67 matches
-
utiliza în folosul centrului fondurile contribuție în acest scop de organizațiile publice sau particulare. Articolul 8 Contribuia guvernului 1. Guvernul va furniza centrului, în cadrul resurselor pe care le are la dispoziție, următoarea asistență pînă la 31 decembrie 1983: a) serviciile codirectorului centrului; ... b) serviciile unui corp didactic permanent și cu normă întreagă compus din minimum 6 și maximum 8 persoane; ... c) serviciile parțiale ale corpului didactic de la universitățile și institutele Republicii Socialiste România și de la organismele guvernamentale înrudite, în măsura necesară
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer domnului profesor universitar Jacques Barrat, codirector al Forumului Franco-Roman. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 27 martie 2003. Nr. 168. ------------
DECRET nr. 168 din 27 martie 2003 privind conferirea Ordinului naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148656_a_149985]
-
de tutun fin, boieresc. CEZAR PETRESCU (n. 1 decembrie 1892, la Hodora- Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist , traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimin eața, Bu covina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamf il Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și apoi la Iași, unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ale domnului Helfferich cu personalitățile care trebuia să fie la curent cu evenimentele, ca și caracterul sigur al comunicării sale. După întoarcerea mea la Berlin, l-am pus la curent pe domnul Krupp von Bohlen și Halbach 1, al cărui codirector eram la Essen. De altfel, domnul Helfferich mă autorizase să fac acest lucru. Exista intenția de a-l numi pe respectivul membru al Consiliului de supraveghere al casei Krupp). Domnul Von Bohlen a părut șocat de faptul că domnul Helfferich
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
am fost lucrați. Presa independentă, care era, trebuie spus, mult mai bună decât azi, n-a rezistat. V.A. : Noi, la Asociația Ziariștilor Români, am inventat un săptămânal. Z se chema. Și îmi amintesc că am fost cu un alt codirector al Asociației Ziariștilor Români, Sorin Roșca Stănescu, care încă era la România liberă, la Minis‑ terul Culturii ca să ne dea cota de hârtie. Și acolo cine credeți că trona și împărțea hârtia ? A.M.P. : Acesta era al treilea monopol în fața
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
este pierdut." Paralel, publică, îndeosebi în Adevărul literar și artistic, documente eminesciene, interpretări ce vor intra, apoi, în Opera lui Mihai Eminescu. Colaborare intensă, cu articole, cronici, eseuri la Adevărul literar și artistic, România literară, Vremea, Viața românească etc. 1933 Codirector al Vieții românești. Revista se mută la București și G. Ibrăileanu recomandă, alături de Mihai Ralea, pe G. Călinescu pentru a lua direcția publicației. În urma binevoitoarei d-voastră recomandări - scrie G. Călinescu lui G. Ibrăileanu - mi s-a dat însărcinarea să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din Sinaia. Debutează în presă în 1899, în ziarul „Universul”, cu un articol de politică externă, Chestia insulelor Samos. Va fi, până în 1914, colaboratorul permanent al ziarului, precum și al revistei „Viața românească” (1906-1911), unde semnează cronica externă. Este, un timp, codirector al oficiosului liberal „Viitorul”, colaborează la „Curentul” și conduce, în calitate de președinte, Sindicatul Ziariștilor. D. a publicat numeroase scrieri politico-economice, dar și câteva volume de memorialistică, între care Portrete și amintiri (1932). A cultivat stăruitor și cu talent acest gen, lăsând
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
în 1926), „Viața literară”, „Sburătorul”, „Sinteza” (participă și la pregătirea apariției revistei), „Gândirea”, „Vremea”, „Capricorn” (1930), publicație editată de el însuși, „Adevărul literar și artistic” (va fi titularul cronicii literare între 1932 și 1939), „România literară”, „Viața românească” (al cărei codirector este împreună cu Mihai Ralea între 1932 și 1934), „Revista Fundațiilor Regale”,„Jurnalul literar” (1939, publicație editată de el însuși; a doua serie în 1947-1948), „Cuvântul”, „Iașul”, „Mișcarea”, „Politica”, „Ecoul”, „Vestul”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (devenită „Revista
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
niciodată scrise sau publicate. În perioada octombrie 2006-octombrie 2007, Sorin Antohi s-a retras din viața publică din România. A revenit în dezbaterea culturală printr-o conferință despre ""Cultură înaltă și celelalte culturi."" În luna iulie 2008, Antohi a fost codirectorul unei Școli de vară organizată de ICR-Berlin, la care au participat numeroși cercetători de prestigiu internațional (Jörn Rüsen, Jürgen Kocka, Moshe Idel, Armin Heinen, Ștefan Troebst, Violeta Barbu, Klaus Bochmann, Dietmar Müller, Anke Pfeifer, Vasile Dumbrava, Andrei Corbea-Hoișie). Prezenta foștilor
