354 matches
-
Garda de Fier) a devenit o mișcare politică (partid) de masă. În aceeași perioadă Germania, Spania și Italia treceau prin procese similare de alunecare în fascism. Ionescu compară astfel cetățeanul care aderă la fascism cu un rinocer, animal stupid, violent, coleric și pe jumătate orb care se năpustește sălbatic înainte fără să-l intereseze ce se află acolo. Rinocerita rezumă ceea ce Eugen Ionescu percepe a fi în epocă două mari maladii ideologice, anume totalitarismul (sub forma lui istorică de nazism și
Rinocerizare () [Corola-website/Science/327521_a_328850]
-
pe rasiștii cei mai limitați din zilele noastre, ca de altfel și Împărțirea pe rase propusă de Linné, care este un ciudat amestec de trăsături somatice superficiale și de caracteristici psihosociologice rudimentare; astfel, el ne descrie americanul, care este „oacheș”, „coleric, Încăpățânat, mulțumit de soarta sa și iubitor de libertate”, sau africanul, „viclean, leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a stăpânilor săi”. În momentul În care, În celebra sa lucrare despre Originea speciilor (1859), Darwin ridică problema hibridității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
grabă ceva la îndemînă, să înghită fără să înțeleagă și fără să guste. Plăcut la vizionare, din filmul lui del Toro nu rămîne foarte mult după, în afara acestui imaginar debordant, pentru că restul îți scapă printre degete. Problemele de cuplu între colericul Hellboy și inflamabila Liz Sherman pot fi "drăguțe", dar doar atît. Acest aer șugubăț, cool, interacțional, felul în care se cochetează cu publicul, de exemplu în scena de duioșie etilică a celor doi amorezi, Hellboy și Abe la o partidă
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
o sală de spectacol. Moda, pe care o urmează orbește, i-a dictat să poarte pălărie. Hatârul unui director de scenă o face să și-o scoată. Încropindu-și, în minte, un discurs civilizat, demn de starea lui, din care, coleric, iese deseori, dl. Lefter pune mâna pe „bordul pălăriei”. E un fel de-a se apăra de propria-i reacție, necontrolată, recurgând la poza, inutilă, de gentleman. Așa se face, poate, că pălăria nu e folosită ca loc în care
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
lung, auriu ca paiul de ovăz copt, care-i cădea pe umeri, Corina avea și un piept nurliu, frumos, obraznic și totodată un mers sprinten, săltăreț, alintat și legănat. Acest fizic generos era completat, potentat, dublat și de un temperament coleric, ușor îndrăzneț și arogant. Și când o înțepa cineva cu o vorbă, cumva, reacționa prompt și nu rămânea datoare. Într-un cuvânt: nu era o femeie ștearsă, obișnuită, care să treacă neobservată. Dimpotrivă. Când se afla între alte surate, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vezi Chipul și masca, în vol. Butoiul lui Diogene, Ed. Augusta, 2003, p. 90) intră în conflict, temperamental, în primul rând, cu un Maiorescu stăpânit de "voința feroce de a străluci", dovedind optică de premiant (cum intuise G. Călinescu). Om coleric, criticul își construiește grijuliu statuia, disciplinându-și energiile. Nevoia de autoritate este devoratoare. Aspiră spre statutul de leader și, în consecință, se automodelează răbduriu, suportând privațiuni și afișând o mască socială care a fost acceptată de cei din juru-i, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fii! Dar-ar benga-n tine! D'aia ți s-a dus ție buhul, de Zăpăcilă! Nu vezi că mațe-fripte ăsta stă pe fază și înregistreză ce vorbim? Ești chior? Creier de stridie! îl scuipă Primul. Apoi, Momocilă se repede coleric, la Avocat: Nu ți-am spus cu frumosul, băi, să nu te mai holbezi? Nu ți-am vorbit creștinește, pe-nțelesul tău, mârlane?! Zii?! Da ori ba?! Atunci, de ce paștele mă-tii de târsânar, nu faci ce ți se spune
