85 matches
-
fizica medicală (3 ore pe săptămână în semestrul de vară). Așadar, timpul destinat studiilor este de circa 6 ore pe zi. Deosebit de activitatea la cursuri, studenții sunt programați, spre o mai bună înlesnire a învățământului, să viziteze și să cerceteze colecțiunile muzeului facultății medicale, iar vara să facă excursii săptămânale. De asemeni, ei sunt obligați să frecventeze spitalele, spre a se familiariza cu obiectele ce compun mica chirurgie. Anul al II-lea are ca obiecte de învățământ: anatomia descriptivă cu disecțiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
își face studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice, printre care și Colecțiune de legiuirile României vechi și cele noui (1873-1885). Debutează cu piesa Fata subt epitrop, publicată în 1855, o comedie cu un conflict facil și personaje inconsistente, dar cu un dialog plin de vervă. Comedia Cuconu Zamfirache, în care câteva situații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
de înregistrare; > Aparatul de complicațiune al lui Wundt; > Aparat pentru studiul asociațiilor cu modificările în vederea audiției colorate; > Dinamometrul; > Sigmograful; > Pletismograful; > Cardiograful. Biblioteca. Lista de lucrări comandate dovedește că Eduard Gruber era la curent cu scrierile de vârf din domeniul Psihologiei. > Colecțiunea Philosophischen Studien; > Colecțiunea Revue philosophique; > Colecțiunea American Journal of Psychology. > Scrierile lui Fechner, Wundt, Helmholtz, Hering, Elias Müller, Münsterberg, Ebbinghaus; Zeihen, Ribot, Binet, Francis Galton, William James, Ladd, Höffding, Alfred Lehmann; Flournoy etc. Hermann`s Handbuch der Psychologie. > Lucrări relative
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de complicațiune al lui Wundt; > Aparat pentru studiul asociațiilor cu modificările în vederea audiției colorate; > Dinamometrul; > Sigmograful; > Pletismograful; > Cardiograful. Biblioteca. Lista de lucrări comandate dovedește că Eduard Gruber era la curent cu scrierile de vârf din domeniul Psihologiei. > Colecțiunea Philosophischen Studien; > Colecțiunea Revue philosophique; > Colecțiunea American Journal of Psychology. > Scrierile lui Fechner, Wundt, Helmholtz, Hering, Elias Müller, Münsterberg, Ebbinghaus; Zeihen, Ribot, Binet, Francis Galton, William James, Ladd, Höffding, Alfred Lehmann; Flournoy etc. Hermann`s Handbuch der Psychologie. > Lucrări relative la istoria psihologiei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
lui Wundt; > Aparat pentru studiul asociațiilor cu modificările în vederea audiției colorate; > Dinamometrul; > Sigmograful; > Pletismograful; > Cardiograful. Biblioteca. Lista de lucrări comandate dovedește că Eduard Gruber era la curent cu scrierile de vârf din domeniul Psihologiei. > Colecțiunea Philosophischen Studien; > Colecțiunea Revue philosophique; > Colecțiunea American Journal of Psychology. > Scrierile lui Fechner, Wundt, Helmholtz, Hering, Elias Müller, Münsterberg, Ebbinghaus; Zeihen, Ribot, Binet, Francis Galton, William James, Ladd, Höffding, Alfred Lehmann; Flournoy etc. Hermann`s Handbuch der Psychologie. > Lucrări relative la istoria psihologiei. Cererea documentată a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Sanda Diamantescu și Radu Hâncu, București, 1970; Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, îngr. Nicolae Șerban Tanașoca, București, 1984; Poeme pentru templul frumuseții, îngr. Iulia Murnu, București, 2000. Antologii: Cele mai frumoase doine ale poporului român, după diferite colecțiuni, pref. edit., București, 1922. Traduceri: Homer, Iliada. Cânturile I-XII, Budapesta, 1906, Cânturile XIII-XXIV, București, 1912; ed. integrală, București, 1916; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București, 1967, ed. îngr. și pref. Liviu Franga, București, 1985, Odiseea, București, 1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
26.Cihodaru, C, Platan, Gh. (1980)Istoria orașului Iași, Ed. Junimea, Iași. 27.Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985)Climatele Pământului, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 29.Codrescu, Th. (1886)Uricariul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi în istoria românilor, vol.III (Condica liuzilor pe 1803), Tipog. Buciumului, Roman. 30.Cogean, E. (1981)Culegere de studii și articole de biologie, Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 31.Comșa, E. (1982)Neoliticul din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Muzeului din București, după cum în zadar am susținut. Aci ele ar fi rămas neatinse, ca și celelalte colecții ce am avut sub paza mea. Procedeul întrebuințat în Transilvania, de a inventaria numai și a lăsa în țara lor de origine colecțiunile de artă, s-a dovedit a fi singurul corect și conform dreptului internațional. Astfel am procedat, fără a mă lăsa ademenit de îndemnul comandanților militari, care, în parte, doreau să vadă transportate la București valoroasele Tezaure din teritoriile cucerite. