296 matches
-
Aici se manifestă un vid valoric și identitar, care de altfel este parțial responsabil de nemulțumirea și dezorientarea oamenilor. 6. CONCLUZII Comunitatea înseamnă înainte de toate angajare și atașament: angajare în sensul de implicare în construirea comunității și menținerea forței ei coezive și atașament pentru membrii ei, pentru valorile, normele și cultura ei. Din acest motiv, trebuie amintit efectul regimului comunist asupra comunității. Acesta a subminat comunitatea din ambele puncte de vedere. Demersul comparativ al lucrării de față a arătat o diferență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se raportează la comunitate invocând mai des decât ludoșenii sentimente pozitive (atașament, dorință de implicare, mândrie) și sunt mai atașați de tradițiile și obiceiurile specifice satului. Cea mai surprinzătoare concluzie a studiului de față este aceea că o comunitate puternică, coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne (opțiunea pentru familie mică, pentru plasarea intereselor personale înaintea celor ale satului, etc). Ne-am fi așteptat ghidați și de literatura de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele două să varieze în același fel, în sensul că cei care simt o identificare mai puternică cu satul (se simt mai apropiați sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de aceasta (atașament, dorință de implicare, mândrie) și sunt mai atașați de tradițiile și obiceiurile specifice satului. Comportamentul lor interacțional este mai intens, ceea ce sugerează legături umane mai puternice. Dar concluzia cea mai surprinzătoare este aceea că o comunitate puternică, coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne. Această concluzie este surprinzătoare pentru că literatura de specialitate sugerează faptul că ideea de comunitate prinde rădăcini într-un sol marcat de tradiționalism
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în special cele ale delincvenței juvenile au sesizat de la început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca și școlile trebuie să fie incluși în colectivități coezive care pot asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile. Aceste calități ale comunităților, identificabile cu degradarea capitalului social, sunt periclitate în primul rând de fenomene de deprivare materială și culturală, asociate excluziunii sociale, precum sărăcia, șomajul sau familia monoparentală. Teoria
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
întâmplat cu „tranziția” de la dezvoltare economică la dezvoltare socială spre „dezvoltare sustenabilă”; sau de la analiza diferitelor categorii de resurse la analiza capitalului social ca resursă-cheie; sau mutarea discursului de la sărăcie la deprivare și excluziune socială spre incluziune socială și societăți coezive. Indiferent de teoriile folosite și de explicațiile furnizate, obiectivele pe termen lung ale dezvoltării sociale vizează îmbunătățirea calității vieții și bunăstarea socială a tuturor grupurilor sociale cu o componentă importantă referitoare la protecție mediului înconjurător, conservarea biodiversității și a multiculturalismului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nedemocratic), structura și activitățile economice (economie liberă de piață sau centralizată, tipul de producție internă, interese legate de accesul la materiile prime, nevoia unor piețe de desfacere externe), populația (omogenă sau fragmentată etnic, religios, cultural, puternic sau slab polarizată socioeconomic, coezivă sau nu din punct de vedere socio-identitar etc.), resursele (de toate tipurile) și caracteristicile societății (istorie, tradiții, valori relevante pentru prezența internațională a statului), toate participând la determinarea în mod direct a comportamentului internațional al statului, ca variabilă dependentă. Pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui așa-numită „paradigmă civilizațională” statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada „războiului rece”. În acest spirit, rezistența locală la occidentalizare este sugerată de exemplul plastic al atentatorilor islamiști sinucigași care beau Coca-Cola, dar ard în continuare, cu fiecare ocazie, steagul american și atacă ținte occidentale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
