59 matches
-
Gavril Puiul și „ au răscumpărat. Toată această întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
uită la mine cu ochi tulburi și amețiți și vrea să zică ceva, da’ se lasă moale și pleacă. După câteva ceasuri primesc un telefon de la un grup de cetățeni care prinseseră pe unul care tocmai fura cojoacele dintr-o cojocărie. Trimit taxiul-echipaj să-l ridice, îl aduc la secție, când, ce să văd: ăla! „Nu ți-am zis că te fut, măi vere?” Și-i trag un pumn în capul lui chel și ăla zice: „Hîî, doare, bă, doare!”. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nghhh...iiiiiițăăăăăăă... Breeeeeee, n-auzi? Ăsta vrea să semneeeeeeze, breeeeeeeeee.... Pălăriatul ridică din umeri. Aruncă formularul și se îndreptă spre cel de la calorifer. Acela reușise să vâre femeia în sac. Acum îl cosea la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată de însuși purtătorul ei. Aceleași observații pot fi făcute și în legătură cu cojocăria. Dezvoltarea pielăriei și a cojocăriei în târguri dovedește însă că țăranul cumpăra obiectele de piele într-o măsură din ce în ce mai mare din mediul urban, căci este imposibil să se socotească că, de exemplu, numeroșii cojocari din Botoșani lucrau numai pentru nevoile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată de însuși purtătorul ei. Aceleași observații pot fi făcute și în legătură cu cojocăria. Dezvoltarea pielăriei și a cojocăriei în târguri dovedește însă că țăranul cumpăra obiectele de piele într-o măsură din ce în ce mai mare din mediul urban, căci este imposibil să se socotească că, de exemplu, numeroșii cojocari din Botoșani lucrau numai pentru nevoile târgoveților. Pielea devenea utilizabilă după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
persoanelor decedate, potrivit căreia mor oameni capabili, buni, plini de calități, la care ar râvni însuși Dumnezeu; p. 20, r. 4 5 : „mi-a spus nenea Martin dac-ai vrea d-ta să-i dai un băiet, să-l învețe cojocăria” ironie, ipocrizie, disimulare a „lupului”, care dorește să reorienteze suspiciunile ce planează asupra sa; atitudine tipică a vinovatului care vrea să se salveze; r. 13 : „lupul nostru începe a mânca hâlpov”caracterizare oarecum ironică a aceluiași „lup”, accentuându-se linia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
expoziția agricolă din Bârlad, concursur i la „alergări de cai”, premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă, pentru cojocărie, pielărie și îmbrăcăminte; pentru lucrul manual în școli, pentru olărie și stupărie; lucrări în lemn, artă națională, broderii - oferite de Ministerul de industrie și comerț, de sindicate și prefectură, de unii industriași ori mari proprietari de pământ ca Sybille și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui detaliu semnificativ pentru calitatea și productivitatea acestei fabrici: în perioada refugiului din Moldova (1917 1918), fabricile Filderman au fost singurele întreprinderi din țară care au aprovizionat armata cu piele și talpă, introducând în fabricație cizma, articole de harnașament și cojocărie. În anul 1938, Întreprinderile Filderman aveau următoarea configurație de producție: dou) fabrici de pielărie, una de postav (1929), alta de încălțăminte civilă și militară (1930), o secție de harnașamente, o moară sistematică (moara „Sanitas”, 1920-1921) și o uzină hidroelectrică. Considerabila
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]