889 matches
-
utilizează materialul cognitiv al etapei respective și, prin urmare, istoria artei se grefează pe "istoria cunoașterii, adică pe devenirea logică". Lupasco profetizează că arta "va înflori cel mai amplu spre sfîrșitul unei dezvoltări "utilitare", adică al unei dezvoltări logice a cogniției"8. Această profeție trebuie să fi avut o rezonanță specială pentru André Breton. Era firesc, deci, ca Breton să-i ceară și lui Stéphane Lupasco să răspundă, alături de Heidegger, Blanchot, Malraux, Bataille, Magritte, Caillois și Joyce Mansour, la faimosul chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
invitați apoi să exprime exact ceea ce simt în acest moment (un alt desen), folosind culorile pe care le consideră cele mai potrivite. Culorile alese, fluiditatea mișcării, tonurile și consistența petelor de culoare oferă indicii interesante privind afectivitatea, dar și calitatea cognițiilor. 5. GHICEȘTE EMOȚIA Copiii se împart în grupuri mici. Fiecare își va alege o emoție pe care ar dori să o mimeze, iar apoi grupul trebuie să ghicească emoția mimată. Jocul va continua pînă când vor fi implicați toți copiii
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
și în Metodologia transcendentală, capitolul al doilea din Critica rațiunii pure. 60 În această privință, a se vedea și modul în care Ilie Pârvu interpretează "teorema generală a Criticii rațiunii pure", referitoare la "posibilitatea experienței" ca temei al obiectivității "tuturor cognițiilor noastre a priori". Ilie Pârvu, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure", București, Politeia-SNSPA, 2004. 61 Semnificative pentru această chestiune sunt câteva observații din "Metodologia transcendentală" din prima Critică. Dar ideea pe care aceste observații se bazează apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din urmă publicată în colaborare cu Ann Birch și cu Sheila Hayward. Cele șase capitole ale lucrặrii Psihologie socialặ fac referire la aspecte importante din domeniul psihologiei sociale, fiind orientate cu precădere spre cercetările cu caracter inovator, precum cele ale cogniției sociale (modalitatea în care evenimentele sociale sunt stocate în memorie de indivizi și folosite ulterior pentru a determina comportamentul social), dar și spre teme cunoscute ale domeniului: conflictul, schimbarea atitudinală, influența socială. Așadar, cercetările tradiționale asupra relațiilor interumane, cât și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
expunerea teoriilor și experimentelor consacrate. Plecând de la ideea că psihologia socială reprezintă un cadru propice pentru înțelegerea comportamentului și interacțiunilor dintre oameni, autorul prezintă pe parcursul primului capitol perspectivele utilizate de psihologii sociali în explicarea comportamentului uman. Perspectiva rolului social, perspectiva cogniției sociale sau cea a învățării sunt susținute de teorii ale unor recunoscuți cercetători ai domeniului: S. Stryker și A. Statham (1985), M. Snyder (automonitorizarea), B.F. Skinner (1953, 1974), J.W. Thibaut și H.H. Kelly (1978). Profesorul Tony Malim susține ideea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale personalității, teoriile atribuirii ale lui D.J. Bem și ale lui B. Weiner, teoria interdependenței și teoria întărire/afect, modelul covariației a lui H.H. Kelly. În același timp, autorul nu uită să ofere definiții și explicații asupra proceselor specifice domeniului: cogniția socială, prejudecățile, atribuirea. Capitolul „Relațiile cu ceilalți oameni” surprinde nevoia oamenilor de a se afilia și factorii care intervin în declanșarea și menținerea acestei nevoi. Principalele realități descrise: atracția și iubirea, prietenia, sunt integrate unor teorii amplu prezentate de autorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cercetările recente au arătat că, de fapt, copiii cu abilități diferite pot progresa în ritmuri diferite și că, prin urmare, teoria stadiilor elaborată de Piaget nu este neapărat universal valabilă. Teoriile sociocognitive. Contribuțiile lui Albert Bandura (1977, 1986) la domeniul cogniției sociale se bazează pe studiile sale privind procesele de învățare socială, învățarea prin observație și agresiunea. Concentrându-se pe aspectele sociale ale învățării, Bandura (1977) a scos în evidență învățarea prin observație. Observarea și, mai apoi, imitarea comportamentului adulților de către
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de dezvoltare a copilului necesită un înalt nivel de expertiză. Este important de notat totuși că, în ciuda accentului ce se pune în prezent pe evaluarea comportamentală în școli, analiza comportamentală este una multisituațională ce presupune strângerea de informații cu privire la conduita, cogniția și afectele copilului așa cum se prezintă ele diferiților informatori în varii circumstanțe. Deși nimeni nu contestă importanța variabilelor situaționale în evaluarea comportamentului, de foarte multe ori, analiza psihologică a copilului nu acordă factorilor situaționali întreaga atenție pe care o merită
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
într-o oglindă. Tehnica de tip camera eye se leagă de "umanitate" în mod fiziologic, în termenii percepției de tip Gestalt, ca să nu mai vorbim de dependența acesteia de limbajul uman. De-abia poate aspira la senzația prezentă detașată de cogniție, reflecție mentală, evaluare, emoții în cadrul limitelor limbajului"530. Totuși, adevăratul motiv al frecvenței tehnicii de tip "camera eye" în ficțiunea modernă se găsește în abilitatea ei de a crea iluzia unei percepții impersonale sau dezumanizate 531. În orice caz, trebuie
