494 matches
-
patru dimensiuni de bază, cu rol de diferențiatori între culturile naționale. Dimensiunile sunt: distanța față de putere, evitarea incertitudinii, individualismul, masculinitatea. Evident că fiecare are și un termen opus: distanța mare versus mică față de putere, evitarea versus acceptarea incertitudinii, in-dividualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate. Distanța față de putere exprimă măsura în care o cultură își încurajează conducătorii să-și exercite puterea și autoritatea. Dacă distanța este mare, atunci vorbim despre o centralitate a deciziei. În acest tip de cultură, lucrătorilor le este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și actualitate. Era mereu în ring: lovea și încasa. Sigur că mai obosea și el: exercițiile de demagogie lasă sechele, compromisurile nu trec ca gripa, dar măcar încerca să facă gazetărie, nu cu pumnu-n gură, ci cu pumnu-n masa cenzurii. Colectivismul socialist îl înăbușea, era prea strîmt pentru Șoitu. Acuza filantropia cronicarului en titre, Hada, ditirambii pentru oamenii Puterii. Oi fi subiectivă pentru că mi-a încredințat, alternativ, rubrica de cronică literară? Oi fi. Dar nu mi-a impus despre cine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
amînînd în temeiul unor calcule defetiste rostirea lui, Aristarc abdica de la însăși menirea sa. Un astfel de Aristarc oportunist a devenit chiar marele G.Călinescu, "într-o lume ce-și impunea de la bun început ca slogan Ťoptimismulť, anulînd în numele unui colectivism primar orice valori individuale și negînd orice reacție metafizică", ceea ce a dus la eliminarea completă din prestația sa a "rosturilor și aspirațiilor" veritabile, cele puse sub emblema "mizantropiei". Continuator al călinescianului Jurnal literar, Nicolae Florescu nu se dă în lături
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
s-au despărțit de excesele tinerei generații "anticritice", care, pe de altă parte, nu de puține ori intrau în discordie cu democrația vremii și chiar cu înțelesul consacrat al democrației. S-au despărțit de congenerii "spiritualizați", activiști ai totalitarismului și colectivismului, dar înregistrând mari rezerve față de efectele spiritului și politicii "burgheze". Structural, ei, francofili, intră în categoria inteligențelor raționalist-afective... Trec peste interpretările piezișe, făcute de dragul zarvei, atât cât îl privește pe "ucenicul" Sebastian al "diavolului" Nae Ionescu (împinse până la suspectarea de
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
optat pentru secolul al XIX-lea deoarece reprezintă un domeniu fascinant de lucru în care se concatenează deconstrucția raționalismului dominant al secolului al XVIII-lea, napoleonismul, ca focalizare a obsesiilor energetice ale unui secol preponderent individualist, și ascensiunea irepresibilă a colectivismului revoluționar, prin două dintre formele sale socio-politice de manifestare, burghezia și puterea amorfă a masei.” (p. 7) Simplu spus, paragraful e asfixiant, de o netezime bombastică și inutilă, cu lespezi inerte care izbesc prin prețiozitatea lor lucie, și dacă tot
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
ce nu sunt corupți sau interesați de foloase proprii". Adrian Petrice, membru în grupul de inițiativă al partidului, a subliniat ideile și principiile care au stat la baza platformei UCDR: "- principiul personalismului, care este o alternativă la individualism (liberali) și colectivism (socialiști): o persoană nu este nici autosuficientă, dar nici nu poate fi considerată o rotiță într-un angrenaj social; fiecare persoană este unică și indispensabilă. - familia, cea mai importantă comunitate, celula de bază a societății; - administrarea responsabilă - omului i s-
Un nou jucător politic. Ce PARTID tocmai s-a LANSAT by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33051_a_34376]
-
scriitor de talent și unul căruia îi lipsește cu desăvârșire orice harț Unii preferă bunăstarea și gloria, ceilalți - bogăția și onorurile. Grație cui, în afara câtorva nebuni sau a câtorva cerșetori, a scăpat societatea asta de rușinea uniformizării ideilor și a colectivismului intelectual? Acolo unde societățile comuniste au dat greș, Occidentul e pe cale să reușească de minune. Doar că, modest cum este, el nu-și revendică nicio victorie. Toate valorile fiind o apă și-un pământ, nimeni nu-și mai poate aroga
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
absența unei asemenea înțelegeri pragmatice a ideii de „partid", se ajunge, inevitabil, la o solidaritate de gașcă sau de club, în care fiecare membru e un „microbist" isteric, angajat trup și suflet în întreținerea unui „stat în stat", a unui colectivism propagandistic, orientat strict spre propria conservare și propășire. Partidul devine, astel, obiect de idolatrie. La noi, deocamdată, așa sunt toate partidele. Efectul paradoxal al acestei mentalități e caracterul fluid al politicii electorale. Ca să cîștigăm (noi și-ai noștri), suntem gata
Palmă dură pentru PMP, de la Andrei Pleșu: Este la fel ca PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29605_a_30930]
-
lege". Și nu este vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de momentul istoric și de opoziția autorului Eseurilor morale față de colectivismul regimurilor totalitare este accentul pus pe ,,prerogativele suverane ale individualității" față de care orice ,,tribalism", orice ,,consimțire la valorile gregare" înseamnă eteronomie. Împotriva oricărui ascetism și rigorism moral, Petru Creția afirmă în Eseuri valoarea plăcerii. Punctul de plecare îl află autorul
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
umane. În plus, statul este un fapt mistic, tot așa cum armata, atunci cînd este gîndită pe potriva menirii sale divine - cea de a apăra statul - este tot un ,organism mistic" (p. 280). Numai că un asemenea organism nu are nimic din colectivismul egalitarist și inert al armatei comuniste, ci este o instituție aristocratică unde libertatea și noblețea se sprijină tocmai pe respectarea ierarhiei și a diferențelor umane. Apoi, în ochii lui Berdiaev, secularizarea, deși este un proces implacabil în ordinea lucrurilor pămîntești
