77 matches
-
similare. Buza inferioară are formă neregulată și diametrul de până la 30 cm. Concrescențele reprezintă niște foliculi din care crește câte un fir de păr. Întrucât fiecare individ are propriul colorit, ei pot fi identificați după culoarea părții inferioare a înotătoarei codale, care devine vizibilă în timpul scufundării după un salt deasupra apei. Dimensiunile și aranjarea concrescențelor de piele prezintă și ele diferențe individuale. Coloana vertebrală a balenelor cu cocoașă numără 7 vertebre cervicale, 14 pectorale, 10-11 lombare și 21 codale (în total
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
a înotătoarei codale, care devine vizibilă în timpul scufundării după un salt deasupra apei. Dimensiunile și aranjarea concrescențelor de piele prezintă și ele diferențe individuale. Coloana vertebrală a balenelor cu cocoașă numără 7 vertebre cervicale, 14 pectorale, 10-11 lombare și 21 codale (în total 52-53). Fanoanele balenei cu cocoașă sunt de culoare cenușie-neagră cu franjuri cafenii, dure, uneori fanoanele anterioare pot fi mai deschise la culoare sau chiar albe. Pe fiecare jumătate a maxilarului superior sunt aranjate între 270 și 400 fanoane
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția turiștilor. Hermann Melville o descrie, în romanul "Moby Dick", astfel: Deseori balenele cu cocoașă își izbesc înotătoarele pectorale și codală în suprafața mării, provocând spumă, se rostogolesc pe spate, își scot capul din apă. Câteodată, sar în întregime deasupra apei în poziție verticală pentru ca mai apoi să cadă cu un zgomot asurzitor (probabil în încercarea de a scăpa de exoparaziți
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
rece se scufundă ca să se odihnească, iar în cel cald se odihnesc la suprafață. Ieșind deasupra apei, balenele cu cocoașă scot jeturi de apă de 2-5 m înălțime la interval de 4-15 s. Datorită obiceiului de a-și ridica înotătoarea codală în timpul scufundării, ele pot fi ușor identificate, întrucât coloritul părții inferioare a cozii diferă de la un individ la altul. Pe baza cercetărilor efectuate în Atlanticul de Nord în perioada anilor 1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi longitudinale albe-gălbui. Pe înotătoarele dorsală și codală câte o dungă închisă. Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
pectoralelor; cea posterioară este lungă și scundă. Înotătoarele pectorale sunt mari și ascuțite; iar înotătoarele ventrale mai mici și pedunculate. Și unele și altele au razele lor cartilaginoase prinse pe câte un singur cartilaj bazal. Înotătoarea anală este mică. Înotătoarea codală este, la adulți, heterocercă, iar la indivizii tineri, protocercă. Scheletul este cartilaginos. Scheletul axial este primitiv. El este reprezentat în mod principal prin notocord (coarda dorsală) bine dezvoltat, înconjurat de corpurile vertebrale inelare, care poartă arcuri. Coarda dorsală nu este
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
se întinde mult îndărăt, dar are ferestre. Apofiza angulară a mandibulei este bine dezvoltată și curbată înăuntru, constituind un caracter exclusiv al marsupialelor. Numărul de vertebre din coloana vertebrală este variabil: 7 cervicale, 11-15 toracice, 4-8 lombare, 1-6 sacrale, 7-35 codale. În majoritatea cazurilor sunt prezente 13 vertebre toracice cu coaste mobile. Numai cârtița cu pungă ("Notoryctes") are 6 vertebre sacrale, toate celelalte marsupiale au de obicei 2. Corpul atlasului nu se sudează la axis pentru a forma apofiza odontoidă a
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
și una posterioară, care se separă adesea ca două înotătoare distincte: anterioară și posterioară. Înotătoarea dorsală anterioară are raze spinoase, în formă de țepi (spini) ascuțiți, rigizi, nedivizați, iar cea posterioară raze moi sau articulate, la fel ca și înotătoarea codală, anală și cele pectorale. Țepul este un lepidotrih modificat, articolele cărora s-au contopit într-o singură piesă tare și neflexibilă, numită spin. Teleosteeni superiori care au înotătoarea dorsală anterioară susținută de lepidotrihi transformați în spini se numesc acantopterigieni. Cu
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între ele). Pot fi rigide sau
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între ele). Pot fi rigide sau suple. Numărul lor variază de la 8 la 26, în funcție de specie sau grup, mai frecvent fiind numărul de 10 sau 12: 12 la paseriformele cântătoare, 20-24 la unele păsări exotice și 10 la majoritatea
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
cântătoare, 20-24 la unele păsări exotice și 10 la majoritatea speciilor. Rectricele servesc la echilibrarea corpului în timpul mersului, drept cârmă în timpul înotului sau al zborului, ca mijloc de frânare la aterizare și uneori și ca podoabă la unii masculi, penele codale pot fi mișcate în voie în toate direcțiile, fie răsfirându-le chiar în evantai, fie strângându-le. Forma și mărimea cozii depind de numărul, mărimea și forma rectricelor ce o alcătuiesc. La unele specii, rectricele sunt mici și moi ("Podiceps
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
