7,028 matches
-
poeziile „Povestea căprioarei” și „Cântecul redutei”, colaborează la „Revista ilustrată”. Bolnav, plecă la Karlsbad. Întors, publică, în 1899, „Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea” (în „Convorbiri literare”), „Pierde vară” (Noua revistă română”), „Nunta în codru” („Tribuna Poporului”), „Faptul zilei” și „Pe dealul Plevnei” („Literatura și arta română”), „O scrisoare de la Muselim-Selo” („Gazeta săteanului”), „Dorobanțul” („Albina”), „Pacea” și „După furtună” (Curierul literar”). La 2 decembrie 1901, sub conducerea lui Coșbuc și Vlahuță, apare revista literară săptămânală
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Toate Articolele Autorului ACASĂ Ascunde-mă în ghicitori și plânge-mă prin doine, grăiește-mă prin zicători și descifrează-mă din noime Și apoi caută-mă-n basme și povești cu feți-frumoși cu zmei și cu fantasme cu zânele din codrii neguroși Găsește-mă în dor și pune-mă-n icoane Așază-mă-n pridvor să mă răsfăț în soare și du-mă iar acasă la noi, în satul bătrânesc, și pune-mă la masă și dă-mi ca să ciocnesc. și
ACASĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1487701368.html [Corola-blog/BlogPost/367991_a_369320]
-
Dorinte > A FOST IUBIRE,SAU NU? Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Apocaliptic , m-ai cutremurat Și visele s-au risipit în vânt, Spre locul meu de suferință am plecat În codrul des cu nepăsarea ta în gând. Mi-au plâns și ramuri aplecate la pământ, Ștergând în urmă pași nefericiți. Am aruncat iubirile în vânt Și jurămintele postumilor iubiți. Îmi plânge-n palmă noaptea de iubire Pe țărmul adormit sub semilună
A FOST IUBIRE,SAU NU? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/A_fost_iubire_sau_nu_.html [Corola-blog/BlogPost/367300_a_368629]
-
Stihuri > Semne > FORFOTĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Înfloresc primăverile mele în livezi ce în suflet le port când în chip de icar, către stele, orice vis zboară fără efort. Codrii dragi de zefir se-nfioară foșnind tandri în inima mea, când încep ghiocei să apară, ignorând orice frig și-orice-nea. Simt în gânduri și-n trup dans de focuri care ruguri în ele aprind, luminând înnoptatele locuri unde-ascult al speranței colind. E
FORFOTĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1484414646.html [Corola-blog/BlogPost/379975_a_381304]
-
cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger de stâncă, / Lacrimi de înger / spre valea adâncă”. Și mult idealism. „Răscruci de vânturi / Sus printre creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș pe-o potecă, / [...] // Toate se-adună / Ca-ntr-o poveste: / A fost, / va fi, / este”. GEORGE BALAN. O mecanică a scrisului în care forța vizualului învinge rezistența cuvântului. „Zadarnic roua-i pe nisip, / E numai veșnicie pe aici, / Sunt
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
nu fac infarct, scriu cum respir, când nu mai scriu, duceți-mă la Morgă pe ascuns, sunt Hyde și Jeckill, scriu, nu scriu, astfel eu supraviețuiesc, nebun sau limpede ca apa de izvor. Brusc, ceva din adânc, din ceruri, din codru, Viața, ca florile-n crâng , se duse ca Orbul, Ce să-nțelegem și cum? Duminică a împăcării, Trecutul pare doar fum, ostateci suntem întrebării. Operă-bufă trăim, plângem zadarnic, În ghilimele vorbim, Domnul nu-i paznic, Mările, drogul,poem, visul Nirvanei
NU SUNT POETUL ABISAL de BORIS MEHR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_sunt_poetul_abisal.html [Corola-blog/BlogPost/359508_a_360837]
-
Luncașu Trifan explorează motivul pietrei drept centru meditativ existențial, fiindcă piatra poartă taina apei, a tinereții, a iubirii... E un prilej de a-mi aminti de poezia lui Nichita Stănescu (Solstițiu de iarnă, de ex.) ori de volumele transnistreanului Anatol Codru - Piatra de citire, 2000, în care piatra tronează ca metaforă lirică centrală. Ciclicitatea anotimpurilor relevată în fascicule precum Despre frământări... și șoapte de toamnă, Despre iarnă și noi, ...Și despre primăvară - infuzează prilejuri de reverie, nostalgie, meditație, speranță, oferind pe
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș, au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în frunte/ cît o tăbliță de munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț’ bate”. Sau: „Cîn’ eram copil de-on an/ Cu ochii-n codri eram/ Șî cân’ eram de ani v-o tri/ Mă gândém a haiducii.” Dar Robotin le cânta pe toate pe aceeași melodie. La care cei din Leșu i-au pus nume „Horea oii”. După porecla pe care i-au dat