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vadă transportate la București valoroasele Tezaure din teritoriile cucerite. În cazul unei asemenea arbitrare procedări ne-am fi expus ca, sub ocupația străină, să ni se fi ridicat și colecțiile noastre. Grație procedeului urmat, am putut însă cere inamicilor respectarea colecțiunilor din Capitală. Producând procesele-verbale, încheiate la Brașov, am evitat orice altă discuțiune atât cu Halil Edhem, directorul general al muzeelor otomane, cât și cu directorul Muzeului din Sofia, Bogdan D. Filow, precum și cu directorul muzeelor ungare, Mihalik Joszef, care, rând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Brașov, am evitat orice altă discuțiune atât cu Halil Edhem, directorul general al muzeelor otomane, cât și cu directorul Muzeului din Sofia, Bogdan D. Filow, precum și cu directorul muzeelor ungare, Mihalik Joszef, care, rând pe rând, au venit să ancheteze colecțiunile noastre de artă. Acesta din urmă a recunoscut chiar obiectivitatea procedeului întrebuințat, grație căruia s-au regăsit în Muzeul Secuiesc din Sângeorgiu chiar și monedele de aur și argint ce descoperisem aruncate sub o scară. Din partea Germaniei, a fost însărcinat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o scară. Din partea Germaniei, a fost însărcinat, în martie 1917, cu anchetarea artistică în România prof. dr. H. Braune din München, care, recunoscând, de asemeni, corectitudinea procedeelor din Transilvania, s-a mulțumit cu declarațiile scrise ce i s-au dat, colecțiunile de artă rămase în Capitală scăpând astfel neatinse de diverși ocupanți. Dacă Tezaurul de la Pietroasa și celelalte obiecte din Muzeul de Antichități, precum și Grigoreștii Statului se vor întoarce din Moscova, unde din greșeală au fost expediați, atunci colecțiile vor fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și exterior se umflase. Aduc pe doctorul Nasta. Improvizează o masă de operație în camera Elizei, îi rad barba și îi fac o mare injecție în partea stângă a gâtului, scoțându-i o parte din ganglioni, dar fără a găsi colecțiune de puroi. Îl culcă în pat. Nu mai cunoștea pe nimeni, transpira și mișca mâinile. Intoxicația era generală, abdomenul paralizat și el. Nu urinase din noapte. Joi, 24 noiembrie. La 3 a venit preotul... pentru câteva momente. La 6 3
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în acea epocă, studiul limbii se făcea doar prin ce oferea documentul scris. Fără să ignoreze această latură a cercetării, Densusianu manifestă interes, pentru textele dialectale culese direct, ce pot fi socotite ca documente sufletești, culturale și parte istorice, așa că colecțiunea nu va avea numai interes lingvistic" Denșusianu rămâne primul folclorist român cu pregătire științifică ",este creator de școală în folcloristica de la începutul secolului nostru. Inaugurând o concepție și metodă nouă filologică, Densusianu inaugurează și nouă direcție în folclor. Primul manifest
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lucruri care-i privesc, amintiri istorice”5 și care vor putea folosi și celor care voiesc să cunoască mai de aproape viața, chipul de a gândi și simți al țăranului numai așa cum îl răsfrâng și prea vag, prea de departe, colecțiunile obișnuite de folclor. („Graiul nostru", prefață), conchizând că pe asemenea materiale nu se pot întemeia cercetări psihologice care să ne dea icoana sufletească întreagă a unui popor. Tot în 1906 afirmă că puținele motive ce apar numai la unele popoare
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
vers o singură arie. Bolintineanu e auditiv și mecanic, și de asta duce mai aproape de poezia modernă. G. CĂLINESCU SCRIERI: Colecție din poeziile domnului ..., București, 1847; Poezii. Renașterea României, Paris, 1857; ed. 2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi și noui, I-III, București, [1857]; Cântece și plângeri, îngr. Gh. Sion, Iași, 1852; Les Principautés Roumaines, Paris, 1854; Poeziile vechi și noue ale d-lui ..., îngr. G. Sion, pref. Radu Ionescu, București, 1855; Manoil, Iași, 1855
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
e marcată întotdeauna, cu fastul imagistic cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri împrospătând sărbătorește universul întreg, ca în finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate în sân ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
taxonomii adecvate, cele mai multe fiind grupate în capitolul generic cântece sociale. Excepții fericite au făcut colecția lui G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române (1885), care are câteva texte ale arestaților, aceea a lui Petru Bilțiu Dăncuș, de la sfârșitul secolului al XIXlea, Colecțiune de hori..., apărută postum, în 1970, aceea a Elenei Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român (1903), cu două texte ale închisorii, Bela Bártók, Rumanian Folk Musik (Haga, 1975), care cuprinde Jail Song (cântece de temniță) și aceea a lui I.