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ochi albaștri, care În lumina cenușie a aulei aveau reflexe de ardezie. Nasul acvilin - nu, nu-i semăna deloc. Și totuși. Foarte puțin probabil. Ar fi fost neplăcut totuși. Mai bine să ne asigurăm Înainte. Chipul său Își pierduse expresia colerică și indignată, Îndulcindu-se. Întrebă: — Sunteți rude? Zero ezită. Se Înroși. Strânse pumnii și se scărpină În cap. Prin fața ochilor păru să-i treacă San Francesco, gol În pridvorul bisericii, În timp ce-l renega pe acel neguțător obscen, responsabil pentru viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Orice coadă dezvoltă calitățile umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca „bande de agresori”). Sicoe identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o „mică societate” ce reproduce trăsăturile contextului social larg, un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului - bineînțeles, totul în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca “bande de agresori”). Un cercetător (Sicoe, 1992) identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o “mică societate”, reproduce trăsăturile contextului social larg. Un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului. Bineînțeles, totul în mod
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
la matematică sau fizică, unde sunt necesare, în special, anumite categorii de operații ale gândirii la care elevul respectiv este deficitar; în schimb, la disciplinele din celelalte arii curriculare obține rezultate bune, chiar peste media clasei; la fel, un elev coleric sau hiperkinetic nu‑și poate concentra atenția prea mult timp în clasă, dar poate înțelege cu ușurință conținutul lecțiilor în momentele sale de atenție). Totuși, sintagma cerințe educaționale speciale este utilizată mai ales în domeniul psihopedagogiei speciale, unde semnifică necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într‑o manieră specifică, declanșând procese afective dintre cele mai variate și neașteptate, de la emoția muzicală, cu o gamă largă de manifestare (bucurie, trăire interioară, sentimentul armoniei, înălțare spirituală), până la descărcări explozive de exaltare colerică. Fiind cea mai complexă artă și, în același timp, fiind accesibilă tuturor oamenilor, muzica dispune de cel mai fin și penetrant limbaj artistic - sunetul muzical - ca element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
temperamentul, înflăcărarea. Când unii istorici văd în tonul unora din afirmațiile sale o dovadă a ironiei sale, a persiflării, a abilității sale de a disimula, ei uită un lucru: puținul care se știe despre viața lui Valla revelează un personaj coleric, un nervos, un sangvin, un melancolic, un hipersensibil. în Invectivele sale, Fazio semnalează un mod trufaș de a umbla cu capul sus, un verb rapid, o abundență de gesturi, o precipitare în toate mișcările sale. Viața lui se petrece sub
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ideea de a recuza orice libido. Și dacă în cursul dialogului el reia pe seama lui unele opinii misogine ele epocii - femeile ar fi incapabile să filosofeze, abia dacă sunt bune să discute între ele sau cu copiii, ele ar fi colerice după modelul Xantipei, ar trebui formate și educate de soții lor... - filosoful admite și că nimic nu e mai dezirabil ca o soție după pofta inimii. Cuplul ataraxic al lui Lucrețiu... 11 A te împrieteni cu propria-ți persoană. La
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Iar el n-a propovăduit niciodată eroismul în această privință... 42. Cu femeile, pentru ele. Despre femei, Montaigne se exprimă cu cuvintele epocii sale. Scoase din context, găsim, evident, judecăți clasice despre vanitatea lor, naivitatea și încăpățânarea lor, caracterul lui coleric, natura lui plină de gelozie, instabilitatea lor, incapacitatea lor de a rezista măgulirilor, pasivitatea și slăbiciunea lor. Dar el vorbește și despre bărbați cu aceeași luciditate rece... Ca să nu fii misogin nu-i de ajuns să excelezi în ginofilie demonstrativă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
plini de încântare opera: voluptuosul Saint-Evremond, ironicul Cyrano de Bergerac, înțeleptul Gassendi dar și, via Saint-Evremond, și mai neașteptat ca toți, genialul Spinoza. Iar apoi, triumf singular al acestei uimitoare ascendențe, primul ateu demn de acest nume în istoria ideilor: colericul Jean Meslier, abatele Jean Meslier... Cu toții adepți înflăcărați ai lui Montaigne. Și ai lui Epicur... Și trebuie oare să ne mai mirăm că, în 1676, Eseurile au fost puse la index de către Biserica catolică, apostolică și romană? Și că-l
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe care îl va ilustra în introducerea sa autobiografică, este cel care îi aduce bunăstarea, fiind cerut de soți și oferit de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atitudine se manifestă atât în spațiul public, cât și în cel privat. În societate, are o atitudine polemică, reacționează agresiv împotriva a tot ce constituie un atac la adresa feminității, într-o lume vizibil masculină. În spațiul domestic, este independentă și colerică, autoritară și sinceră, vulgară și materialistă. 448 Se dă pe sine exemplu, ignorând acele exempla ale vremii, se consideră o autoritate demnă de a fi luată în seamă în domeniul abordat, căci ridică propria experiență la rang de model.449