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
aș putea, să pictez muzică în cuvinte, s-o aud cum șoptește sau cum curge la vale fierbinte că izvor, susurând chibzuit, prin păduri luminoase sau torent vijelios prăbușit printre stânci dușmănoase să pictez că un Strauss povestiri dintr-un codru de basm sau să cânt că Musorgski copleșit de urât și marasm, să fiu doar un Ravel rătăcind prin pădurea lui Sîșkin sau un simplu Monet străbătând universul lui Mîșkin să redau prin armonici suave culori de-asfințit, să pictez
PICTURĂ, MUZICĂ, POEZIE de DORA PASCU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461900316.html [Corola-blog/BlogPost/378377_a_379706]
-
prințeselor erau constrânse să crească în niște încălțări strâmte, ca piciorușul să fie cât mai fin, cât mai firav. De!, acolo nu făcea fiecare ce vroia! Pentru mine, venit din inima munților, asociam totdeauna siguranța, liniștea cu pustietatea și întunecimea codrilor. Pe când aici, împărații se reculegeau în taina unor cămăruțe mici, golite de fastul opulent al tronului. Există o aripă a Palatului de Iarnă acolo unde în vechime n-aveai cum intra. Acolo era tezaurul împărăției. Vizitatorul de azi poate umbla
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CÂNTEC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului cântec un fulger, a căzut o stea, e steaua mea cea norocoasă, s-a rătăcit de toamnă codrul cu vraja lui cea inocentă în fântâni de somn adânc dorm bunicii mei pe câmp, tata s-a făcut a iarbă, mama, rădăcini de prunc, auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu și se-ndoaie
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
prin vecinătatea Regatului maghiar și interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de granițele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie, cu pana sclipitoare a unui scriitor stăpân pe arta cuvântului, dar și cu responsabilitatea adevărului, ținuturile acoperite de codri seculari cu fauna lor fabuloasă, trimițând din loc în loc săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu nevoile omului, dar
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
numai din splendoare, Și triumfale aplauze n-aș cere, Dar știu că lumii îi este oroare, De tot ce astăzi moare... Aș scrie despre frumuseți cu nuferi, Când lacurile străjuiesc în noapte, Dar văd, cum verdele în pietre zace, În codrul, alteori patern, e umilit pe jumătate. Aș scrie, revenind la veșnicie, Împărtășind crâmpeiele din cronici, Dar toate par a fi lipsite de temeiuri, Împiedicându-ne prin epoci. Dar scrie-voi, păstrând în suflete lumina, Și candela istoriei, ce m-a
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1439233166.html [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VULPOIUL DEMAGOG Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Deși e maiestru de vânătoare Prin cotețe și-n codrul mare, Prins odată în delict, Vulpoiul fu aspru pedepsit: Toți sătenii-l asaltează Și din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă
VULPOIUL DEMAGOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1471593672.html [Corola-blog/BlogPost/342745_a_344074]
-
adâncurile își desțelenesc rădăcinile cu svonuri de muguri văzând lumina cum se aprinde în sufletul tău. pe cer se ivește din hăuri lumina albastră, drumul dragostei măsurându-l cu fericirea ce vine năvalnic dinspre leagănul trupul tău. se aude din codri frunza cum cântă apa cum curge din trunchiuri oprind scurgerea trecerii în mituri a visului meu rătăcit în ecou. ce cald îți e trupul învelit într-o undă ce umezi ți-s ochii împietriți în priviri întind mâna să -ți
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453721590.html [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]
-
lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec osteni cu caii lor în tropot. Ca-n lutul de pe deal ei n-au odihnă, Când văd c-ai lor urmași azi altora se-nchină, Se duc spinări plecate, ei oamenii cei vrednici Căci biată țară ajunse în mână
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
