71 matches
-
om sta la vorbă... Acuma du-te, că vine tătuca... Lepădatu nici nu se gândea că are să-i lunece așa de ușor din mână. Simți numai că a fugit de lângă dânsul; auzi ușa bordeiului închizându-se și zăvorul sunând. Iar Colțun începu iar să latre cu mare mânie. —Care-i acolo, măi? răcni iar glasul cel somnoros de la șopron. Și Niță se strecură repegior pe drumul pe care venise și se lăsă la vale. „Șerpoaică fată, se gândi el. Știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Cumpăna, din nov.-dec. 1909, este considerată drept sursa documentară a nuvelei. Scriitorul i-a cunoscut pe adevărații bordeieni pe moșia boierului George Moțun de la Ichimeni-Dorohoi. Fiica scriitorului spune că, în afară de personajul Niță Lepădatu, personajele împrumută nume reale: „până și Colțun, câinele în care aruncă moșneagul Tentea cu paie și surcele, a trăit cândva la Ichimeni“. G. Ibrăileanu și Eugen Lovinescu nu au acordat prea multă atenție acestui volum, în schimb G. Călinescu a fost impresionat de adunarea „oamenilor cu taine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de mâncare, fără lemne pentru foc, fără bani, cu picioarele goale pe cimentul din camere, pentru că nu avea absolut nimic de încălțat. Doamna șcraba i-a dat o pereche de încălțăminte noi. Măicuța ne-a spus că nu are nici “colțuni” (ciorapi), și nici să cumpere la magazinul din sat nu găsește. Sărăcie mare în toată Basarabia, sărăcie provocată de Moscova și de trădătorii neamului românesc. “SE RĂZBUNĂ PE ILIUȚĂ AL MEU...” Aduc și pe această cale mulțumiri doamnei Elvira Opran
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cusut ceașca cu care se împărtășește. Când a fost judecat, toate le-am cusut (carpete pe care le-a pus pe perete, lângă icoane) Numai la urmă, când să-l condamne, apoi de-acuma nu mai aveam ață, am destrămat colțuni, tot, și am făcut amintiri. Acolo este anul scris. Când l-a judecat i-am pus Cerbul în mână, să fie tare ca pământul. Iacătă-o! Mărul, când am fost la Ilie. Să fac amintiri! Să facem amintiri! „Superbe cuvinte
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
lunganul, savantul Rim, soțul ei catolic și mai ales iezuit. . . Surâzând în aerul care șfichiuia, surâzând luminos în promoroacă, Mini se uită la casa din față, pe care n-o vedea desigur, și la birjar, care, frecîndu-și labele înmănușate cu colțuni de lână cafenie, privea hodinit la ea ca și cum ar fi văzut străvezind ceva soare prin gerul afurisit... și Mini surâdea mereu mai destins, încălzind mai tare clipa ridigă. ... Da! tot atunci se împrietenise cu buna Lina ... și enigma ei părea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și pe băieți să-i las toată iarna supraveghetori la saivan numai în tovărășia câinilor și a haitelor de lupi înfometați. Iar tu, cu cea mică pe cuptor, descurcă-te cum te-o tăia capul, Mălină-soro! Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu sfârcurile băț de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o ediție populară cumpărată de la ambulanții care sprijineau zidul Universității. Pe cartea ieftină ea începuse să sublinieze cu pixul pagini întregi, fascinată de tezele anti-egalitariste. Seara la șase, o găsesc acasă doar pe mama, robotind în bucătărie, în pantaloni flaușați, colțuni de lână țărănească, bluză neagră pe gât, păruită bine de mâțe. Robotește ca să nu înghețe. În octombrie e prea devreme să dea căldură la bloc, și-așa vedeți cât suntem de datori! oftează, fără să-l mai pomenească pe Sile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu plete lungi până la coate, cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la républicaine, cu o manta leleachie, scurtă până la genunchi” și se preface că nu vede „cum Își punea colțuni de bumbac albastru peste colțunii de mătasă”1. Să fie oare vorba despre o retractare? Să fi intrat și Kogălniceanu În tabăra „tombaterelor”, după ce va fi susținut idealuri „bonjuriste”? Nici pe departe. Doar că, În această etapă, „mulți dintre aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la républicaine, cu o manta leleachie, scurtă până la genunchi” și se preface că nu vede „cum Își punea colțuni de bumbac albastru peste colțunii de mătasă”1. Să fie oare vorba despre o retractare? Să fi intrat și Kogălniceanu În tabăra „tombaterelor”, după ce va fi susținut idealuri „bonjuriste”? Nici pe departe. Doar că, În această etapă, „mulți dintre aceia care pot părea azi drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mirosea a vraiște și pustiu. Împinsei cîteva uși, ca să descopăr în spatele uneia, pe care scria „Vicepreședinte” un ins așezat pe scaun. Cu aer absorbit, își deșirase în față fluierele de la picioare, cu pantalonii suflecați peste genunchi și labele băgate în colțuni. Părea că le supraveghează. Icnind cu satisfacție, deodată repezi arătătorul în ceva ce părea agil. Pe piciorul gol, degetul începu să danseze de andăratelea pînă ce, blagoslovind îndesat, insul captură prada, frecîndu-și degetul gros pe buric. Abia cînd am început
