea. La aceste imperfecțiuni, influențează idealul geometric
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le vezi,/ le-a fătat o noapte-n bălării", " Ni se plimbă clopotele-n carne/cum se duc cocotele la mort" (Trotuarul din memorie). Demistificarea se face oarecum indirect, subversiv " Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași, dar sunt tot timpul puse între paranteze, degradate "și-și întinde mâna după mine
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de aici perfecțiunea detaliului. Baudelaire scria: "la femme est naturelle, c'est à dire abominable". Însă bijuteriile, parfumurile, toaletă o metamorfozează la infinit. Bijuteriile răspund unei triple funcții legate mai mult sau mai putin de categoria socială: ele permit identificarea cocotelor (caracterul lor exagerat le face deseori să fie bănuite de prost gust); pentru aristocrate, bijuteriile par a fi articole în plus pe langă șarmul lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
privită nediferențiat. Dar nu într-o opoziție activă. Virtuală întrupare a creatorului ce nu se poate simți în largul său decât detașându-se de ambianța alcătuită din nesățioși de avere, ambițioși de rând, ariviști fără scrupule, escroci, mondene nevropate, juisori, cocote, Trestian, în loc să se autoconstruiască și să învingă impunându-se ca personalitate, cedează vocației de inadaptabil și se lasă învins. Nu știe să se realizeze avant la lettre, ca Ioanide, eroul lui G. Călinescu, ci adoptă psihologia lui Dan al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori, fete drăgălașe. Pe atunci profesia galanteriei nu era destul de răspândită pentru ca să atragă și să le facă cocote de marcă, pe toate câte erau frumușele. Aveam 18 ani când am intrat pentru întâia oară la Bossel. Cu toate ifosele ce-mi dădeam ca să mă arăt degajat, cu toate că-mi luam aere de Don Juan rafinat, măsculițele experimentate m au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Câteodată, el și ceata luau scaune de la cofetăria Fialkovsky, le ducea până pe trotuarul Podului Mogoșoaiei (Calea Victoriei), chema câțiva vânzători de ziare pe cari îi comanda și le da ordin să ridice poalele femeilor care treceau. Și, cum pe vremea aceea cocote erau puține, cele mai multe victime ale acestor agresiuni erau femei măritate, femei cari de multe ori erau chiar la brațul bărbaților. Dar cine îndrăznea să se opună lui Ionel Isvoranu? Ionel Isvoranu întrebuința de multe ori pe acești vânzători cărora le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor, cu vești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clădirea legației Rusiei de pe Calea Mogoșoaiei nr. 15. 137. D.A. Sturdza încetase de a mai fi ministru de Finanțe la 20 februarie/4 martie 1877, revenind în acest post în noiembrie 1878. Altele, femei cunoscute, văduve, femei măritate, lucrătoare sau cocote dispar deodată. Toate acestea urmează pe câte un ofițer rus peste Dunăre, în Bulgaria, sau în vreun oraș de pe marginea Dunării. Rușii plătesc bine, polii imperiali se văd în toate mâinile. Petrecerile bucureștene urmează și se dezvoltă. Iată programul grădinei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Goldoni, regia Emil Velicu, în cadrul Festivalului „SighișoaraMedievală” 2006 -rol „Jaquelline” „Doctor fără voie” Molliere, regia Traian Penciuc, în cadrul Festivalului „Sighișoara Medievală” 2007 - rol „Kacia” „Trilogie din Belgrad” Biljana Srbljanovic, regia Radu Olareanu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Sibiu 2007-2008 -rol „Cocota Bătrână” „Opera de trei parale” Bertolt Brecht, regia Liviu Pancu, Teatrul Național Târgu-Mureș 2008 -rol „Winnie” „Ce zile frumoase!” Sammuel Beckett, regia Radu Olăreanu, spectacol de licență 2008 - rol „Maria Merelli” „Scandal la Operă” de Ken Ludwig, regia Petre Bokor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de Dan Botta (Lai - în franceză), Eugen Jebeleanu (Răscoala), Simion Stolnicu (Hebron funerar), Barbu Brezianu (Rondel, atribuit lui Villon), Emil Botta, Al. Robot, Horia Stamatu, Corneliu Temensky, Emil Ungher, Horia Groza. Proza este reprezentată de fragmentul Liuba din Los Angeles, cocotă cu zurgălăi și un pește de Neagu Rădulescu, indicând timpuriu și neechivoc direcția inspirației pe care se va instala foarte tânărul scriitor, precum și resursele umoristice ale scrisului său, și de scurta proză avangardistă a lui Jonathan X. Uranus (Mihail Avramescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
