125 matches
-
cele două puteri: (ÎI.3.6.) În animali vero irrationali fit apprehensio intențio nis individualis per aestimativam naturalem, secundum quod ovis per auditum vel visum cognoscit filium, vel aliquid huiusmodi. Differenter tamen circa hoc se habet cogitativa, et aestimativa. Nam cogitativa apprehendit indi viduum, ut existens sub natură communi; quod contingit ei, inquantum unitur intellectivae în eodem subiecto; unde cognoscit hunc hominem prout est hic homo, et hoc lignum prout est hoc lignum. Aestimativa autem non apprehendit aliquod individuum, secundum quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cazul animalelor neraționale perceperea intenției individuale se face prin [puterea] estimativa naturală, în funcție de care oaia își recunoaște progenitura prin auz sau prin vaz sau prin ceva de acest fel. Totuși, puterea co gitativa diferă de puterea estimativa. Căci [puterea] cogitativa percepe [obiectul individual] că existând sub o natură comună, ceea ce se întâmplă deoarece este unită cu puterea intelectiva în același subiect; de aceea recunoaște acest om ca fiind acest om și această bucată de lemn ca fiind această bucată de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
immutantur a sensibilibus exteriori bus. Șed quantum ad intentiones praedictas, differentia est, nam alia animalia percipiunt huiusmodi intentiones solum naturali quodam instinctu, homo autem etiam per quandam collationem. Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis, în homine dicitur cogitativa, quae per collationem quandam huiusmodi intentiones adinvenit. Unde etiam dicitur rațio particularis, cui medici assignant determinatum organum, scilicet mediam partem capitis, est enim collativa intentionum individualium, sicut rațio intellectiva intentionum universalium (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
particulară, căreia medicii îi atribuie un organ determinat, anume partea de mijloc a creierului; [rațiunea particulară], într-a devar, compară intențiile individuale, la fel cum rațiunea intelectiva [compară] intențiile universale. Relevante pentru acest subcapitol ar fi câteva diferențe dintre puterea cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un organ determinat, anume partea de mijloc a creierului; [rațiunea particulară], într-a devar, compară intențiile individuale, la fel cum rațiunea intelectiva [compară] intențiile universale. Relevante pentru acest subcapitol ar fi câteva diferențe dintre puterea cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu intelectul. Aceleași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu intelectul. Aceleași în tentii individuale, imperceptibile de către simțurile externe, sunt sesizate de animale prin acțiunea puterii estimative, care este, în fapt, instinctul natural, cel datorită căruia este recunoscut ceea ce este folositor sau dăunător, cel care face posibilă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
estimativa, de instinc tul natural al oii, drept ceva de mân cât care o afec teaza în mod direct, ajutând-o să iși conserve existența. Putem spune că puterea estimativa este mai restrânsă, în privința ariei sale de acțiune, decât puterea cogitativa, care nu doar că percepe intențiile non-simtite (intentiones nonsensatae), ci le descoperă, comparându-le cu alte astfel de intenții, ca existând sub o natură comună. Acolo unde animalele au instinct, omul are o putere capabilă de recunoaștere unită cu intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sub o natură comună. Acolo unde animalele au instinct, omul are o putere capabilă de recunoaștere unită cu intelectul; unde animalele sunt mișcate de acțiune sau de afectare, oamenii compară și recunosc. 3.2.2. Care sunt legăturile dintre puterea cogitativa și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția către tipul de relatie dintre simțuri și intelect și, în special, catre rolul mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt legăturile dintre puterea cogitativa și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția către tipul de relatie dintre simțuri și intelect și, în special, catre rolul mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această ecuație. Trebuie precizat că, pentru Toma, toate puterile cognitive, fiind puteri cognitive ale unui singur individ, sunt unite. Altfel spus, actele cognitive realizate de puterile aferente sunt unitare; în experiența actele perceptive, spre exemplu, ne apar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