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Reușita în creativitate poate depinde de realizarea acestora. Sanguinicul este important să pună accent pe formarea de interese și înclinații stabile, pentru a stabili o direcție în care să persevereze. Flegmaticul își va educa interese și înclinații cât mai variate. Colericul va trebui să-și canalizeze energia într-o direcție creatoare, organizându-și o severă și rațională organizare a activității. Melancolicul este necesar să-și găsească resurse de încredere în forțele proprii și să-și stimuleze energia creatoare. 4.1.4
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
apartamentul lui Hench, când aprinsese havana, și probabil așa vor fi totdeauna când își va aprinde o havană. Ăsta-i era felul și asta îl făcea periculos. Nu tot atât de periculos ca un tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe dau sarea și piperul unei scrieri în care spectacolul enigmistic pare a fi doar pretextul adăugării unor noi tușe la biografia metamorfică a marelui său erou. Hipertrofierea realului, atenția maniacală la înregistrarea detaliilor, pedanteria dusă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pentru unul (1982), Clopote sub apă (1984), Moștenirea (1987), Munții nu cad (1989). Pentru schițele de început, apărute în 1959 în presă, i se atribuie Premiul revistei „Luceafărul”. Doi factori generează în principal, dar și limitează, proza lui O.: temperamentul coleric, dublat de o melancolie ce izbucnește pe alocuri în semn de frondă, și, în al doilea rând, experiența sa de viață, care explică personajele, ca în proza americană, traversând rebele cele mai diverse medii sociale și practicând meserii dintre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
pe Ludovic, un copil timid și introvertit. Jean Heroard, medicul particular al lui Ludovic al XIII-lea oferă date deosebit de importante privind comportamentul său. În jurnalul zilnic, Heroard relatează scene violente, provocate de către tânărul Ludovic și care descriu un temperament coleric." Dacă este supărat, lovește, o zgârie pe guvernanță, si umplând-o cu lovituri de picior, urlă: « Am să vă ucid. Am să vă tăi gâtul cu cuțitul. Am să vă străpung mâinile. »"<footnote Simone Bertiere, Leș Reines de France au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
degrabă soțului ei, Ludovic al XIII-lea. Regele, rodul căsătoriei dintre Maria de Medici și Henric al IV-lea al Franței nu s-a ridicat niciodată la nivelul strămoșilor săi. Astenic și firav, cu o structură psihologică labila, era adesea coleric. A crescut plin de complexe, marcat de umbra unui tată asasinat înainte de a-l cunoaște cum trebuie, despre care auzea povești ce ii confereau atribute hiperbolice. Astfel, micuțul Ludovic a întrebat într-o zi cu vădita disperare în ton",măcar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
textelor publicistice rezidă și în valoarea autorului lor. Dacă despre gazetăria eminesciană s-a spus că a evoluat dinspre apolinic spre dionisiac (Vatamaniuc), adică de la o atitudine analitică, marcată de echidistanță și echilibru, la una în care subiectivismul și puseele colerice domină discursul, despre cea argheziană Șerban Cioculescu a observat o trecere "în decursul anilor, de la acțiunea romantică, înverșunată împotriva indivizilor, la ținuta clasică a moralistului (în sensul galic al cuvântului) vizând către generalitate"232. Sunt două optici care, alăturate, ar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru elemente - și temperamente -, ci și celor patru animale: flegmaticul are temperamentul mielului, sangvinicul, neastâmpărul maimuței, melancolicul este asociat porcului, iar colericul, leului. Un moment celebru îl constituie „Fisiognomia umană” de Gianbattista della Porta (1541-1615Ă care apare în 1596 la Napoli. Corelația între caracterul omului și al animalelor e intens subliniată și susținută cu desene convingătoare. Figuri proeminente ale romanilor sculptați sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]