716 matches
-
aranjamentul nu provine dintr-o formă de organizare anterioară oarecare, ci chiar din forma originală . Aceasta este cea tribală, colectivistă, spre deosebire de forma actuală care este civilă și individualistă. Consider că întreaga istorie socială umană este cea a evoluției dinspre forme colectiviste de organizare, adaptate circumstanțelor în care resursele sunt raportate la minimul necesar supraviețuirii. Sunt rare evoluțiile către organizări care permit mai întâi separarea colectivității în familii și apoi în indivizi. În primă instanță, toate bunurile și serviciile sunt produse predominant
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi obliga să trăiască tribal și colec tivist, neputând găsi protecție și stabilitate decât în număr. Ei nu aveau însă preferințe egalitariste, iar preferințele colectiviste s-au schimbat imediat ce creșterea productivității a permis-o. Consecvent, proprietatea a urmat noile preferințe, devenind predominant privată. Un mare număr de speculații și explicații poate fi extras pornind de la această idee; argumentul mi se pare corect și pentru că explică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
comune: organizarea civilă este abandonată în favoarea uneia colectiviste, structurată în jurul leadership-ului : relațiile interindividuale se subordonează scopului comun, iar principiul de coordonare socială devine unul ierarhic sau corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez că aranjamentul tribal a fost puternic instituționalizat în aranjamentul economic și politic al obștilor anterior tranziției societății Țărilor Române la nivelul individualist și civil. Dependența sa de cale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de la acea dată, Simpozionul de la Gărâna, Bata Marianov s-a reconectat la spațiul originar al artei sale, dar a regăsit și practicile instituționale și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
ar spune - a gândit cu voce tare Costăchel. Asta cam așa ar fi - a fost de acord inginerul. De când încep aiștia a face colhoz, domnule inginer? - a întrebat Costăchel. Apoi comuniștii nu stau mult pe gânduri. Una-două, te-ai trezit colectivist. Sau colhoznic, cum îți place ție să spui... Costăchel și Petrache mergeau spre casă tăcuți. Când au ajuns în colțul cimitirului, Costăchel s-a oprit pentru o clipă, îngândurat: „Uite pentru ce am luptat noi și atâta amar de români
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
iar pe coperta ultimă un negru dă cu un baros, În cap, unei bestii de colonialist, care țipă ”Văleu! Iar 1 Mai!”...Să mori de rîs, nu?! Și o țin tot așa : pe coperta a doua, Urzica se deplasează...printre colectiviști (aceștia, pesemne, arătîn du-se cotidian/interesați de zdrobirea hidrei capitaliste). La altă pagină, un occidental Împuțit se face verde de ciudă că la un tîrg internațional RPR (Republica Populară Ro mână) a expus...un tractor! Ptiu! La rubrica Panou
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care se desființează sovromurile; 1955: prin sistemul cotelor în agricultură (se obțineau: 44% din producția de grâu; 29% din cea de porumb; 32% carne și 40% lapte); 23 august 1955: 26% din suprafața arabilă a țării este integrată în structurile colectiviste; 1956: se desființează ultimul sovrom - SOVROMCUARȚ iar 683.509 familii sunt colectivizate; februarie 1957: este desființat Ministerul Colectărilor (ca urmare a revoltelor țărănești); 1958: reluarea schimburilor comerciale cu Occidentul (și ca urmare a retragerii armatei ruse staționate în România din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
509 familii sunt colectivizate; februarie 1957: este desființat Ministerul Colectărilor (ca urmare a revoltelor țărănești); 1958: reluarea schimburilor comerciale cu Occidentul (și ca urmare a retragerii armatei ruse staționate în România din 1944), 1.760.000 familii integrate în structurile colectiviste, răscoale violente a țăranilor în mai multe județe; 1959: regiunea Craiova avea 75% din localități colectivizate; 1961 - 5 septembrie: Dej declară la Budapesta că peste 86% din suprafața arabilă a țării și din numărul total al familiilor țărănești fac parte
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în carne și oase, avertizat mereu că «poporul nostru vrea», «poporul nostru respinge», «poporul nostru e hotărât» etc, a devenit una din armele preferate ale puterii comuniste pentru a-și impune voința. Întoarcerea în Europa presupune ieșirea din inerțiile mentalității colectiviste, ostile individului, ruperea cu tendința, binecunoscută, spre uniformitate, spre monotonie, spre disciplină gregară. Comunismul în viziunea filosofului român Petre Țuțea apare într-o formă mai concisă dar și mai plastică: „Ca să constați că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