etape doar post factum prin întoarcerea intelectului asupra actelor cognitive sau, cum este cazul cărții de față, atunci când analizăm anatomia cunoașterii. Tocmai datorită acestei unități a actelor cognitive ar fi mai potrivită decât discuția despre „legătură“ sau „relația“ dintre puterea cogitativa și intelect, discuția despre tipul de „ordine“ care se instaurează între aceste puteri. George Klubetranz identifica Termenul de „ordine“ este mai potrivit acestui context decât termenul „relație“ patru tipuri de ordini care se stabilesc între puterile cognitive: ordinea cauzalității formale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Sent., d. 24, q. 2, a. 1, ad 3.). De exemplu, cum spune Dionisie: natură inferioară, prin partea ei cea mai înaltă, atinge [natură] superioară în partea ei inferioară; natură senzorială este unită într-un anumit mod cu rațiunea. Puterea cogitativa este o putere intermediară, este elemen tul cel mai înalt al părții senzoriale care atinge partea inferioară a intelectului. În Summa theologiae (I, q. 78, deoarece ordinea implică referință la un principiu, la intelect sau la origine. Pentru aceasta, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ita etiam dicitur ordo. În divinis autem dicitur principium secundum originem, absque prioritate, ut supra dictum est. Unde oportet ibi esse ordinem secundum originem, absque prioritate. a. 4, ad 5), Toma din Aquino vorbește despre faptul că uniunea dintre puterea cogitativa și intelect poate fi explicată că un soi de „inundare“ a refluentiam este termenul latinesc folosit. Intelectul inundă puterea cogitativa împrumutându-i ceva din cadrul lui conceptual. Această înțelegere a inundării că împrumut conceptual are ca suport interpretarea lui Robert Pasnau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse ordinem secundum originem, absque prioritate. a. 4, ad 5), Toma din Aquino vorbește despre faptul că uniunea dintre puterea cogitativa și intelect poate fi explicată că un soi de „inundare“ a refluentiam este termenul latinesc folosit. Intelectul inundă puterea cogitativa împrumutându-i ceva din cadrul lui conceptual. Această înțelegere a inundării că împrumut conceptual are ca suport interpretarea lui Robert Pasnau, pe care o găsesc plauzibilă și la care ader. Filozoful american spune că pentru a recunoaște „acest om“ sau „această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Robert Pasnau, pe care o găsesc plauzibilă și la care ader. Filozoful american spune că pentru a recunoaște „acest om“ sau „această bucată de lemn“, cu trimitere la pasajul citat aici cu numarul ÎI.3.6., este nevoie ca puterea cogitativa să aibă cumva acces la cadrul conceptual general, la conceptele generale de „om“ și „lemn“. Evident, fiind un simț care, asemenea tuturor simțurilor, nu poate percepe de cat particularele, puterea cogitativa nu are acces la univer salitatea intelectului, ci are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu numarul ÎI.3.6., este nevoie ca puterea cogitativa să aibă cumva acces la cadrul conceptual general, la conceptele generale de „om“ și „lemn“. Evident, fiind un simț care, asemenea tuturor simțurilor, nu poate percepe de cat particularele, puterea cogitativa nu are acces la univer salitatea intelectului, ci are doar capacitatea de a compara diverse intenții particulare. (ÎI.3.9.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine, non per id quod est proprium sensitivae partis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simț care, asemenea tuturor simțurilor, nu poate percepe de cat particularele, puterea cogitativa nu are acces la univer salitatea intelectului, ci are doar capacitatea de a compara diverse intenții particulare. (ÎI.3.9.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine, non per id quod est proprium sensitivae partis; șed per aliquam affinitatem et propinquitatem ad rationem universalem, secundum quan dăm refluentiam. Et ideo non sunt aliae vires, șed eae dem, perfectiores quam sînt în aliis animalibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universalem, secundum quan dăm refluentiam. Et ideo non sunt aliae vires, șed eae dem, perfectiores quam sînt în aliis animalibus (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 5). La a cincea [obiecție] trebuie spus că excelentă pe care puterea cogitativa și memoria o dețin în om nu se datoreaza celor proprii părții senzitive, ci unei afinități și apropieri față de rațiunea universală în măsura în care aceasta le inundă. Și astfel ele nu sunt alte puteri, ci aceleași [că în cazul animalelor], dar sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar sunt mai perfecte decât în cazul altor animale. Ceea ce spune Toma din Aquino poate fi explicitat recurgând la un exemplu. Pentru a ne putea forma un gând despre Socrate, trebuie să cunoaștem prin intelect universalul „om“, iar prin puterea cogitativa, individualul „Socrate“ că exis tând sub o natură comună, anume cea de om. Tot dato rita puterii cogitative, atenția este direcționată către acest individual, si nu altul, fixându-l într-un timp și spațiu precis, în acest fel fundamentându-se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la un exemplu. Pentru a ne putea forma un gând despre Socrate, trebuie să cunoaștem prin intelect universalul „om“, iar prin puterea cogitativa, individualul „Socrate“ că exis tând sub o natură comună, anume cea de om. Tot dato rita puterii cogitative, atenția este direcționată către acest individual, si nu altul, fixându-l într-un timp și spațiu precis, în acest fel fundamentându-se și memoria senzorială. Și totuși, chiar dacă puterea cogitativa este cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natură comună, anume cea de om. Tot dato rita puterii cogitative, atenția este direcționată către acest individual, si nu altul, fixându-l într-un timp și spațiu precis, în acest fel fundamentându-se și memoria senzorială. Și totuși, chiar dacă puterea cogitativa este cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele individuale, nu ea este cea care le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea face diferența între individual și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universal și individual decât dacă ar fi o putere care să le cunoască pe amândouă. Așadar intelectul le cunoaște pe amândouă, dar în feluri diferite. Ca să rezum, sub acest tip de ordine, cel al cauzalității formale sau a participării, puterea cogitativa este analizată prin prisma capacităților ei de a compara intențiile individuale, analog rațiunii universale, si de a recunoaște individualele că existând sub o anumita natură comună, grație par ticiparii la partea intelectiva, grație conjugării cu aceasta. 3.2.3. Cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prisma capacităților ei de a compara intențiile individuale, analog rațiunii universale, si de a recunoaște individualele că existând sub o anumita natură comună, grație par ticiparii la partea intelectiva, grație conjugării cu aceasta. 3.2.3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile individuale și de ce este numită și rațiune particulară? Pentru a răspunde la întrebarea acestui subcapitol voi avea în vedere ceea ce spune Toma din Aquino în Summa con tra Gentiles: (ÎI.3.11.) Quia, cum virtus cogitativa habeat operationem solum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume cunoaște puterea cogitativa intențiile individuale și de ce este numită și rațiune particulară? Pentru a răspunde la întrebarea acestui subcapitol voi avea în vedere ceea ce spune Toma din Aquino în Summa con tra Gentiles: (ÎI.3.11.) Quia, cum virtus cogitativa habeat operationem solum circa particularia, quorum intentiones dividit et com po nit, et habeat organum corporale per quod agit, non transcendit genus animae sensitivae. Homo autem ex anima sensitiva non habet quod sit homo, șed quod sit animal. [...] Praeterea, virtus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
habeat operationem solum circa particularia, quorum intentiones dividit et com po nit, et habeat organum corporale per quod agit, non transcendit genus animae sensitivae. Homo autem ex anima sensitiva non habet quod sit homo, șed quod sit animal. [...] Praeterea, virtus cogitativa, cum operetur per organum, non est id quo intelligimus: cum intelligere non sit operațio alicuius organi. Id autem quo intelligimus, est illud quo homo est homo: cum intelligere sit propria operațio hominis consequens eius speciem. Non est igitur hoc individuum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quo homo est homo: cum intelligere sit propria operațio hominis consequens eius speciem. Non est igitur hoc individuum homo per virtutem cogitativam: neque haec virtus est id per quod homo substantialiter differt a brutis, ut Commentator praedictus fingit. Adhuc, virtus cogitativa non habet ordinem ad intellectum possibilem, quo intelligit homo, nisi per suum actum quo praeparantur phantasmata ut per intellectum agentem fiant intelligibilia actu et perficientia intellectum possibilem (S. c. G., ÎI, 60). Deoarece puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]