485 matches
-
Szeged, 2005 a fost decretat ca an al tineretului, acțiunile festive ocazionate de aniversarea orașului au fost concentrate pe preocupări ale tinerilor. În cadrul concursurilor organizate, tinerii timișoreni, membri ai delegației municipalității (din care au făcut parte secretarul C.L.T. , domnul Ioan Cojocari, și consilieri municipali) au obținut rezultate meritorii. Astfel, la concursul de desen și pictură, trei elevi de la Colegiul Tehnic „Ion Mincu” au obținut locurile I, II și III, iar doi elevi de la Liceul de Arte Plastice au primit premii speciale
Agenda2005-22-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283743_a_285072]
-
timișoreană deține un studiu, realizat în urmă cu câțiva ani. Liliana Scripcă Deplasare la Szeged l În perioada 10-11 iunie Primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, împreună cu doi cei viceprimari, dnii Dorel Borza și Adrian Orza, respectiv secretarul C.L.T. , dl Ioan Cojocari, vor însoți o delegație formată din consilieri municipali, funcționari publici și jurnaliști, la Szeged, în 10 și 11 iunie. Această invitație face parte din acțiunile celor două orașe înfrățite. Relațiile de colaborare Timișoara-Szeged sunt mai vechi, însă oficializarea parteneriatului a
Agenda2005-23-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283767_a_285096]
-
erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari), erau și foarte pricepuți în confecționarea textilelor. Un rol important în confecționarea textilelor l-a avut războiul de țesut unde se confecționau cămăși, izmene, poale, laibăre, pricovițe, covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte... țărănimea bănățeană dă dovadă de un extraordinar simț artistic
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
texte dramatice - piese de teatru, pe care le-a încadrat în prima sa lucrare de dramaturgie închinată copiilor - despre copii și pentru copii, piese de teatru care pot fi montate de către elevii din școlile noastre generale. 9. BOLBOROSIRI de ELENA COJOCAR - Pe tot parcursul existenței sale, Editura „Libertatea” a pus accentul pe lansarea de nume noi în rândurile autorilor săi și în literatura română de pe meleagurile noastre. Așa este cazul și cu Elena Cojocar, de altfel profesoară de limba și literatura
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
școlile noastre generale. 9. BOLBOROSIRI de ELENA COJOCAR - Pe tot parcursul existenței sale, Editura „Libertatea” a pus accentul pe lansarea de nume noi în rândurile autorilor săi și în literatura română de pe meleagurile noastre. Așa este cazul și cu Elena Cojocar, de altfel profesoară de limba și literatura română la Școala Generală „Sfântul Gheorghe” din Uzdin. Această plachetă reprezintă debutul ei literar în poezia românească din Voivodina, debut care sperăm să-i fie de bun augur. 10. PASTORALE SECULARE de GHEORGHE
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
se traduce ce este scris, ci ceea ce a vrut să spună autorul. Traducătorul George Roca știe să spună mai bine decât oricare altul ce a vrut să spună însuși poetul George Roca.’’ Deosebit de interesant este și interviul realizat de Cătălina Cojocari cu Daniela Gîfu (redactor șef al revistei ,,Destine literare’’ din Montréal, Canada, care mărturisește cu sinceritate că scrie de când a apucat să învețe să scrie primele litere ale alfabetului, ea reușind în mod strălucit, să îmbine munca de cercetător științific