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
Mitul „antifascism” vs. „pro-comunism” funcționează încă în societatea românească. Încă se mai fac lucrative cariere academice, publicistice ori politice pe baza enormei diversiuni - în fapt, o escrocherie ideologică de proporții planetare -, conform căreia cele două formule politice de exprimare ale colectivismului populist și autoritar, înrădăcinate în credința mistică în forța liderului providențial, ar fi antitetice. Nici vorbă. Chiar și de la distanță ele par complementare, iar dacă ai suficient sânge rece să cobori în analiza practicii politice, vei constata că seamănă ca
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
civil din Spania, rezistența franceză și activitatea kominternistă de la Radio Moscova sau întâlnirile din Hotel de Lux al NKVD. Secta comunistă din fruntea PCR era transnațională, iar românii etnici erau o minoritate extrem de neglijabilă. Deși militau pentru egalitate, frățietate și colectivism, această sectă trăia într-un lux funebru, cu magazine speciale de la Gospodăria de partid, păzită de milițieni și total ruptă de marea masă a poporului român, cu care nu aveau nicio legătură etnică sau religioasă. Ei erau „primii între egali
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
ca deosebit de important rolul clerului, implicarea lui în politică trebuie, mai întâi de toate, înțeleasă sub acest aspect de fundamentare a unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă( ), ci în sensul transparenței Bisericii( ) și a responsabilității creștine( ), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. Biserica, cultura și civilizația lumii de astăzi Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim puțin asupra ideii
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
ca deosebit de important rolul clerului, implicarea lui în politică trebuie, mai întâi de toate, înțeleasă sub acest aspect de fundamentare a unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă( ), ci în sensul transparenței Bisericii( ) și a responsabilității creștine( ), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. 4. Despre Biserică și cultură Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim puțin asupra ideii de valoare
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
un domeniu sau altul al vieții publice - și care erau puse exclusiv pe seama dictatorului și mai târziu al perechii prezidențiale tiranice - era de fapt meritul intrinsec al efortului individual creator sau de echipă, pe care era agățată eticheta atotbiruitoare a "colectivismului”, adjudecat și confiscat însă de o “gândire demiurgică”, “clarvăzătoare” și “atoatesalvatoare” și care își nuanța o paternitate simplă, obiectivă și modestă și în vechiul local construit la mijlocul ultimului deceniu al secolului al XIX în care funcționează școala generală de astăzi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
botez, cununie și înmormântare ... Dincolo dicta conștiința civică, nepartinică, legile și regulile liberului arbitru într-o societate deschisă, liberă de manipulări și scenarii angoasante, neîncorsetate de vreo ideologie obedientă și univocă, limitate în perimetrul răspunderii individuale, pe când la mine triumfase colectivismul deșănțat și de paradă, dublul limbaj, pustiul tăcerii, răspunderea individuală “stimulată” sârguincios de cerberii regimului și de “urechile și “timpanele” cooperativei Secu, de prea multe ori vai, scumpii noștri colegi și chiar prieteni, care “purtau de grijă” îngăduitor și dezinteresat
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
tip nou devenea un homo sovieticus, adică o desăvârșită combinație între robot și sclav. Dar dacă etica în întregul ei - fie că-i vorba de etica de partid, fie de cea socială, profesională sau familială - are o certă vocație a colectivismului, morala se prezintă cel mai adesea ca un balsam destinat tuturor celor aflați în restriște și din care fiecare se servește după trebuințele și capacitatea conștiinței. 3. Forme actuale ale mizerabilismului Un alt aspect al mizerabilismului rezultă din comportamentul omului
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
al sec. XXI în cartea sa pomenită mai sus, e vechi de când lumea și acceptat de toți, cele 10 porunci nu-s proprietatea evreilor sau creștinilor, ci recta ratio, expresia rațională a unei morale universale. Ioan Paul II a învins colectivismul, a refăcut Europa, a schimbat Polonia și fața lumii. Benedict XVI începe lupta cu „dictatura relativismului”, va reface Germania, va da stabilitate Uniunii Europene și siguranță celor peste un miliard de creștini răspândiți pe toate continentele. Prof. Dr. Viorel Roman
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
cu un teatru rece și prost - Trump măcar o spune pe față. Cine va câștiga? Depinde de cum îi e felul acum, în 2016, toamna, acestei ființe în timp numite America. Are de ales între individualismul iresponsabil al lui Trump și colectivismul mimat de Clinton. Cum aș vota dacă aș fi cetățean american? Nu pot să vă spun decât că, în 2000, nu numai că l-am votat pe Ion Iliescu, dar am făcut tot ce mi-a stat în putință, ca
Trump-Vadim vs. Clinton-Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/339131_a_340460]
-
mai multe rute. La insistențele unora dintre ei „poporul european” a ales traseul valorilor creștine ale solidarității, iubirii (nu doar a aproapelui ci și a dușmanului - în speță german), comunitarismului, loialității, cinstei, sincerității, egalității, muncii libere și libertății responsabile. Între colectivismul orb - propus de nazism dar și de comunism - și consumerismul frivol - propus de capitalismul transatlantic, între înregimentarea forțată și concurența exclusivă, între supunerea fatalistă și libertatea arbitrară, între melancolia egalitarismului fără identitate și alienarea individualismului fără compasiune, a fost preferat
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]