125 matches
-
la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe mal un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era acum Andrei, pentru că bibanul lui rămăsese pe un loc codaș. Cemai, ambiție de pescar adevărat. Așa, am putut să le dăm de lucru și doamnelor. Cum cele tinere s-au oferit să curețe peștele, amica mea a scăpat din nou de muncă și a rămas să dea fetelor în continuare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
cu proiecte și cifre seducătoare (școli, spitale, majorări de lefuri și salarii etc.) au mai fost în aproape trei decenii de guvernări din rău în mai rău (puteam altminteri ca în Uniunea Europeană să fim fruntași la infracțiuni precum tâlhăria și codași la toate capitolele ce privesc nivelul general de trai?!), încât te bate înțeleptul gând că românii neguvernați n-ar fi ajuns într-o situație mai cumplită ca după un război. Da, căci oricât ar fi de nimicitor, războiul nu distruge
PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]
-
asaltul cuptorului (emoționant!), Muncitorul Miu de la D.S.A.P.C. (muncitorul ăsta trebuie să fi fost portar, pentru că D.S.A.P.C. era, mi se pare, institut de proiectare), Pui de la incubator (portretele puilor funtași?), Turnător fruntaș (cum dracu', existau și turnători codași?) etc. etc. Asta era situația pe tărîm. Dar să ne despărțim, vorba ăluia, de trecut, hlizind. Ce-ați spune, pentru că tot urmează "prezidențialele", să cîștige nu unul, ci trei: Vadim, Funar, Păunescu. Triumvirat ca în Roma antică. Să mori de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmă i-a răspuns că ,,trebuie să se mai ușureze muncile către proprietate, deși nu lucrează mai mult decât glăsuește așezământul” și că „dreptatea sa este în Galați”. Din sate se strămutau în orașe și țărani înstăriți, și țărani ziși ,,codași”. Cei dintâi, de obicei, reușiseră ca săteni să înjghebe „un negoț” și se străduiau să părăsească definitiv satul socotind, pe bună dreptate, că orașul era mai prielnic desfășurării activității lor de negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau în strămutarea în orașe principala cale de ieșire de sub jugul clăcii și al numeroaselor datorii și obligații, cale pe care în cazuri extreme nu ezitau să apuce. De cele mai multe ori, o dată strămutați în orașele zise libere, clăcașii deveneau „liberi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se preciza că acolo operațiunea se apropia de final, În vreme ce la noi nici nu Începuse. Liderii partidului trâmbițau și accentuau laudativ realizările din regiunea Geita În materie de strămutare a populației. În aceste condiții, cine ar fi vrut să fie codaș? Prin urmare, liderii politici au cerut măsuri rapide pentru a Încheia rapid campania de strămutare. Graba, desigur, a cauzat probleme și unele sate au fost prost proiectate”. Nyerere, care percepea campania - În cea mai mare parte - prin prisma statisticilor și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se solicită copilului să fie cel mai bun în orice domeniu („Vreau ca fiul meu să fie un câștigător”), situația se schimbă. Din păcate, în orice grup, în special în colectivele de elevi, se conturează întotdeauna câteva vârfuri și câțiva codași; iar dezideratul de a avea un copilcampion este pe cât de greu de realizat, pe atât de lipsit de sens. Chiar dacă acesta dispune de potențialul intelectual necesar pentru a putea învăța foarte bine la toate materiile, chiar dacă este talentat la toate
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
în ultimii doi ani, că a manifestat în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zis Sheba. Avea un tremur în glas. — Au vorbit și au făcut deranj încă de la începutul orei de HC. Iar acum au început să se bată. Împreună, i-am studiat pe cei doi băieți. Cel mai înalt, Kilbane, fusese printre codașii clasei mele de istorie cu un an în urmă. Colegii îi spuneau Spionu’. Pe cel cu părul blond nu-l știam. Nu părea la fel de sigur pe el ca Kilbane și când l-am întrebat cum îl cheamă, abia a șoptit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele<footnote Ibidem, p.134; Gheorghe Platon, De la constituirea națiunii ... vol IV, partea I, p.178- 179. footnote>. În mod paradoxal, în temeiul unor
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
o făcusem. Ei bine, pentru atâta lucru, în afară de patru palme părintești, tata mi-a dat să scriu, drept pedeapsă, de 100 de ori, cuvântul parcă, cu apostrof! Cu toate astea, la examen am răspuns bine și n-am ieșit printre codași. Am cam scrîntit-o eu, ce e drept, dar nu la română, ci la aritmetică, la o regulă de asociație. Dar vorba e... reușisem! Și astăzi trebuia să încep cursurile! " Hm! mă gîndîi eu, în timp ce mă spălam, tatii nu-i convine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
