4,782 matches
-
încăierările", "boalele și doftorii". Favorizați sunt prozatorii realiști, urbani (Călinescu în Enigma Otiliei și Bietul Ioanide) și suburbani (Barbu în Groapa). Cu câteva excepții, proza fantastică, onirică, alegorică e ocolită. Și aceasta deoarece pe autor nu-l interesează, cum spuneam, codificarea simbolică, refracția personajelor și a lumii lor ficționale; ci, dimpotrivă, punctele și liniile în care literatura se intersectează cu viața socială. Romanele lui Breban, de pildă, psihologic-abisale, nu sunt ofertante pentru o astfel de investigație. Fie că e vorba despre
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
citi o carte sau a veni la un spectacol de teatru poate fi mult mai valoros decât orice ar putea impresiona o audiență restrânsă și snoabă. Își dorește să spună povești cu încăpățânare de visător, dar nu mai crede în codificarea actului artistic și repetă încontinuu că spectacolele nu trebuie realizate pentru a experimenta pe banii publicului și pe sufletele spectatorilor. Vrea ca teatrul să se întoarcă la natural, fără atât de multe "E-uri" în spectacol, și decretează că "la
George Ivașcu, băiatul de cartier ajuns pe marile scene ale lumii () [Corola-journal/Journalistic/44897_a_46222]
-
SUA, Franța, Anglia etc. Pentru folosirea eficientă a mașinilor semiautomate sau automate de cartare a fost nevoie de un cod simplificat format din 4-6 caractere care să individualizeze fiecare destinație. Întrucât primele mașini de cartare necesitau intervenția salariatului poștal pentru codificare, timpul de staționare a corespondenței în unitățile poștale nu s-a redus prea mult. De aceea s-a apelat la concursul publicului. Administrațiile poștale au întocmit un cod numeric, după anumite reguli, atribuit fiecărei localități. Codul a fost popularizat și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poziții grupate în 99 de capitole și 21 de secțiuni. Tot în 1950 a fost elaborată, de Biroul de Statistică al Organizației Națiunilor Unite, clasificarea tip standard. În 1983 a fost adoptată Convenția Internațională privind Sistemul Armonizat de Descriere și Codificare a Mărfurilor Supuse Impunerii Vamale, sistem utilizat de peste 100 de țări, printre care și România. Acest sistem a stat la baza Tarifului Vamal elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Comerțului care a intrat în vigoare la 01 ianuarie 1992, prin
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
unor acte internaționale în domeniu, precum și elaborarea unor acte care să crească accesibilitatea și claritatea regimului vamal. Prin Hotărârea Guvernului nr. 120 din 20 martie 1993 se prevede că, de la 01 mai 1993, clasificarea să fie mai detaliată - cifrele de codificare să crească de la 6 la 8, fiind elaborat și un Ghid de utilizare a tarifului vamal de import, incluzând și acordurile multilaterale și regionale de comerț, încheiate de România, cu implicații asupra tarifului vamal. Un eveniment similar a avut loc
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de stat; - fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice în alt scop decât ca medicament; - remediile secrete (vrăjitorie, ghicitorie etc.); - imprimarea hărților cu caracter militar; - fabricarea sau comercializarea de aparatură utilizată în activitatea de interceptare de convorbiri telefonice ori de codificare, fără avizul Ministerului Administrației și Internelor sau cu încălcarea acestui aviz; - fabricarea, utilizarea sau comercializarea de echipamente care folosesc spectrul de frecvențe radioelectrice, fără avizul Ministerului Comunicațiilor sau cu încălcarea acestui aviz. Practica judiciară în materie comercială a mai adăugat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
apoi codificat, adică este împachetat într-un limbaj ca un colet care trebuie trimis. Receptorul nu trebuie decât să decodifice, adică să despacheteze coletul. În viziunea lui Richards, mesajul nu există înainte de a fi codificat (exprimat în limbaj articulat), iar codificarea mesajului este un proces creativ. În timpul și cu prilejul exprimării mesajului, subiectul creează sensuri noi sau modifică sensuri vechi: mesajul se autogene-rează în însuși procesul comunicării"51. De aceea, claritatea mesajului trebuie să se concentreze pe echilibrarea subtilă a planurilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
culcușul efemer al aparențelor. Sub privirea sa iscoditoare și contemplativă, în primă instanță neutră și glacială, banalitatea s-a ridicat pînă la vibrația lirică, anodinul a căpătat măreție și indiferența un tragism inexprimabil. însă dincolo de prospecțiunile temporale și de permanenta codificare culturală, artistul a fost în permanență un voluptuos al materiei. De la instrumentele și de la tehnicile consacrate ale pictorului și ale graficianului, de la marile scenografii la focalizările microscopice, de la hîrtia obosită la metalele grele, de la transparența emulsiilor la bitumul nocturn, el