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
gramatică, de prosodie, de logică, cu toate pleoșnițele sale chiar din altă poesie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni?" (vezi pp. 395 și 400, xerox). În finalul articolului, Grădișteanu promite cititorilor Revistei contimporane ,o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar nu le publică în 1873, ci în 1875. În 1910, Gh. Panu notează în Amintiri de la Junimea din Iași: Ce să zic de d. Grădișteanu care, din spirit de polemică, îl numește pe
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
prosodie, de logică, cu tóte pleoșnițele sale chiar din o altă poezie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni? (vezi fotocopia pag. 395, semnată: Grădișteanu, 1873). În finalul articolului, Grădișteanu promitea cititorilor Revistei contimporane "o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar, la intervenția lui V. Alecsandri, colaborator la ambele publicații, Grădișteanu amînă pentru un moment publicarea. În 1910, G. Panu scria în Amintiri de la Junimea din Iași: "Ce să zic de d. Grădișteanu, care
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
moarte, între cari pe cele slave, d-sa ne-a descoperit cel dentăi izvoarele slavonești atingătoare de istoria noastră, cu atât mai prețioase cu cât, fiind înconjurați de slavi, aceștia ne cunoșteau poate mai bine decât popoarele apusene. Cronice polone, colecțiuni de documente slavone, poezia poporană a neamurilor balcanice și a celor de la nord, multe din acestea au fost atrase în cercul cercetărilor sale și încet-- încet istoria noastră se reconstruiește piatră cu piatră ca manifestare uniformă a unui singur geniu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a impune României - prin Tractatul de la Berlin - să suporte necondiționat toate defectele numeroasei sale imigrațiuni, defecte ce nu se datoreau tratamentului din România, ci celui suferit în alte țări. D. baron de Helfert, cunoscut ca istoric și etnograf, în colecțiunea etnografică a cărui au apărut și interesanta scriere asupra românilor din Austro-Ungaria, ne dă într-o carte Asupra cestiunii confesionale din Austria următoarele amănunte asupra situației din trecut a evreilor austriaci: Ei trebuiau să poarte petece galbene ca semn distinctiv
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țară, aceia cari au împins licența polemicei până a insinua asasinatul și a provoca detronarea suveranului, aceia nu au dreptul de a se erige astăzi în moralizatori ai presei, căci sunt condamnați mai dinainte de propriele lor păcate, de trecutul lor. Colecțiunile "Romînului" sunt de față spre a dovedi că aceia cari au uzat și abuzat mai mult de libertatea presei în România au fost redactorii de pe vremuri ai acestei foi. Era un timp când mândra deviză a organului din Strada Doamnei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
probabil în acuarelă, deveniseră, în ulei, prin neînțelegerea procesului real de difuziune a luminii, niște lacuri de rubin fără nici o legătură cu restul, dar de o țesătură coloristică nu lipsită de grație. Felix ocoli pereții celor două odăi cu bizarele colecțiuni și se arătă, din politețe, foarte încîntat, spre mândria tuturor. Între timp își făcuse apariția în anticameră un alt Simion, tânăr și mai slab. O clipă făcu mișcarea, văzând un străin, de a se strecura îndărăt pe ușă, dar Aurica
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
jos pe el. Focul, foarte violent, s-a propagat repede. El a consumat, din nenorocire, și lucruri de mare valoare. Școala de Belle Arte a ars cu multe desene, modele, tablouri și amintiri, dar mai dureroasă a fost pierderea întregii colecțiuni botanice a doctorului Brândză. Dimineața, profesorul era pe trotuar, plângând ca un copil când și-a dat seama că rodul atâtor ani de muncă a fost mistuit în câteva clipe. Acest sinistru era datorat incuriei. Sub același acoperământ unde erau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
academice din Teologia morală ortodoxă (vol. I, „Candela”, 1906), Constantin Rădulescu-Motru - Puterea sufletească („Candela”, 1908), Un anunț bibliografic, Recenzia cărții Milas, după dreptul civil austriac și răspunsul șefului de la secție Spânu („Candela”, 1907). Alte recenzii a făcut în reviste străine: Colecțiunea scrierilor Academiei Române (Zeitschrift f. Bibliothekvearein, 1913,), Iorga N., Geschichte des rumanischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen (I - II, M. Göthe, 1905, recenzie în Literaturblatt, Viena, 1907). Tot în „Candela”, dar de această dată fiind vorba de lucrări personale și de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]