fi putut să fim. Acasă mi se spunea că nu mai sîntem ce-am fi fost din cauza jugului sovietic. După 1990, ne-am văitat cu toții de comunismul care ne-a furat jumătate de secol de istorie și de aceea sîntem codașii Europei. Iar în fiecare dimi neață, imnul nostru național ne scoală din somnul cel de moarte în care ne-au ținut secole de-a rîndul toți acești barbari de tirani. Treacă-meargă, tătarii, turcii, rușii chiar erau puteri năprasnice. Dar țiganii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu fețe emaciate, urlând și ridicîndu-se în picioare când un fotbalist, tot cu părul pe spate și cu chiloți până la genunchi, gen Dinamo Moscova, aruncă în plasa ruptă mingea de piele. Bucureștiul răsunând de cântece mobilizatoare: "Marinică drăgălașul / Marinică zis codașul" sau celebrele "Macarale / Râd în soare argintii / Macarale / în zori de zi", dar și nostalgicul "Și-apoi de mână tu și eu / De la Ateneu / înspre Miorița s-o pornim", Bucureștiul lui Trio Do-Re-Mi, al Mielului turbat, al Dragostei la zero
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sofisticat al școlii de la Frankfurt. Intelectuali ca H. Marcuse și Th. Adorno denunțau fatalitatea complexului consumatorului, confruntat cu „dilema” alegerilor libere din cornul supraabundenței. Mai austere, elitele din Rusia sovietică sau Peru dădeau punctaj din oficiu sau prime anuale oricărui codaș înfometat, posesor de cartelă alimentară și carnet de partid. Printr-o curioasă îmbinare de zel neomarxist și râvnă evanghelică, teologii oficiali ai țărilor socialiste au înfierat „neagra orânduire capitalistă”1. „Înfrățirea între popoare” era legitimată prin recurs la izvoarele patristice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
17 bifurcări. Fiecare animal este supus la 19 încercări, performanța sa fiind măsurată cu ajutorul numărului total de greșeli (intrări în impas); șobolanii care fac cele mai puține greșeli sunt numiți „străluciți” (brights), iar cei care greșesc de cele mai multe ori sunt „codașii” (dulls). Aceste prime două grupe definesc, așadar, părinții; există părinți sclipitori și părinți codași. Din acest moment, începe selecția, la fel ca în cazul florilor, când vrem să le separăm pe cele roșii de cele albe. În exemplul florilor, nu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
numărului total de greșeli (intrări în impas); șobolanii care fac cele mai puține greșeli sunt numiți „străluciți” (brights), iar cei care greșesc de cele mai multe ori sunt „codașii” (dulls). Aceste prime două grupe definesc, așadar, părinții; există părinți sclipitori și părinți codași. Din acest moment, începe selecția, la fel ca în cazul florilor, când vrem să le separăm pe cele roșii de cele albe. În exemplul florilor, nu vom încrucișa pentru reproducere decât florile cele mai roșii sau cele mai albe între
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o primea drept folosință. Și țăranii din această categorie aveau, în afara vitelor de muncă, alte animale pentru care primeau cele de cuviință pentru întreținerea lor. În satele din studiul nostru, mijlocașii reprezintă un procent de circa 40%. Pălmașii, numiți și codași, cu înțelesul de dezavantajați de diverse situații, de împrejurări nefavorabile, erau locuitorii satelor care răspundeau la obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate. Ponderea lor în ansamblul satului era de aproximativ 20%. Diferența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de reconstituire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestui gen de comerț. În această casă a locuit, cât timp a stat la Umbrărești, agronomul Eugen Podoabă, angajat al Casei Rurale, despre care am amintit mai înainte. Iată cum se prezenta, în octombrie 1886, gospodăria unui țăran scăpătat, deci codaș, scoasă la licitație ca urmare a neachitării unei datorii de 260 lei către primarul comunei, Neculcea Sobieschi. În Ordonanța de adjudecare a imobilului se arată componența și starea casei astfel: „...compusă din o odae și o cămăruță, construită de nuiele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai puțin, dar cu 15 codași mai mult și cu 9 ce nu fac clacă tot în plus, la un număr mai mare de locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai importantă prin consecințele sale sociale, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci împilarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]