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și butoaie și au apărut dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Costănoiu. După ce s-a răspânădit folosirea cimentului, piatra a fost înlocuită de beton, deși pietrișul nisiposă (balastul) se află la mare depărtare, în albia Siretului. Au apărut și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat dintr-o „stofă” de lână neagră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rămân 20 de case (capi de familie) birnici: 1. Chireacă Oprișan 11. Neculai Cernescu 2. Cozma sin (fiul) Oprișan 12. Andrei Bârgul 3. Dumitrașcu ... 13. Avram sin Bârgul 4. Mafteiu Ciuchi 14. Adam sin Bârgul 5. Maxim Rusul 15. Stanciu Cojocarul 6. Ursul Rusul 16. Dumitrescu Bâtcă 7. Constantin Rusul 17. Chireacă Spoial 8. Pavăl Niculai 18. Pătrașcu Tache 9. Minu sin Andreiu 19. Stratulat Chebe 10. Ion Bârgul 20. Antohi Bâtcă Recensământul realizat în 1774 nu este complet, nu înregistrează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Lumea în vremurile de pe urmă, București, Editura Prodromos, 2010, p. 106. [47]Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii..., p. 246. [48]Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, V, 6, în Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese, traducere de Vasile Cojocarul și David Popescu, prefață, studiu introductiv și note de Nicolae Chițescu, colecția Părinți și Scriitori Bisericești, 57, București, E.I.B.M.B.O.R., 1990, p. 379. [49]Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, 44, în Filocalia, volumul 4, traducere din limba
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a dus
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
Brâncuși ... i. Andrei Mureșanu ... j. Anton Pann ... k. Aurel Vlaicu ... l. Traian Vuia ... ... Internațional 1. Promovarea folclorului și/sau tradițiilor și obiceiurilor românești pe plan internațional - festivaluri de muzică și dans, promovarea meșteșugurilor tradiționale românești (confecții de mână, instrumente muzicale, sculpturi, cojocari, confecții metalice etc.) ... 2. Patrimoniul Imaterial/Cultural din România înscris în lista UNESCO; ... 3. Ziua Națională a Imnului; ... 4. Drapelul României - Simbol al identității naționale; ... ------
METODOLOGIE din 26 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296324]
-
89 sau că e o idee strălucită pentru atribuirea unor contracte bănoase, plătite direct de la buget? Mă îndoiesc că Petre Daea, în ciuda bunăvoinței pentru care îl laudă mulți, va reuși vreodată să explice pe înțelesul tuturor. Sursa video: Facebook Vitalie Cojocari Dar să revin la oile mele. În prima transhumanță de primăvară la care am participat, am ciobănit cu nea Ionel Hobeanu, pe atunci septuagenar. Era un om falnic, dintr-o bucată, fost șef de strungă la stâna din Slăvei. Socotit
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Umbre și lumini - poezii (1896) și Cartea săteanului - po- vestiri (1897). A decedat la 4 decembrie 1916, în București, la vârsta de 56 de ani. 3) George Topârceanu s-a născut în București la 21 martie 1886. Tatăl Gheorghe Tăpârceanu, cojocar din Topârcea, județul Sibiu, în 1867 se mută la București, unde o întâlnește pe Paraschiva (născută Comu), țesetoarea „cu mâinile de aur„ din Săliștea Sibiului. Bunicul din partea tatălui, Gheorghe Vecerdea, a fost căsătorit cu Maria Pârâianu. Deci, To- pârceanu este
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
dispoziția bloggerilor a fost pusă o categorie specială, intitulată ”Blogger European”. Concurenții desemnați câștigători în urma evaluării sunt: 1. Presă video Premiul I: Alex Nedea (Antena 3), pentru materialul despre impactul fondurilor europene în România, "Integrarea Nu E"; Premiul II: Vitalie Cojocari (PRO TV), pentru materialul despre impactul fondurilor europene în România, "Via Carpatia, autostrada care ar urma să unească trei mări și pentru care România nu are bani"; Premiul III: Oana Andreea Marocico (TVR Iași), pentru materialul despre Anul european al îmbătrânirii
REPREZENTANŢA COMISIEI EUROPENE ŞI BIROUL DE INFORMARE AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN ROMÂNIA ANUNŢĂ CÂŞTIGĂTORII EDIŢIEI ANULUI 2012 A CONCURSULUI REPORTER EUROPEAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 748 [Corola-blog/BlogPost/342383_a_343712]