sociale. (ntre țărănime ș( clasa boierilor există un vid, absența unei clase de mijloc autohtone d(nd posibilitatea conturării ei cu un conținut străin. "Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași ș( de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale ș( occidentale, incapabilă de adevăr ș( de patriotism" (Eminescu, 1938-1939, IV, p.182, apud. Călinescu, 1976: 54). "Clasa noastră cultă (n cea mai mare parte nu este rom(nească. Grecii ș( bulgarii, așezați (n t
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unduit al aripilor trăsurii, părea o Damă cu camelii visătoare și istovită, absentă cu totul la celelalte șiruri de automobile și trăsuri, din care zeci de ochi căutau s-o privească măcar în fugă. Era numai o banală și lacomă cocotă, fostă servitoare, care nu cunoștea Dama cu camelii nici măcar din traducerea apărută în "Biblioteca pentru toți", dar care, cu ușurința levantinilor ori a specimenelor inferioare, frumoasă, neasemănat machiată, imita la perfecție modelele ajunse aci din a treia, a patra mîna
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
camelii reprezintă, dincolo de orice, tiparul dublu al femeii, transformat de o fantasmă obsesională, aiciîn extremele cele mai clare. Este o polaritate care nu permite, altfel decît într-un și mai blamabil compromis, calea de mijloc. Femeia visată, idealizată, și femeia "cocotă" (e termenul folosit în romanele lui Camil Petrescu). De aici apăsata apropiere, în fragmentele citate, cu atributele falsității și lăcomiei, emblemele chiar ale iubirii venale. De aici sinteza: femeia actriță, de meserie, jalnică, odioasă. Care imită...o Damă cu camelii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care repugnă întotdeauna naratorului. Virulența observațiilor din fragmentul citat are și o altă conotație. Distanța între emblema fictivă ("Dama cu camelii") și cea care pozează, aici, readuce în planul discursului o chestiune esențială pentru definirea personajului feminin, la Camil Petrescu. Cocota de pe stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aici, readuce în planul discursului o chestiune esențială pentru definirea personajului feminin, la Camil Petrescu. Cocota de pe stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul cutremur interior îl produc incertitudinile Personajului în privința femeii adevărate, pe care o situează, conștient (deformator) și inconștient (traumatizant pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
interior de Ștefan Gheorghidiu, este o falsă mărturie, întrucît naratorul o inventează de-a dreptul, punînd-o pe seama gîndului celuilalt: așadar, neștiind dacă "să ia un fel de <<drepți>> sufletesc" în fața frumuseții femeii, "sau s-o considere, soldățește, ca pe o cocotă" este o ezitare...împărțită, între presupusul observator și naratorul însuși. Complexul, pe care l-am numit în altă parte al "Damei cu camelii", atestă forța obscură cu care personajul îmbrățișează interior, neputîndu-se desprinde de ea, imaginea ambivalentă, impură, a femeii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