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
în aceeași galerie de chipuri unice, de existențe ireductibile, pentru care nu este necesară descrierea psihosomatică, ci fixarea definitivă, lipsită de orice ezitare, în imagini emblematice. Și aici, ca și în cazul figurilor biblice, pictorul recurge la același tip de codificare și la aceleași formule de cercetare stilistică. Îmbinînd hieratica bizantină și postbizantină, prelucrată, la rîndul ei, în funcție de o permanentă nevoie de mișcare a imaginii, cu întreaga civilizație a portretului de factură clasică și modernă, Vladimir Zamfirescu ajunge la o sinteză
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
după o piesă din Tristan Tzara, în 1946. Inițiativa este susținută de Maurice Nadeau și Jean Paulhan, lettrismul fiind o propunere de a revoluționa toate artele. Alfabetul grec și cifrele iau locul cuvintelor, literele latine fiind și ele acceptate în "codificarea" exprimării artistice. Este editat un dicționar și se înființează o editură cu o librărie pentru literatura lettristă. Un neașteptat sprijin vine din partea lui Giacometti. Pentru a se susține material, Isou scrie romane pornografice. Pentru La Mecanique de Femmes este pus
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
alt fel de claritate. Ele se sprijină pe idei primordiale și pe realități mitice; atît cîinele, explicit și fugurativ, cît și cele două piese anodine, prelevate din spațiul tabu al sălii de baie, pe căi diferite și în sisteme de codificare diferite, resuscită subtil ideea cuplului și mitul androginiei. Ingemănarea și, mai apoi, resorbția polarității în unitate încheie acest scenariu narativ prin întoarcerea la sursă. Că sculptorul și-a premeditat sau nu acest discurs este mai puțin important. Importante rămîn sugestia
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
și amenințând dușmanii poporului-model" (p. 292-293). Sunt, în mod cert, sarcasme adăugate. Versiu-nea inițială, în varianta tipărită, a mizat pe performanța criptării sau ermetizării unei atitudini anticomuniste. Autorul însuși recunoaște ulterior că a lucrat înainte de 1986 cu "efectele deviatoare ale codificării", care sunt "încețoșarea, excesul stilistic și opacitatea". Corin Braga numea această tehnică, foarte răspândită în epocă, "ritualizarea estetică a evaziunii". Situarea e valabilă pentru romanele anterioare ale lui Norman Manea, de la Captivi (1970) sau Atrium (1974) la Cartea fiului (1976
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
sofistică a unei indecizii schizoide, ci și un enorm efort de conciliere interioară a unor limbaje care, printr-un exces de autonomie, tind să fragmenteze, după scheme minore, însăși realitatea. Sculptura și fotografia lui Peter Jacobi reprezintă, în sisteme de codificare diferite, perspective specifice asupra aceleiași existențe materiale și simbolice. Așa cum sculptura, în speță forma, se naște ca un act simbolic în vădită opoziție cu amorful substanței pe care o absoarbe spre a o redefini, fotografia este vehiculul prin care lumea
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) 78 Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară 82 Modelul Schuftan 84 Educația populară în spirală 86 Un model comprehensiv al DEVCOM: ANDEO 87 DEVCOM și facilitare din perspectiva ANDEO 90 Relevanța cadrelor de „dezvoltare comprehensivă” pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Pe un astfel de fundal, de noutate și dezbatere atât în plan practic, de intervenție socială, cât și de cercetare socială, elaborarea unui manual de dezvoltare comunitară acum și aici poate părea imposibilă sau hazardată. Cum un manual este o codificare de experiență, în contextul dat, nu poate fi vorba să țintim spre elaborarea unui manual standard. Ar fi posibilă adaptarea unui manual elaborat în alt context cultural pe tematică DEVCOM. Utilitatea lui formativă îmi pare a fi însă discutabilă. Cultura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
adaptare de coduri tehnice sau culturale pentru a fonda intervenții eficiente social și economic nu se poate face însă decât prin experimentare, la nivel de practică socială. În timp, pe baza cunoașterii unei astfel de experiențe se poate ajunge la codificări de tipul manualelor standard. În consecință, ceea ce propun în continuare este o primă formă de „manual de explorare” a domeniului DEVCOM din perspectiva problematicii sociale actuale din România. Voi încerca să realizez un cadru conceptual de integrarea teoriilor, tehnicilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diferite contexte naționale. Dicționarul de termeni prezentat în ultima parte a lucrării are o arie de cuprindere mai largă, trece dincolo de spațiul DEVCOM și introduce concepte pe care le cred utile în analiza dezvoltării sociale. Reprezintă, în bună