236 matches
-
desparte. Inainte de intrarea la masă, mireasa este pusă să tragă cu pușca pentru a avea naștere ușoară. La casa de nuntă îi întâmpină soacra mare care stă în fața unei mese pe care se află o farfurie cu grâu, o cofă cu apă sfințită, busuioc și un colăcuț împletit. Soacra o întreabă pe mireasă: „Ce-mi aduci tu noro-mea?“, iar aceasta răspunde: „Mnere dă roi și trăiesc și io cu voi”. Unele mirese, ironic, răspund: „Pită cu sare, că și fiu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
s-au dus la locul cu pricina, n-au gasit nicio groapă decât piatra pe care afirma cel bolnav că stătuse ciudatul paznic. In dimineața zilei de Paști e bine să iei apă din izvor înainte de răsăritul soarelui, într-o cofă în care se pun bani de aur sau argint. Dacă te vei spala cu această apă vei avea fața curată și trecere la toate, ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual.( Dumitru Ianc) Se zice că nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
final, soțul Godivei, s-a ținut de cuvânt și a abolit oneroasele taxe. Unii istorici au deslușit în legenda despre Lady Godiva ritualuri păgâne ale fertilității prin care o tânără “May Queen” a fost condusă la copacul sacru a lui Cofa pentru a celebra reînnoirea pe care o aduce primăvara. Cea mai veche formă a legendei spune că Godiva a trecut prin piața din Coventry de la un capăt la celălalt în timp ce oamenii erau adunați, urmată de doi cavaleri. Acestă versiune este
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]
-
un trunchi scobit și servește la scos apa din fântână, aceasta se numește ciutură. Dacă găleata de lemn are o formă (relativ) cilindrică, este făcută din doage de brad și în ea se ține apa de băut, aceasta se numește cofă sau doniță. Cercetări arheologice au relevat prezența găleții încă din perioada culturii Hallstadt, când acest obiect de uz casnic se confecționa din bronz. În locuințele din mediul urban, găleata este folosită pe post de recipient pentru resturi menajere. Treptat, a
Găleată () [Corola-website/Science/312353_a_313682]
-
de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Anatol E. Baconsky (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin — d. 4 martie 1977, București) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă. Tatăl diplomatului, scriitorului și politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele "A. E. Baconsky". A fost fiul lui
Anatol Baconsky () [Corola-website/Science/299609_a_300938]
-
persoane adulte fără adăpost)? Prietenii mei de Boschetarul Român „Fiind băiet păduri cutreieram.” Departe de mine gândul de a vă recita Eminescu. Dar ca și marele poet urcam ades cărarea împădurită către stână. Bunicul mă trimisese în acea vară după cofa de brânză de la cele zece oi pe care le avea în grija ciobanilor. Îmi plăcea răcoarea frumos mirositoare a pădurii de brad de pe dealul care găzduia stâna. În vara acea am cunoscut un prieten diferit de ceilalți. Bunicul avea o
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți cu mănunchiul de busuioc, udat în aghiazma din cofă, simbol al apei Iordanului, unde a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează serbarea se concentrează mai mult în jurul bisericii, de unde alaiul de creștini în frunte cu preotul ies ca sa sfințească apa, țarina și satul, după care încă se mai colindă și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cu cununa spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în așa fel, încât să nu fie udată pe haine. "Leșu și Leșenii - Mărturii pentru neuitare" Simion Lupșan, prof. Adrian Onofreiu, înv. Nicolae Lupșan, prof. Maria Suciu, preot Mircea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
pe lumea aceasta sau pe cealaltă. La începuturile misticii islamice, la Basra, în Irakul de astăzi, mistica Rabi'a (721 - 801) alerga pe străzi, într-o mână cu un tăciune aprins ca să dea foc raiului, iar în cealaltă cu o cofă de apă să stingă iadul, astfel ca să nu mai poată fi preocupată de nimic altceva decât de Dumnezeu în sine, de dragostea care o unea cu Dumnezeu. Sufiții - care au cunoscut de-a lungul istoriei islamului câteva sute de grupări
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
pe atunci lumea Muzeului de istorie naturală), apa n-ajungea la domiciliu decât grație acestor distribuitori publici, a aparilor. Săraci, foarte săraci, aparii aceștia duceau, și la propriu și la figurat, de dimineața până în noapte, o grea povară. Cele două cofe, al căror conținut trăgea cel puțin treizeci de chilograme, atârnau, cumpănindu-se de un aparat sprijinit pe umerii și cerbicea purtătorului, căruia i se zicea jug. Unii purtau sarcina aceasta pe cobilițe; dar numărul acestora a fost întotdeauna mic. Oricât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de ger siberian de crăpau lemnele, tocmai mâncasem și fiindu-ne sete, zic "ian să aduc eu niște apă proaspătă"; drept care, iau cofa din tindă, deschid ușa să mă îndrept spre fântână și, ce crezi că-mi văd ochii? Când să cobor din cerdac, înlemnesc: dinspre grădină, venea pe cărarea dinspre fântână, lipa-lipa, o namilă de lup cât un vițel, nu alta! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
își coborî privirea și tocmai când voia să se întoarcă, deasupra lui se auzi un pleoscăit. Un torent de apă i se prăbuși în cap și-l udă până la piele. Parcă ar fi fost un semnal. De jur împrejurul lui turna cu cofa. Din penumbră auzea din toate părțile șiroind apa, iar el fu scăldat încă de dcuă ori; ca niște dușuri gigantice, crengile de deasupra lui filtrau torente de apă și el încetă să se mai întrebe ce se întâmplă. Ploua. Frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la ureche? în tagma asta a noastră se bea temeinic, cu toate că scriitorii nu beau mai mult ca alte categorii de oameni ai muncii. Numai că noi amestecăm la marea știință vinul cu taifasul prietenesc și cu femeia. Știi vorba: Fie cofa cât de plină și femeia cât de goală”. “Așa-i, maestre, numa’ că al dracu’ mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi uat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi uat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! în seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
câine le va fi uat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! în seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de oameni, printre care și cei doi copii frumoși și harnici ai săi. Acest om e un exemplu de optimism dar și de omenie, angajament, generozitate. Nu mă mir că-l 48 urmează lumea, chiar dacă nu mai scoate vinul cu cofa. E clar că și Romică, omul, sfințește locul. Urătura celor de la Buda în Frunzelor nr. 2 a provocat, firesc, bucurie, emoție, plăcere și prețuire pentru prietenii de la sate ... TVV în spectacol Televiziunea Vaslui a înregistrat în mare parte spectacolul (Festivalul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care trebuiau eforturi fizice și mentale încât omul se simțea tâmpit de atâta muncă. Și oamenii și țara au obținut atunci rezultate istorice: "cinei harnic și muncește/ ori nu-i prost, ori mai gândește"! întreb, de unde bani, dacă mulți așteaptă cofe de moși adică să le vină cam de-a gata, ca și cum ar fi mari valori; ba unora li se încrețește nasul cerând salarii mai mari, 57 compensații, procente etc., la rezultate mai slabe ! că, pământurile sunt pârloagă... întreb: ce ne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]