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298883_a_300212]
-
aflat că se va pune în scenă farsa sa „"La zapatera prodigiosa"” („"Pantofara prodigioasă"”). În 1931 a fost instaurată a doua republică spaniolă, iar Don Fernando de los Ríos a fost numit Ministrul Instrucțiunii Publice. García Lorca a fost numit codirector al companiei statale de teatru „"La barraca"” („"Baraca"”) și a dispus de fonduri pentru producerea și organizarea a numeroase opere de teatru, de toate tipurile. A compus în această perioadă „"Bodas de Sangre"” („"Nunta însângerată"”), „"Yerma"” și „"Doña Rosita la
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
George Călinescu al Academiei Române și a fost un colaborator apropiat al Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Române. În 2001 a fost unul dintre membrii fondatori ai Centrului de Cercetare in Studiul Imaginii (CESI), unitate autonoma din cadrul Universitatii Bucuresti, devenind și codirector, alături de Sorin Alexandrescu. Fin cunoscător al avangardei, coordonator al unui Dicționar al avangardelor, al literaturii americane clasice sau contemporane, căreia i-a consacrat un dicționar foarte util, premiat cu medalia de aur a Asociației Criticilor Americani. A scris numeroase studii
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
niciodată scrise sau publicate. În perioada octombrie 2006-octombrie 2007, Sorin Antohi s-a retras din viața publică din România. A revenit în dezbaterea culturală printr-o conferință despre ""Cultură înaltă și celelalte culturi."" În luna iulie 2008, Antohi a fost codirectorul unei Școli de vară organizată de ICR-Berlin, la care au participat numeroși cercetători de prestigiu internațional (Jörn Rüsen, Jürgen Kocka, Moshe Idel, Armin Heinen, Ștefan Troebst, Violeta Barbu, Klaus Bochmann, Dietmar Müller, Anke Pfeifer, Vasile Dumbrava, Andrei Corbea-Hoișie). Prezenta foștilor
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
făcea parte din echipa prințului Știrbei, care începea la Cairo negocieri relative la condițiile armistițiului dintre România și Națiunile Unite. În 1944-1945 era ministrul afacerilor externe în guvernele generalilor C. Sănătescu și N. Rădescu, director al revistei Viața Românească și codirector al gazetei Jurnalul de dimineață. După instaurarea guvernului P. Groza pleacă din țară și se stabilește în [[Elveția]], fiind condamnat în țară (în contumacie) la muncă silnică pe viață, în baza simulacrului de Decret-lege din 21 apr. 1945 pentru urmărirea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
cursul „GSA Advanced Level” în engleză și a urmat un curs profesionist de jurnalism. Primul succes al lui Pratchett s-a înregistrat în 1968 când lucra ca jurnalist și a fost trimis să îl intervieveze pe Peter Bander van Duren, codirectorul unei mici edituri. În timpul întâlnirii, Pratchett a menționat că scrisese un manuscris, "The Carpet People". Bander van Duren și partenerul său de afaceri, Colin Smythe (de la Colin Smythe Ltd Publishers), au publicat cartea în 1971, ilustrațiile fiind realizate chiar de
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
1979 s-a alăturat grupului de cercetare Wolf Singer de la "Institutul Max Planck de Psihiatrie" din München. În 1982 s-a transferat la "Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului" (Max-Planck-Institut für Hirnforschung) din Frankfurt am Main, unde Wolf Singer devenise codirector; aici a organizat grupul de cercetare în "Psihofizică". În 1990 a susținut la "Universitatea Johannes Gutenberg" din Mainz dizertația de abilitare profesorală "(Habilitation)" intitulată "Development and plasticity of visual functions: psychophysical, electrophysiological and clinical studies", obținând "venia legendi" în zoologie
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu () [Corola-website/Science/316421_a_317750]
-
a detecta un eveniment bioterorist posibil în cel mai scurt timp. SSRTD, și alte sisteme ca acesta, colectează date din surse, inclusiv date clinice, date de laborator și datele din vânzarile de droguri în întreaga țară. În 2000, Michael Wagner, codirector al laboratorului SSRTD si Andron Aryel, un subcontractant, au venit cu ideea de a obține date de la mediuri „non-tradiționale” (non-medicale). Laboratorul SSRTD a facut eforturi care în cele din urmă a condus la stabilirea Monitor Retail, un sistem care colectează
Bioterorism () [Corola-website/Science/326322_a_327651]
-
din București. În timpul ocupației germane în Franța în anii 1940-1944, fiind evreu, a fost concediat și deposedat de bunuri, si a reușit să plece în exil. După Eliberare, în ianuarie 1945 a reluat direcția ABC până în 1949, si a rămas codirectorul ei în asociație cu Léon Ledoux până în 1955 când s-a îmbolnăvit. Sub direcția să, s-au produs în anii aceștia la ABC artiști de talia lui Line Renaud (în 1948), Maurice Chevalier, Bourvil, Henri Salvador,Renée Lebas,Luis Mariano
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]