centrul imperiului s-a dezagregat, când Gorbaciov însuși nu mai este altceva decât o epavă politică, este greu de imaginat că România va deveni unica excepție, unica țară fostă comunistă în care să se încerce o strategie politică neosocialistă și colectivistă complet lipsită de șanse de succes. Nu neg că domnii Iliescu și Bârlădeanu au asemenea intenții. Ceea ce mă îndoiesc este că ei vor izbuti să ofere altceva decât dovada sterilității flagrante a viziunii lor politice marcat birocratice și etatiste.” Tot
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu va fi corect. Tu nu trebuie să știi de 8-9, ci de peste 10. Decodat, perfect înțeles, trebuie să mănînci cartea. Mănînc-o". Așa și era. În '61 se mai concura cu "dosar". Fiilor de ceferiști, de șantieriști, de mineri, de colectiviști (ca să nu mai pomenim de copiii "aparatului") li se asigura loc la admitere; pentru ceilalți, fără "dosar", se scotea la concurs un număr infim de locuri. Concura o mulțime pe unul singur. Fișa fiecăruia dintre noi, cei cu "origine nesănătoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
negăsindu-și cuvintele. Ei, dumneata glumești, nu vorbești serios, cuscre! reuși el, în sfârșit, să-și găsească graiul, ștergându-și cu dosul palmei bătucite de muncă nădușeala care începuse să i se prelingă încet pe frunte. Mai bine mort decât colectivist!... Că eu n-o să le dau la comuniști pământul nici dacă mă-mpușcă!... Păi cum să-mi ia mie ăștia pământul, cuscre?!... Cum să mi-l ia, dacă eu nu vreau să-l dau!!!... se oțărî omul foarte necăjit. Apucând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că doar nu-l scoți la vânzare pe Roibu... Că și așa preț prea bun nu mai are de când cu colhazu, de care să știi că nu scăpăm ca de moarte. Cică până la primăvară, vrem nu vrem, vom fi cu toții colectiviști; pământul, animalele cu Roibu matale în frunte, acareturile, toate vor fi la grămadă... și oamenii la fel ca dobitoacele... Nu degeaba s-au scumpit gamelele și au dispărut sufertașele de pe piață... Cantina ne așteaptă... și rândul ca-n armată, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
satului au semnat toți până la ultimul trăitor cu poziție în Registrul Agricol, în doar trei-patru zile. Au apărut în sat elevii de liceu și studenții cu poruncă de la directorii lor că se pot întoarce la învățătură numai cu adeverința de colectiviști a părinților... Mai câțiva militari, mai câțiva funcționari sau tineri lucrători la stat și-au adus și ei obolul la lămurirea părinților și de-amu așteaptă cu toții, cu frisoane la spinare, fericirea colectivistă. Și să mai știți de la mine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întoarce la învățătură numai cu adeverința de colectiviști a părinților... Mai câțiva militari, mai câțiva funcționari sau tineri lucrători la stat și-au adus și ei obolul la lămurirea părinților și de-amu așteaptă cu toții, cu frisoane la spinare, fericirea colectivistă. Și să mai știți de la mine că brigada de șoc de la Dumbravă se mută la noi în sat... Și veți vedea burdușală ca aceea către traiul îmbelșugat și, dacă nu te dai tras, rămâi făr' de urechi ca ursu'. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
veșnicie. Așa că alegeți facerea de bine, pocăința, iubirea, cinstea și sufletele voastre se vor veseli în veci. * * * Ariton al lui Verde de Paris de la Bahna Siretelui n-a dorit să muncească la colectivă. Zicea omul că el s-a pomenit colectivist fără să fi semnat vestita cerere de înscriere de care s-a făcut atâta caz. Ca atare, a încercat să-și muncească cele două-trei ogoare în regim privat. Dar ți-ai găsit regim privat cu tovarășii, că n-a lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lipsit prea mult ca să-l condamne pentru încălcarea proprietății obștești și i-au întors sub bazolă mândrețe de grâu de toamnă în vederea pregătirii unei sole mai mari pentru cultura cartofului. Și tot așa, ba că este, ba că nu-i colectivist, s-a trezit omul și fără bruma de produse ce o putea obține pentru un anumit număr de zile-muncă, pe care însă nu le-a prestat, și cu nevasta bolnavă, și cu droaia de copii pe cap, și cu iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Franța și în Japonia: o anchetă-pilot de Jean-Luc Azra și Bruno Vannieuwenhuyse). Fără să pot rezuma întreaga analiză, extrem de elaborată, vreau să punctez anumite rezultate clarificatoare. Într-adevăr, raționamentul meu a fost confirmat. Așteptările/cerințele societății japoneze, calificate drept "moderat colectivistă", spre deosebire de societatea franceză, "moderat individualistă" (și, putem, cum grano salis, să considerăm că orice societate europeană funcționează pe același model), merg într-o cu totul altă direcție. Ceea ce se așteaptă de la individ este să-și sacrifice timpul său personal (petrecut