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Holt. Exarhu, M. (2000), Evaluarea computerizată a cunoștințelor, București, Matrix Rom. Faure, Edgar (1974), A Învăța să fii (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Fătu, S. (2003), „Instruirea asistată de calculator”, În Didactica chimiei, București, Editura Corint. Flonta, M. (1994), Cogniția - o introducere critică În problema cunoașterii, București, Editura ALL. Gagné, R.M., Brigs, L.Y. (1977), Principii de design al instruirii (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Gagné, Robert M. (1975), Condițiile Învățării (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Galperin, P.I.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Universității din București. Macavei, E. (2001), Pedagogie - Teoria educației, București, Editura Aramis. MacKenzie, N.M., Michael, E., Jones, H.C. (1975), Arta de a preda și arta de a Învăța (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Manolescu, M. (2003), Activitatea evaluativă Între cogniție și metacogniție, București, Editura Meteor Press. Mialaret, G. (1979), Vocabulaire de l’éducation, Paris, PUF. Mialaret, G. (1981), Lexique. Education, Paris, PUF. Miclea, M. (1994), Psihologia cognitivă, Cluj-Napoca, Editura Sincron. Mihail, R. (1999), Evaluarea lecturii - o perspectivă educațională, teză de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
își are rădăcinile idealismul adolescenței). Modelul piagetian a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări parțiale. Principalele critici care i se aduc se axează pe: a) limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice, care nu acoperă, totuși, spațiul cogniției; b) neluarea în calcul a interacțiuni sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția mintală a subiectului. Cert este faptul că, elogiată sau discutată critic, stadialitatea piagetiană rămâne punct obligatoriu în intersecția teoriilor dezvoltării cognitive. Practic, ea nu poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
privește psihologia socială școlară, aceasta are în vedere în principal studiul interacțiunii sociale între profesor și elevi sau între elevi. „Este foarte evident Ă stă scris în cel mai cunoscut tratat american de psihologie socială Ă că fenomenele psihosociale, de la cogniție și învățare, la leadership și interacțiune de grup și conceptele acestei științe, de la rol și personalitate la motivație și nivel de aspirație sunt foarte adecvate pentru analiza problemelor educației” (Getzels, 1968, p. 461). Deși scopul școlarizării îl constituie progresul individual
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în misiunea sa, accentul se mută de pe transmiterea cunoștințelor spre organizarea cadrului și activităților în care ele pot fi acumulate. Cei care învață, sunt ei înșiși resurse cognitive atât în privința cunoștințelor de la care se poate pleca, cât și a procesualităților cogniției, sau a formelor învățării. „Capul bine umplut” Ă ca obiectiv obsedant și păgubos al modelului transmisiv-normativ Ă lasă loc „capului bine format”. Alături, și uneori în locul categoricului „a ști” Ă eventual, „tot” Ă își fac loc, ca obiective educative, nuanțările
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asemenea abordare nu explică desfășurarea efectivă a procesului de integrare. Epstein a demonstrat modalitatea în care comportamentele distincte ale unui porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1992); reamintim aici cercetările experimentale care utilizează probleme concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a diferențelor individuale. După cum am menționat anterior, anumite diferențe individuale au rolul de a diminua volumul de informații prezentate în cadrul instructajelor explicite. Studiile cognitive întreprinse asupra avantajelor cogniției situaționale (Greeno, 1989) compensează, de asemenea, cercetările psihometrice și experimentale asupra problemelor concrete; ideea câmpului larg de atenție care poate genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale (Kasof, în publicații periodice), precum și de autoevaluările
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recent (Sternberg și Lubart, 1996). Guilford a stabilit aproape singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic, comportamental; 3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ne afectează. În cazul bolnavului de SIDA, se încearcă prin terapia cognitivă să se realizeze o anumită dezimplicare și distanțare față de fenomen, să se disocieze reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
față de fenomen, să se disocieze reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt: perceperea lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt: perceperea lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în școli normale și din această cauză, simțind că sunt respinși, încep să deteste lumea. Importantă este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
încep să deteste lumea. Importantă este și evaluarea negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin schimbarea modului disfuncțional de gândire. Abordarea nondirectivă (reprezentant: C. Rogers) se bazează pe faptul că noi avem capacitatea de a ne înțelege propriile probleme și pe faptul că avem
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
A realizat primul site de statistică socială în limba română, disponibil la adresa http://statistica sociala.tripod.com. Domeniile de interes sunt metodologia cercetării și statistică, psihologia cognitivă, psihologia personalității și psihologia diferențială, iar ca domenii de competență: statistica, Eul în cogniția socială, autoreglarea comportamentală și relația profesor-elev. E-mail: afsava@socio.uvt.ro Cristian POPESCU este asistent asociat al Catedrei de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, la disciplinele Psihologia muncii și Psihologia organizațională. Este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând influența pe termen lung cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
237-259. Lindblom, „Still Muddling, Not Yet Through”. Albert O. Hirschman, „The Search for Paradigms as a Hindrance to Understanding”, World Politics 22, aprilie 1970, p. 243. Cunoașterea implicită este un element aproape fundamental În discursul filosofiei cunoașterii și al psihologiei cogniției. Vezi, de exemplu, Gilbert Ryle, Concept of the Mind, Barnes and Noble, New York, 1949 (a cărui distincție Între „a ști cum” și „a ști ce” seamănă cu distincția pe care o fac eu Între mētis și epistemă) și Jerome Bruner
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
diferenței deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum necesar ca imaginația să fie sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii a posteriori cum sunt cele aferente exercitării facultății de judecare estetice sau teleologice e, din punctul de vedere al lui Kant, un fel de accident inevitabil, de același tip
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]