de nevoi. Unde s-a-nfăptuit Marea Unire Atunci când adunare populară Știa ce vrea și-a spus-o răspicat: Noi vrem să ne unim cu-a noastră țară! De unde vin cu versurile mele Să vă alin durerea ce v-apasă? Vin dintre codrii verzi de brad Și-ntinse câmpuri de mătasă, Unde îi plângeți pe părinții voștri Și jale mare e-n al vostru prag Acolo unde fii și nepoții Nu-i mai puteți strânge la piept cu drag Și unde ați cerut
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
târăște prin timp și fiind PERMANENT la cheremul Imperiilor ... De ce n-am avut și noi o istorie demnă și fericită, sau cât de cât o istorie mai fericită ?. Deși Dumnezeu ne-a dăruit cu mari bogății, munții noștri au purtat codrii uriași pe umerii lor și mult aur în pântece, iar noi am cerșit din poartă în poartă. „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă în poartă. În decembrie 1989, când a fost răsturnat de la Putere Nicolae Ceaușescu, speram și
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
există vreo legătură?). Versuri proprii care vor face parte, nu peste multă vreme, dintr-un nou volum, mi-ar place să cred! Felicitări dumneavoastră celor care mânuiți cu atâta măestrie, metafora! Imediat după lăudabila lansare, vestea a trecut granița Țării Codrului, a trecut granițele sau frontierele statale, a trecut mări și țări, a trecut peste apa cea albastră a oceanelor prin poetul, scriitorul și pictorul de înaltă ținută morală, om de-al locului - Ion Georgescu - cel care a ținut, de-acolo
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
așa: atunci să se oprească aparițiile revistei ,,Izvoare codrene”, când Izvorul Șomeșului se va opri din cursul său! Mereu, mereu îi vor urma urmașii! (iertare pentru pleonasmul voit). Așa să fie, spre bucurie, mândrie și laudă în întreaga țară a Codrului! III. Performanța nu vă este străină, domnilor membri fondatori! Știți să apreciați valoarea și arta. Aveți idealuri sănătoase și prin astea un viitor sigur, și demn de invidiat, în fața altor reviste. Experiența fiecărui număr născut cu sudoare și abnegație își
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Articolul este ca o frumoasă rugăciune de mulțumire. În susținerea mea, raportat la apariția celui de-al șaselea număr din revistă, ce ziceți de următoarea frază: ,,... în care căutăm să vă apropiem mai mult de zestrea culturală a ținutului ,,de sub Codru”, să vă stârnim interesul față de propria ,,Noastră” și a ,,Voastră” identitate”. Chiar reușiți domniile dumneavoastră, mai aducem rostire! Ioan Călăuz - primar de Băsești, poet, scriitor, medic, soț și tată - prin articolului său: Încercarea de asasinare a lui George Pop de
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
ce moare, noaptea colină mi-s pernele moi, călăii somnului mă-ngheață sloi, ploaia lovește-n creștet pe copaci, pădurea iar mă-ntreabă :ce mai faci? hai să murim, zice pădurea mea, să ne-ngropăm în flori de peruzea. tu, codrule, renaști în primăvară, eu nu mă mai pot naște a doua oară și codru-mi dă binețe: noapte bună! și toamna-nfiorată cornu-și sună, voi, frunze de argint, hieratice făpturi, de m-ar atinge vraja romanticei păduri, m-a prins în
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratate_ion_ionescu_bucovu_1382072876.html [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]
-
lovește-n creștet pe copaci, pădurea iar mă-ntreabă :ce mai faci? hai să murim, zice pădurea mea, să ne-ngropăm în flori de peruzea. tu, codrule, renaști în primăvară, eu nu mă mai pot naște a doua oară și codru-mi dă binețe: noapte bună! și toamna-nfiorată cornu-și sună, voi, frunze de argint, hieratice făpturi, de m-ar atinge vraja romanticei păduri, m-a prins în plasa ei a câta oară și verde o visez în fiecare seară, îi bat
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratate_ion_ionescu_bucovu_1382072876.html [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]
-
toamna-nfiorată cornu-și sună, voi, frunze de argint, hieratice făpturi, de m-ar atinge vraja romanticei păduri, m-a prins în plasa ei a câta oară și verde o visez în fiecare seară, îi bat la poartă: te implor deschide! străbune codru, prietene Alcide, deschide poarta umbrelor de seară, să dorm la umbra ta în nopți de vară și să ascult povești din alte lumi și să mă plimb frumos pe alte culmi, copil am fost și mă primeai cu drag, bătrân
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratate_ion_ionescu_bucovu_1382072876.html [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]