articulează cu centura respectivă; Segmentul mijlociu, numit "zeugopod", care corespunde cu antebrațul la membrul anterior și gamba la membrul posterior, este format din două oase paralele, situate unul pe partea cranială a segmentului - radiusul sau tibia, iar altul, în partea codală - cubitusul (ulna) sau peroneul (fibula); Segmentul distal, numit "autopod", care corespunde cu mâna sau cu piciorul, fiind format el însuși din trei părți: o parte proximală, "bazipodul", alcătuită din 2 rânduri de oase scurte, denumite oase carpiene la mână și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mai înalți decât lungi. Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în lungimea acestuia; înălțimea minimă de 3,1-3,3 ori în lungimea pedunculului caudal. Pedunculul caudal este cilindric, gros, relativ lung și scund, necomprimat lateral. Pedunculul codal reprezintă 23-24% din lungimea corpului, grosimea lui, la baza analei, este mai mare ca înălțimea lui minimă. Capul mijlociu și lung, lungimea lui fiind cuprinsă de 3,8-4,2 ori în lungimea corpului; botul alungit și subțire, mai ascuțit decât
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
pe linia mediană, au poziție verticală și se articulează la pterigoforele împlântate în musculatura corpului. Se disting: înotătoarea dorsală (D), una sau mai multe dispuse pe spate; înotătoarea anală (A), una sau mai multe dispuse între anus și caudală; înotătoarea codală (C), dispusă la capătul posterior al corpului. La pești în stadiul larvar, forma inițială a înotătoarelor neperechi are aspectul unui pliu nesegmentat și nepereche, care se întinde pe partea dorsală a corpului și înconjură coada pe fața ventrală a corpului
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
forma inițială a înotătoarelor neperechi are aspectul unui pliu nesegmentat și nepereche, care se întinde pe partea dorsală a corpului și înconjură coada pe fața ventrală a corpului, până la orificiul anal. Prin fragmentarea acestui pliu nesegmentat se diferențiază înotătoarea dorsală, codală și cea anală. Înotătoarea dorsală se poate fragmenta în două părți (percide), mai rar în trei părți (gadide), iar în cazuri excepționale poate fi formată din mai mulți lobi (polipteriforme) sau poate lipsi ("Electrophorus electricus"). Primele raze ale înotătoarei dorsale
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
examinare s-a aplicat pentru aprecierea stării de sănătate a efectivelor piscicole și pentru depistarea modificărilor hematologice cauzate de agresiunea parazitară, în conformitate cu metodele descrise în literatura de specialitate (46, 120). Prelevarea probelor de sînge s-a efectuat prin puncția venei codale sau a cordului la exemplarele de talie mare, față de puiet la care proba de sânge s-a obținut prin secționarea pedunculului caudal. S-a efectuat un examen microscopic direct al sângelui între lamă și lamelă, pentru depistarea flagelatelor din genurile
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
determinat evoluții clinice și nici leziuni organice, datorită condițiilor bune de întreținere și administrării preventive de clorură de var pentru reducerea substanței organice și a încărcăturii bacteriene. 138 Rezultatele examenelor hematologice Probele de sânge au fost recoltate prin puncția venei codale a 5 exemplare de crap adult (trei ani). O parte din probe s-a recoltat pe anticoagulant (tuburi cu EDTA), iar altă parte în tuburi clasice pentru exprimarea serului (Barna, I., 1985). Probele pe anticoagulant au fost supuse examinării fizice
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
structura lor internă: dispariția completă a părului, a urechii externe, a gâtului și a membrelor posterioare, în timp ce membrele anterioare s-au transformat în inotătoare puternice. În plus, le-a apărut un organ de echilibru (înotătoarea dorsală) și altul propulsator (înotătoarea codală) așezată orizontal, nu vertical, ca la pești. Dintre cele două subordine ale cetaceelor (Odontocete - cetacee cu dinți și Mystacocete - cetacee cu fanoane), cel deal doilea subordin populează mai cu seamă Oceanul Arctic. Un proiect extrem de important care urmărește documentarea asupra diversității
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sau fără măduva spinării, creier și limba Carcasele și Semicarcasele de scroafe pot fi prezentate cu sau fără mamele; ... b) "jambon", în sensul codurilor tarifare 0203.12.11, 0203.22.11, 0210.11.11 și 0210.11 .31, partea posterioară (codala) a semicarcasei, care conține oasele, cu sau fără picior, cu sau fără partea de sub genunchi, sorici sau slănina. Jambonul este separat de restul semicarcasei astfel încât conține, cel mult, ultima vertebra lombara; c) "partea anterioară", în sensul codurilor tarifare 0203.19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
separat este clasificat la aceste subpozitii că bucată de spata; e) "spinare", în sensul codurilor tarifare 0203.19.13, 0203.29.13, 0210.19.40 și 0210.19.70, partea superioară a semicarcasei cuprinsă între prima vertebra cervicala și vertebrele codale, conținând oasele cu sau fără file, omoplat, sorici sau slănina. Spinarea este separată de partea inferioară a semicarcasei printr-o tăietura care trece chiar pe sub coloana vertebrală. f) "piept", în sensul codurilor tarifare 0203.19.15, 0203.29.15, 0210
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]