orientare stat-centristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea - fie și numai ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cine va conduce grupul. Stadiul se încheie în momentul în care grupul se organizează pe bază de roluri și responsabilități, stabilindu-se o ierarhie a conducerii. În stadiul de normare se dezvoltă relațiile apropiate între membrii și grupul devine mai coeziv. Pe baza compromisului, se dezvoltă consensul între membrii. Recunoscându-se interdependența între roluri, membrii ating acordul asupra normelor grupului. Stadiul se încheie atunci când structura grupului se consolidează și grupul a asimilat un set de expectanțe legate de ceea ce înseamnă un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în grup/organizație este o caracteristică a managementului eficient. 13.5. Coeziunea grupului de lucru Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care grupul este atractiv pentru membrii săi (i.e. se plac și doresc să rămână membri ai grupului). Membrii grupurilor coezive sunt puternic motivați să lucreze cu entuziasm la realizarea sarcinilor și să rămână în grup. Acest efect este susținut de prezența următorilor factori (Spector, 2000; Smither, 1988): valori și opinii similare Acest factor reprezintă una dintre cele mai puternice surse
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
realizarea profesională. 14.2.4. Teorii tranzacționale Modelul schimbului lider-membru al echipei (engl., leader-member exchange/LMX model) elaborat de Dansereau, Graen și Haga (1975) (apud Spector, 2000) arată de ce un subgrup al unei unități funcționează ca parte a unei echipe coezive, în timp ce un altul este exclus. Principala aserțiune a acestui model este aceea că liderul nu-și tratează toți subordonații în același fel. Chiar dacă sunt integrate unui context de cultivare a consensului și colaborării, relațiile interpersonale rămân marcate de fenomene mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu această opinie se apreciază că uneori nu este nevoie de un lider competent, deoarece incompetența acestuia poate fi compensată de alți factori prezenți în situația de lucru: echipe strâns unite de angajați, bine pregătiți (e.g. atunci când membrii unui grup coeziv, bine pregătit, sunt concentrați asupra unui obiectiv, s-ar putea să nu aibă nevoie de conducere pentru a-și îndeplini sarcinile), satisfacție intrinsecă a angajaților (e.g. angajații care sunt implicați într-o activitate care îi motivează și în care găsesc
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
faptul că subordonații sunt de cele mai multe ori femei, ajutând bărbatul să se concentreze în totalitate sarcinilor de conducere. În studiu, „grupurile” nu au apărut frecvent dar ilustrează relația de susținere între lider și un grup mai mult sau mai puțin coeziv. Capacitățile cognitive ale liderului. Pe măsură ce sporește complexitatea și diversitatea în cadrul organizațiilor noastre, se acordă tot mai puțină atenție capacităților cognitive ale liderului. Totuși, este suficient ca liderul să-și consolideze și să se bazeze pe propria experiență în organizații pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi moderne, a căror unitate este viabilă mai cu seamă În perimetrul limbii și al confesiunii, cultura română modernă este activă În special În cadrul statalității recente, desemnată după 1918. Liantul limbii nu a fost coeziv pentru comunitățile românești din afara României, cum nici liantul credinței religioase nu a avut un efect pragmatic, rămânând În planul unei proiecții etniciste, naționaliste. Este adevărat că Întrebării dacă factorul etnic poate fi sublimat complet În modernitate Într-o cultură civică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ce fel de discurs? În primul rând, un discurs În uz, acceptat ori negat, probabil un discurs controversat, ori mai curând fragmente dintr-un discurs critic, care să pornească dinspre noi spre celălalt. Referitor la un asemenea tip de discurs coeziv și, În același timp, particularizant, nu știu dacă greșesc spunând că societatea civilă Înseamnă și modul În care noi discutăm astăzi, grupuri de oameni care pot să se confrunte Într-o discuție ce nu are un scop mercantil sau un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
țările lor. Pe de altă parte, est-europenii sunt Îngrijorați că produsele vest-europene le vor Înlocui pe cele autohtone și acest lucru va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori. Multe dificultăți rămân Încă În procesul de creare a unei piețe interne coezive paneuropene. Totuși realizările de până acum sunt mai numeroase decât obstacolele care rămân. La fel de important, cu engleza devenind treptat lingua franca a Europei - este deja limba folosită În multe universități și cursuri postuniversitare, În special În domeniul științelor și În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lipsește Încă din ecuație noul liant social care să fie suficient de puternic pentru a uni 455 de milioane de oameni Într-o cauza comună. Pentru ca visul european să devină realitate acest liant trebuie să fie mai puternic și mai coeziv decât cel existent, unind oamenii loiali față de statul-națiune. 13. Unitate În diversitate Visul european este atrăgător, dar pare puțin utopic și greu de atins. Este greu să ne imaginăm sute de milioane de oameni coalizându-se În jurul unei asemenea viziuni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
