KorAP: Find »[drukola/base=colector & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...324 >

8,092 matches

Corola-journal/Journalistic/39150_a_40475

intelectuali a Monicăi Macovei este redusă din punct de vedere numeric. Gruparea Macovei ar fi importantă doar dacă ar pleca din PDL și ar forma un nou partid, împreună cu republicile, forțele și celelalte aripioare...Acest tip de partid se numește colector, pentru că adună nemulțumiții de pe scena politică. Cei care au fost simpatizanți PDL, dar au votat cu alte partide, nu se întorc direct, mai trec printr-un astfel de partid. La fel nemulțumiții de guvernarea actuală”. Bulaia analizat și situația celorlalte

Udrea folosește tactica lui Băsescu din 2001. PDL se rupe doar dacă voturile sunt echilibrate by Bratu Iulian (2013) [Corola-journal/Journalistic/39150_a_40475]
interne una dintre cele două tabere câștigă cu un scor zdrobitor, atunci învinșii rămân în partid. Dar, dacă vom avea un rezultat strâns, de genul 55%, cu 45%, atunci învinșii vor pleca din partid, pe schema amintită deja, cu partidul colector. Gruparea învinsă va avea suficientă forță să se rupă și să facă altă organziație. Depinde și cum va fi percepută (amintiți-vă că APR, grupul desprins în 1997, avea mai multe procente în sondaje decât PDSR) și ce oameni va

Udrea folosește tactica lui Băsescu din 2001. PDL se rupe doar dacă voturile sunt echilibrate by Bratu Iulian (2013) [Corola-journal/Journalistic/39150_a_40475]
Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697

aceasta), până la punctul de racord la instalația interioară a apartamentului sau spațiului cu altă destinație decât cea de locuință, spălătoria, uscătoria, culoarele clădirii, subsolul sau nivelul tehnic, încăperile personalului de serviciu al clădirii, încăperea (sau construcția) destinată depozitării gunoaielor, tubul colector, instalații de ventilație, canale termice, spații care deservesc crematorii, podul, acoperișul și învelitoarea acestuia, antena și cablul T. V., până la priza de branșament. Se consideră în indiviziune forțată: boxele din subsoluri sau camerele de serviciu din mansarde, poduri, magazii și

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

printr-o asimetrie accentuată, determinată de secționarea, mai mult sau mai puțin perpendiculară, a stratelor de roci. Versantul conform este, de obicei, lin, în comparație cu cel opus, care întrunește condițiile unei cueste. Afluenții văii subsecvente sunt orientați aproape perpendicular pe râul colector, curgând fie în aceeași direcție cu înclinarea stratelor (caz în care văile lor sunt resecvente sau reconsecvente), fie în sens contrar înclinării stratelor ( văi obsecvente). Aceste văi obsecvente apar, după cum este de așteptat, pe flancul stâng al Lohanului. Sunt văi

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
variază între 147,9 m/km, la râul cu numărul 9, situat pe partea stângă a Lohanului, în zona de cuestă și 61,84 m/km la râul cu numărul 13, situat pe dreapta Lohanului, aproape de izvoare. Bazinul Lohanului, principalul colector din sistem are o suprafață de 110 km2, o energie maximă în bazin de 290 m și o înclinare a terenului de 129,18 m/km. CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819

unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți colectori recunoscuți de către stat. Aceștia au avut astfel oportunitatea să practice cămătăria și să acapareze terenuri agricole pe care nu le mai puteau exploata cu forța de muncă din familie. Prin urmare, au folosit forță de muncă străină de comunitate, fapt

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

ale acestui parametru. 3. 4. HIDROGRAFIA ȘI REGIMUL HIDROLOGIC 3. 4. 1. Apele de suprafață Râul principal Prahova străbate localitatea între Km 35 și Km 46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
care-l oferă rocile, de cuvertura vegetală. Pentru evaluarea scurgerii medii lunare pe suprafața bazinului Prahova s-au utilizat date hidrografice de la stația hidrometrică Câmpina - Prahova se caracterizeazâ printr-un debit mediu multianual de 2m3/s, mai mult decât râul colector Ialomița. În perioada de observație la postul hidrometric Câmpina, valorile cele mai mici ale acestor debite au fost consemnate în lunile ianuarie, februarie, iar cele mai mari în lunile mai, iunie. În general se constată că vitezele și debitele maxime

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Lungimea totală a rețelei de canalizare existentă este de 8, 0 km din care 5, 6 km canalizare menajeră și 1, 4 km canalizare pluvială. Colectorul menajer principal este amplasat pe b-dul Republicii. Pe strada V. Alecsandri se găsește un colector de apă uzată de la Liceul Militar care se descarcă în canalizarea orașului. Toate canalizările conduc apele uzate menajere la stația de epurare orășenească existentă, amplasată pe malul drept al râului Prahova, aval de gara C. F. R. Rețeaua de canalizare existentă nu