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de a înfrunta provocările vieții de zi cu zi, care își găsesc în relațiile din familie suportul motivațional privind dezvoltarea personală. Karl Popper (1993, p. 198) făcea distincția între o societate închisă și una deschisă, precizând: „societatea magică, tribală sau colectivistă va mai fi numită societate închisă, iar societatea în care indivizii se confruntă cu decizii personale, societate deschisă”. În societatea închisă, predomină legăturile de rudenie, conviețuire, participarea la eforturile comune și solidaritatea în înfruntarea unor primejdii, participarea la bucurii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
conținut, și prin punctuație în acest sens, arătându-ne cum Cooperativa Performativă Ťdezvoltă noi metode de colaborare care încurajează dezacordul, încăpățânarea și chiar refuzul. Să înceapă revoluția! de la original, personal creativ spre colaborare, open source și anarhieť. Alături de anarhie, îndemnul colectivist din acest text ne reamintește și de direcția extremistă, de stânga sau de dreapta, spre care au virat mai toți moderniștii dintre cele două războaie mondiale, aspirînd către o libertate absolută, dar aservindu-se ulterior unor ideologi, până ce dictaturile de
Dans și experiment by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6829_a_8154]
-
prezentului, imediatului dinamic, unei lumi de conflicte și tensiuni, într-o "luptă" care ar sta la baza oricărei frumuseți. Persoanei întâi singular, a individului închis în sine, i se preferă pluraul noi, cu o voință de contopire cu uriașul flux colectivist: Noi vom cânta marile mulțimi agitate de muncă, de plăcere sau de revoltă; vom cânta mareele multicolore și polifonice ale revoluțiilor în capitalele moderne; vom cânta vibranta fervoare nocturnă a arsenalelor și șantierelor incendiate de violente luni electrice; gările lacome
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
pag. 73) Pasajul dintre ghilimele e tot ce-a scris Negrici mai cu subînțeles în Imanența literaturii. Întâi intră pe sub pielea stilisticii oficiale, apoi se dezvoltă, crește din sine, își normalizează anatomia până înlocuiește complet și răstoarnă chiar rigiditatea patriotard colectivistă a primelor formule. Hazul trebuie să fi fost deplin în epocă. Cenzura era păcălită cu numai două trei artificii retorice. Ceea ce nici nu-i mult, în definitiv. Să părăsim, totuși, anecdotica aceasta ready made. Pentru că, dincolo de vâna piezișă, polemică, arțăgoasă
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
au apărut după aceea, căci prilejuri au fost berechet, nu-mi explic. Prima surpriză o reprezintă declarația de autenticitate plasată la începutul cărții, pe post de exergă: „Aceste poeme sunt inspirate din registrele de munci, cheltuieli și venituri ale țăranului colectivist Iancu Arsene din Sărățeanca, păstrate în arhiva noastră." Că spontaneitatea lui Ion Gheorghe e filtrată livresc, știam. Dar că poetul apelează la documente olografe mai degrabă anonime, nu. Iar lucrul ca atare mi se pare încă improbabil. Nu palimpsestul e
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
la extrem, trăsăturile portretului omului nou sunt anticipate și descrise de către Neceaev în Catehismul revoluționarului. Cert este că aceste ideologii și regimuri totalitare aveau în mentalitatea democrat-burgheză, individualista și liberală, unul dintre principalele obstacole de înlăturat pentru realizarea utopicei societăți colectiviste a bunăstării și fericirii generale. Împotriva acestor mentalități, considerate învechite, au fost mobilizate ideologia, propagandă, cenzură și controlul mijloacelor de informare în masă, dublate bineînțeles de mijloacele poliției politice: intimidare, frica, reprimare, supraveghere, excludere, încarcerare și moarte. Acestea au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dar pe lîngă faptul că era neverosimil de plat, Salonul crea și o imagine falsă a artelor noastre de astăzi; fie prin incapacitatea naturală de a reprezenta fenomenul viu, fie prin omisiuni voluntare și prin manipularea vinovată a privitorului. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]