principiu, cu cât amenințările (și competițiile) din afară sunt mai puternice și directe, cu atât crește gradul de solidaritate (coeziune) intragrupală; c) Mărimea grupului: este, în general, invers proporțională cu gradul de coeziune - grupurile mici tind să fie mult mai coezive decât cele mari (apud Baron et al., 1998). În ceea ce privește funcțiile grupurilor, s-ar putea distinge între funcțiile lor pentru indivizi și funcțiile pentru societate. Din perspectiva individului, grupurile sunt importante pentru că (vezi Paulus, 1989): a) prin grupuri ne satisfacem importante
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de tip borderline. Spre deosebire de prima formă, care, în spirit weberian, înseamnă acțiunile inițiate în comunități structurate, cu viață comună, coezive, cele din urmă sunt caracteristice agregatelor, simplelor colecții de indivizi. Ele nici nu constituie acțiuni sociale propriu-zise, ci se situează undeva la marginea, la granița acestora, de unde denumirea de borderline. La rândul lor, ele ar cuprinde două mari clase de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
natural sau produs în mod deliberat reprezintă, de altfel, o abilitate pe care formatorul trebuie să și-o dezvolte atunci când folosește tehnicile amintite mai sus. Spre exemplu, în cazul team-building-ului, în momentul apariției fenomenului de gândire de grup (groupthink), grupurile coezive în interiorul lor vor tinde să intre în conflict unele cu altele. Este de așteptat, în anii care vor veni, ca rolul acestui fenomen să fie din ce în ce mai important în ansamblul interacțiunilor sociale; în științele sociale, din ce în ce mai frecvent, nu mai putem cataloga
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rămâne în aria reflecției didactice - nu reprezintă un pericol autentic, dacă este să ne gândim că elevii concentrați asupra rezolvării unei părți a problemei au nevoie de o privire globală, holistică asupra sarcinii și tocmai integrarea într-un grup înalt coeziv le oferă posibilitățile unei explorări mai de profunzime, mai adaptate. Criza „controlului” este cea care acționează pe durata acestei faze, în sensul pierderii ideii de cooperare a întregului grup, presupusă de etapele anterioare; considerăm însă că, în cazul unei dimensionări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
găsit datorită moderației, fiecare parte făcând concesii, și consensul, privit drept rezultat al unei dezbateri în care pozițiile au fost expuse și discutate, regula rămânând aceea de a ajunge la un acord (De Visscher, Neculau, coord., 2001, p. 214). Mai coezive sunt: - grupurile cu atitudini similare; - grupurile de succes; - grupurile cu obiective precise etc. Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994, pp. 496-497) susțin că, în ceea ce privește coeziunea grupului, aceasta poate fi influențată de următoarele cinci elemente: - interacțiunile amicale; - cooperarea, având scopuri supraordonate; - statusul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etc. Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994, pp. 496-497) susțin că, în ceea ce privește coeziunea grupului, aceasta poate fi influențată de următoarele cinci elemente: - interacțiunile amicale; - cooperarea, având scopuri supraordonate; - statusul grupului (statusul înalt al grupului tinde să-l facă pe acesta mai coeziv decât un status scăzut); - amenințările exterioare (în cazul apariției acestora, coeziunea grupului poate crește în mod dramatic - spre exemplu, dacă un profesor este foarte sever cu un anumit grup de elevi/studenți, interrelaționările dintre aceștia se pot dezvolta mai profund
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că prima cerință, în ordinea dezvoltării unui grup, este aceea de rezolvare a problemelor interne. Dacă aceste probleme nu se rezolvă, grupul se dizolvă. Vom adăuga aici că, dacă asemenea probleme nu există, grupul nu poate deveni totuși mai coeziv. Iată de ce credem că este rolul cadrului didactic, după ce grupul/echipa de elevi/studenți a fost constituit(ă), să provoace aceste probleme interne; rezolvarea (desigur, nu omitem faptul că este un proces continuu și că astfel de probleme vor apărea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]