O escapadă nocturnă la Constanța cu Mihai, de interes pur vizual... În primul rând - nebuniile erotice ale lui Negoițescu (e încântător de nebun!); iar în al doilea - combinații pitorești de nedescris între marinari finlandezi (vârsta 15- 50 de ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mecenat al cul turii nea mului. - Ultimul bordel din zilele noastre, cu contabilitate normată și cu marfă „raționalizată “ și „la liber“. - Justă recu noaștere a unor titluri de antică noblețe a bordelului și aspră [respingere] a caselor de rendez-vous. - Despre cocotele, cocodetele și demimondenele celebre din la belle époque a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cum și despre o „prințesă“ a lor, tre murând acum În zdrențele și pantofii ei scâlciați. - Parisul, cu turma docilă a femeilor din atelierele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca de obicei la sanatoriu cu câteva dulciuri, n-a mai avut cui să le dea... O luase la sânul ei Maica Domnului, a Domnului celui milostiv cu femeile păcătoase. N-am cunoscut - decât, bineînțeles, numai din vedere - pe marile cocote, cocodete sau demimondene din la belle époque a Bucureștiului de acum patruzeci-cincizeci de ani, privindu le, cu precocitatea băiatului de atunci, cum defilau, aceste bata lioane ale Cytherei, În echipaje cu „muscal cu cauciuc“ prin fața meselor de afară de la Capșa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la pândă ca să vâneze o fată cu zestre bună. S-a sfârșit: Pentru un om nu-i loc într-o stațiune balneară. Pentru un om, o tovărășie inteligentă într-o înfundătură de munți, pace, liniște atât e de ajuns. Cum cocota e un compromis, așa și băile noastre sunt compromisuri. Și cu atât mai căutate sunt de burtăverzi cu cât viața e mai scumpă și nu le dă mâna tuturora să vie să petreacă acolo. "Numai cei care au cu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a murit doctorul Aurel Potîrniche, căruia i-am trecut odinioară pragul, într-o vizită aranjată de nevestele noastre. Cînd ne întîlneam, pe lîngă salut, schimbam de fiecare dată și cîteva impresii. Era un bărbat scund, rotofei, cu mers legănat, de cocotă. Privea cu siguranță în ochii interlocutorului și, inflexibil, nu se abătea cu un cuvînt de la convingerile sale, dacă se nimerea să fie în contradicție cu el. Avea reputația de excelent specialist („cel mai bun radiolog din Bacău”), dar și pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În spatele fiecărei vedete stă o întreagă echipă care are grijă ca noi să fim mințiți cât mai bine, cât mai profesionist. De fapt, vedetele sunt doar niște produse. Niște produse făcute să vândă alte produse. Televiziunea se sulemenește ca o cocotă de lux, cu emisiunile și cu vedetele ei cu tot, ca să fie admirată și dorită de noi, telespectatorii. Și astfel, în sosul acesta după care ne lasă gura apă, să ne fie vârâte pe gât reclame, cât mai multe reclame
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de Saxa, temîndu-se că va cădea în patima dezmățului în care trăise și care-l ucisese pe tatăl său Otto de Habsburg aranjase ca fiul să-i fie trimis într-un regiment de cavalerie cantonat la marginea Bavariei, departe de cocote și tripouri, nefericitul neavînd altă distracție decît chefurile cu camarazii de cazarmă. Căsătoria sa fericită cu prințesa Zita de Bourbon-Parma l-a salvat de la abrutizarea la care l-ar fi dus o viață cazonă la țară. Nu este însă vina
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tăi de seamă, când vrei să exiști ca masă amorfă, fără glorie, fără simboluri și fără trecut, riști să dispari. Șansele pentru această dispariție sunt mari, în condițiile în care tot mai mulți dintre români se lasă seduși de ifosele cocotei bătrâne Europa. Pentru un asemenea moment înălțător, la Țebea ar fi trebuit să fi fost prezenți Președintele și primul-ministru, alți oameni politici cu prestanță, intelectuali și oameni de cultură. Un istoric patriot ar fi putut ține o cuvântare înălțătoare, ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
situații dezagreabile. Presa, ca în orice stat democratic, cum era și România, nu s-a supus dispoziției oficialităților române. Același M. Ostrovski, în raportul anunțat, reda fragmente de presă, unde se scria că în lăzi s-a găsit lenjerie de "cocotă" din anul 1916. El consemna și observațiile directorului vămii din Constanța, care insista să spună că "după deschiderea unei jumătăți din toate lăzile, până în prezent s-au găsit numai câteva acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. II
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]