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul meu, în loc de pălărie, avea pe cap un chipiu de uniformă, iar drept strai mai gros de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
făceau datoria bătând la noi, sau -mai bine zis — la neobișnuita noastră îmbrăcăminte de drum. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți ideile principale. 2. Povestiți fiecare fragment. 3.Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: potecă, revărsatul zorilor, revolver, colțun, șferi negre, boccea, răgaz, cupeaua, chipiu, țintă. Pietrele Doamnei (folclor) Legenda locului ne povestește că pe la anul 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
noul model curricular este orientat către metoda activă, care propune elevului un rol dinamic, implicare și responsabilizare în realizarea propriei educații. Anexa 1 Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Cât stăteam eu la gimnaziu, Colțun dormita în bucătărie, în preajma mamei Anghelina. învățase ușor că, în afară de prietinia mea, nu mai avea altceva pe lume decât ocrotirea dădacei mele. Ea îl chema cu glas blând și îi punea într-un blid mâncare. - Vin' colea și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu dădaca, respectiv, cățelandrul. 8. Scrie trei substantive care să definească atitudinea mamei Anghelina față de Colțun. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: Anghelina - atribut (a cui?); Leona - complement (cui?); zgripsorul - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești structura mama Anghelina
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Înțelegerea textului 13. Scrie în dreptul fiecărui substantiv dat substantivul propriu corespunzător: dădaca, cățelandrul, motanul. 14. Selecteză din text structura care precizează identitatea povestitor - Iliuță. 15. Extrage din text căte o structură/ un cuvânt în care apare o însușire a personajului: Colțun, Chirică, mama Anghelina. 16. Rezumă fragmentul dat. Anexa 2 Proba nr. 2 - Comunicarea orală Năvalnic a fost numele unui flăcău frumos căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul și-și făceau seama. Dacă intra undeva, în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de fețe 8 galbini; 3 capeli 10 galbini; 7 șaluri și 1 turcesc 40 galbini; 2 mindire cu lînă 2 galbini; 8 prosoape 3 galbini; 1 gardirop 31/2 galbini; 10 părechi scarpe de tot soiul 4 galbini; 12 părechi colțuni 31/2 galbini; steclării și farfurii 8 galbini; 1 (una) trăsură acoperită sau prețuit la 94 galbini. Banii în numărătoare înaintea cununiei 1500 galbini; la 29 iunie anul, 1840 rest 1500 galbini. Adecă trei mii cinci sute și șaptezeci și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scaune muco-sanguinolente, provocată de bacilul dizenteriei sau de un protozoar. Ceaiuri din buruieni de baghiță, rădăcină de căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă, cu pâine arsă și rachiu de drojdie, cu oțet sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care ar încape trei paturi, dar care fiind asfaltată pe josu ține frig și e greu de încălzit earna". Starea materială a acestui ospiciu era deplorabilă din mai toate punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui-generis: "dilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-lui Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe acea di, pentru nutrimentul alienaților și apoi să se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
caragialian: Jenică, să te ferească Dumnezeu să fie adevărat ceam auzit să nu crezi tu cai săț baț joc de mine că eu nus de râs Jenică. Ai uitat când ai venit la mine gol pușcă cu două perechi de colțuni cazoni și trii cămeși rupte care țam cumpărat tot patricoler cu banii mei munciți cu sudoarea me numai eu știu cum șacuma tu să iei o dezmățată din Bacău și eu să tac depă ce ai plecat din Roman cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]