măsură, o codificare a conceptualizărilor principale pe care le socotesc folositoare în domeniu și pe care le-am utilizat, în bună măsură, în lucrările mele anterioare asupra proceselor de dezvoltare, de modernizare și de tranziție. Dezvoltarea comunitară abordează teme și registre diferite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rol de agenți comunitari, conducători de agenții de dezvoltare sau de ONG-uri, practicieni în administrația publică centrală sau locală, interesați de dezvoltarea participativă. Dicționarul cutermeni utili în analiza dezvoltării în general și a celei comunitare în modparticular încearcă o codificare a unor termeni care circulă de cele mai multe ori în formule difuze. Secțiunea respectivă conține, majoritar, concepte de bază pe care am încercat să le definesc și să le operaționalizez în diferite abordări. Pentru spațiul universitar și de cercetare ar putea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare al ideii de participare comunitară în anii ’20 decât în prezent. În al doilea rând, ar fi poate de menționat faptul că DEVCOM în varianta sa modernă implică în mult mai mare măsură actori specializați (facilitatori, agenți comunitari) și codificări mai structurate ale regulilor de intervenție comunitară. Caseta 2tc "Caseta 2" Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20tc "Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20" „Prin «răspândirea și democratizarea instrucției publice», Constantin Angelescu «îl continuă cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în varianta timișeană a experimentului, un agent de dezvoltare care acționează specializat, ca interfață între administrația publică locală, comunitate și instituții extralocale, fiind orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să fie marcată într-o primă fază de controverse comunitare cu rol important în socializarea membrilor comunității în noua practică de dezvoltare. Ulterior, dacă procesul este bine coordonat, resursele de solidaritate locală pot duce la o implementare rapidă a proiectului. Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitarătc "Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară" Modul adecvat de acțiune pentru promovarea proiectelor de dezvoltare comunitară decurge nu numai din înțelegerea condițiilor, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
important în socializarea membrilor comunității în noua practică de dezvoltare. Ulterior, dacă procesul este bine coordonat, resursele de solidaritate locală pot duce la o implementare rapidă a proiectului. Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitarătc "Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară" Modul adecvat de acțiune pentru promovarea proiectelor de dezvoltare comunitară decurge nu numai din înțelegerea condițiilor, ci și, sau mai ales, din raportarea la experiențe similare, din considerarea diferitelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară" Modul adecvat de acțiune pentru promovarea proiectelor de dezvoltare comunitară decurge nu numai din înțelegerea condițiilor, ci și, sau mai ales, din raportarea la experiențe similare, din considerarea diferitelor codificări ale experienței DEVCOM. O astfel de codificare este prezentă în recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 7): - extinderea bazei DEVCOM printr-o participare largă la luarea deciziei; - implicarea membrilor comunității în procese de învățare a problemelor și de descoperire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
centre pentru dezvoltarea comunitară" Modul adecvat de acțiune pentru promovarea proiectelor de dezvoltare comunitară decurge nu numai din înțelegerea condițiilor, ci și, sau mai ales, din raportarea la experiențe similare, din considerarea diferitelor codificări ale experienței DEVCOM. O astfel de codificare este prezentă în recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 7): - extinderea bazei DEVCOM printr-o participare largă la luarea deciziei; - implicarea membrilor comunității în procese de învățare a problemelor și de descoperire a alternativelor de soluționare; - încorporarea diversității comunitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
adaugă însă explicit specificări de relevanță directă pentru empowerment, pentru abilitatea socială a comunității în a-și rezolva problemele: extinderea accesului la luarea deciziilor, învățarea problemelor și a alternativelor, consolidarea capacității de conducere și, implicit, a capacităților instituționale. În fine, codificarea menționează explicit necesitatea de a proteja grupurile dezavantajate, minimal, de a nu accentua situația lor de dezavantajare. În varianta propusă de Centrul Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 8) reapar cerințe de acțiune eficientă formulate de Societatea pentru Dezvoltare Comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]