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

o serie de lucrări accesorii (cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
vizitare, cămine de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd camere deversoare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd camere deversoare ce descarcă direct în receptor apele la un anumit grad de diluție pentru a nu-l polua, când sistemul de canalizare este unitar. Colectoarele secundare evacuează apele în colectore principale primind apele de la canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu se amplasează pe toate străzile (cvartalele) primind apele de la folosință prin intermediul căminelor de racord. Construcțiile accesorii (anexe) de pe rețeaua exterioară de canalizare (cămin de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
nod apa pleacă obligatoriu pe o singură direcție mai departe. Schemele rețelei de canalizare indică o reprezentare în plan și vertical a elementelor componente ce alcătuiesc canalizarea față de relieful terenului, situația cursurilor de apă, amplasamentul stației de epurare. În funcție de poziția colectoarelor (principale sau secundare) față de emisar schemele de canalizare pot fi: perpendicular directă; perpendicular indirectă; paralelă sau etajată; ramificată; radială. /7, 10, 19, 31, 41/ Schema perpendicular directă (figura 1.2. a) cuprinde colectoarele care sunt aproximativ perpendicular pe cursul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă, amplasamentul stației de epurare. În funcție de poziția colectoarelor (principale sau secundare) față de emisar schemele de canalizare pot fi: perpendicular directă; perpendicular indirectă; paralelă sau etajată; ramificată; radială. /7, 10, 19, 31, 41/ Schema perpendicular directă (figura 1.2. a) cuprinde colectoarele care sunt aproximativ perpendicular pe cursul de apă datorită configurației terenului. Această schemă se aplică numai pentru apele convențional curate, în caz contrar ar trebui să fie prevăzute pentru fiecare colector câte o stație de epurare pentru a nu polua

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
41/ Schema perpendicular directă (figura 1.2. a) cuprinde colectoarele care sunt aproximativ perpendicular pe cursul de apă datorită configurației terenului. Această schemă se aplică numai pentru apele convențional curate, în caz contrar ar trebui să fie prevăzute pentru fiecare colector câte o stație de epurare pentru a nu polua râul. Schema perpendicular indirectă (figura 1.2. b) este frecvent aplicată, colectorul principal fiind paralel cu râul receptor, colectând și apele adunate de colectoarele secundare. Schema paralelă sau etajată (figura 1

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ar trebui să fie prevăzute pentru fiecare colector câte o stație de epurare pentru a nu polua râul. Schema perpendicular indirectă (figura 1.2. b) este frecvent aplicată, colectorul principal fiind paralel cu râul receptor, colectând și apele adunate de colectoarele secundare. Schema paralelă sau etajată (figura 1.3) este specifică localităților a căror relief se prezintă sub formă de terase separate cu diferență de nivel între ele și care sunt cvasiparalele cu emisarul. Fiecare terasă este prevăzută cu un colector

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colectoarele secundare. Schema paralelă sau etajată (figura 1.3) este specifică localităților a căror relief se prezintă sub formă de terase separate cu diferență de nivel între ele și care sunt cvasiparalele cu emisarul. Fiecare terasă este prevăzută cu un colector secundar ce varsă apele în colectorul principal, a cărui traseu este oblic și conduc apele în stația de epurare. Schema ramificată (figura 1.4) este specifică localităților mici, nesistematizate, fiind alcătuită dintr-un colector principal ce interceptează apele pe ambele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Fiecare terasă este prevăzută cu un colector secundar ce varsă apele în colectorul principal, a cărui traseu este oblic și conduc apele în stația de epurare. Schema ramificată (figura 1.4) este specifică localităților mici, nesistematizate, fiind alcătuită dintr-un colector principal ce interceptează apele pe ambele părți. Schema radială (figura 1.5) este aplicată localităților mari în condițiile existenței unui relief puternic accidentat, cât și a unui relief foarte plan și cu posibilități multiple de epurare în extravilan a apelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ce interceptează apele pe ambele părți. Schema radială (figura 1.5) este aplicată localităților mari în condițiile existenței unui relief puternic accidentat, cât și a unui relief foarte plan și cu posibilități multiple de epurare în extravilan a apelor canalizate. Colectoarele principale au o direcție radială din conturul localităților spre periferie având descărcare independentă în stații de epurare. Această schemă prezintă avantaj că nu necesită redimensionare sau dublarea colectoarelor principale în cazul extinderii limitei intravilan a localității canalizate. Din schemele de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
plan și cu posibilități multiple de epurare în extravilan a apelor canalizate. Colectoarele principale au o direcție radială din conturul localităților spre periferie având descărcare independentă în stații de epurare. Această schemă prezintă avantaj că nu necesită redimensionare sau dublarea colectoarelor principale în cazul extinderii limitei intravilan a localității canalizate. Din schemele de canalizare nu rezultă dimensionarea canalelor sau a altor obiecte ce o compun, în schimb se fac aprecieri generale asupra modului de soluționare a canalizării unei localități sau a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua de canalizare publică este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de alimentare cu apă, se consideră 7%. 2.2. Repartiția debitului uzat pe tronsoanele de calcul 2.2.1. Trasarea rețelei de canalizare publică Având planul de situație al unei localități (cu străzi, curbe de nivel, emisar) se pot alege colectoarele principale și secundare (tronsoanele de calcul) și se efectuează trasarea întregii rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va căuta, pe cât posibil, ca

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de calcul) și se efectuează trasarea întregii rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va căuta, pe cât posibil, ca transportul apei uzate prin colectoarele rețelei să se facă gravitațional; - un tronson al colectorului este simbolizat ca în figura 2.3.: Respectând aceste reguli se poate trasa întreaga rețea de canalizare și se poate observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]